Membrii Academiei de Științe a RSS Moldovenești, anii 1980. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000284

Ședința grupului de lucru pentru elaborarea concepției ediției enciclopedice „Mănăstirile și schiturile din Republica Moldova”. Mănăstirea Curchi. De la stânga la dreapta: acad. Ion Tighineanu, acad. Teodor Furdui, acad. Gheorghe Duca, m. c. Mariana Șlapac, dr. Constantin Manolache, Mihai Vieru, cerc. Valentina Eșanu, acad. Andrei Eșanu, dr. Vadim Cheibaș, ÎPS Vladimir ș.a. Foto: Ion Vârțanu, 7 iunie 2011. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000283

O nouă întrunire a celor trei președinți de Academii – a Ucraine, Belarusului și Moldovei: acad. B. Paton, N. Borisevici și I. Grosul. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000282

O întrunire a trei președinți de academii – a Ucrainei, Belarusului și Moldovei: acad. B. Paton, N. Borisevici și I. Grosul. Se discută posibilitățile de coordonare ale celor trei forumuri științifice. Anul 1975. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000281

Acad. Boris Paton ține un discurs în fața savanților moldoveni. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000280

Acad. I. Minț împreună cu I. Grosul. Anii 1960. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000279

Acad. I. Minț (al treilea din stânga), savant sovietic, laureat al Premiului „Lenin” cu un grup de istorici din RSS Moldovenească. Anii 1960. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000278

O întâlnire a președintelui Prezidiului Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS, Iachim Grosul, cu acad. Petre Constantinescu-Iași (în stânga), Laureat al Premiului de Stat a României, ministru (1945–1946), director al Institutului de istorie „Nicolae Iorga” din București (1948–1953), director al Institutului de Studii Româno-Sovietice (1962–1964). A. Lazarev ( ultimul din dreapta), N. Dimo (al treilea din dreapta).  Anul 1958. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000277

Fizicianul german Karl Alexander Müller (dreapta), Laureat al Premiului Nobel, pe parcursul a mai mulți ani a colaborat cu acad. Isaak Bersuker din cadrul Laboratorului de Chimie Cuantică a Institutului de Chimie a Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Anul 1975. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000276

Conferința fizicienilor de la Academia de Științe a RSS Moldovenești și Academia de Științe a URSS. Primul rând, de la stânga la dreapta: m. c. I. Perlin, acad. V. Andrunachevici, A. Prohorov, I. Grosul. În sală sunt prezenți V. S. Moscalenco, M. Bologa ș.a. Anul 1973. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000275

Acad. V. Prohorov (1916-2002), laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1964), membru titular al Academiei de Ştiinţe a URSS (1966), membru din străinătate al Academiei Române (10 septembrie 1991), membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992), creatorul laserului, susține o prelegere la Academia de Științe a RSS Moldovenești. În prezidiu: acad. Iachim Grosul, acad. V. Andrunachevici ș.a. Anul 1973. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000274

Savanți de la Academia de Științe a URSS în frunte cu A. Prohorov, laureatul Premiului Nobel, creatorul laserului (primul rând, al șaselea din stânga), întruniți la Chișinău pentru a participa la manifestări științifice organizate de Academia de Științe a RSS Moldovenești. Printre invitați: viitorul laureat al Premiului Nobel J. Alfiorev (primul rând, primul din stânga) și V. Ghinzburg (al treilea din stânga). Viitorul acad. Valeriu Canțer a susținut teza de doctorat la V. Ghinzburg. Delegația a fost întâmpinată de Iachim Grosul, președintele Academiei de Științe a RSS Moldovenești, acad. B. Lazurenco, acad. V. Andrunachevici, T. Malinovschi, S. Rădăuțan ș.a. Anul 1973. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00273

Prezidiul Congresului IV Unional de Cardiologie. Moscova, 24 octombrie 1988. Reprezentantul RSS Moldovenești a fost Mihail Popovici, directorul general (1988–1997) al Institutului de Cercetări în Medicina Preventivă și Clinică. Arhiva acad. Popovici. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000272

Cercetători științifici de la Academia de Științe a Moldovei în jurul scriitorului-academician Ion Druță. De la stânga la dreapta: Mihai Adauge, dr. Constantin Manolache, acad. Mihail Popovici, acad. Ion Druță, dr. Nicolae Stratan, dr. Alexandru Furtună, ?, acad. Alexandru Ciubotaru, dr. hab. Alexandru Stratan, septembrie 2014. Arhiva acad. Popovici. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000271

Ceas ‹‹Владимир Гордон››, fabricat din metale prețioase. A aparținut academicianului Nicolae Dimo (1873–1959). Expus la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Foto: Ion Valer Xenofontov, 20 mai 2017. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000268

Ceas de podea, începutul secolului XX. A aparținut familiei academicianului Nicolae Dimo (1873–1959). Expus la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Foto: Ion Valer Xenofontov, 20 mai 2017. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000268

Cercetători științifici decorați la Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove (de la stânga: Manole Brihuneț, Ion Valer Xenofontov, Constantin Manolache, Victor Ghilaș, Demir Dragnev, Eugenia Tofan, ÎPS Vladimir, acad. Teodor Furdui, m.c. Ion Guceac, acad. Alexandru Roșca, Victor Țvircun, Vadim Cheibaș), 10 iunie 2016. Foto: Mihail Bortă. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000268

Din inovațiile cercetătorilor științifici ai Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS (V), 1954. Arhiva Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Fond. 1, inv. 1, dos. 63a, f. 114. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000267

Din inovațiile cercetătorilor științifici ai Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS (IV), 1954. Arhiva Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Fond. 1, inv. 1, dos. 63a, f. 113. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000266

Din inovațiile cercetătorilor științifici ai Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS (II), 1954. Arhiva Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Fond. 1, inv. 1, dos. 63a, f. 111. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000264

Din inovațiile cercetătorilor științifici ai Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS (I), 1954. Arhiva Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Fond. 1, inv. 1, dos. 63a, f. 110. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000263

Întrunire la Academia de Științe a RSS Moldovenești în prezența lui Ivan Bodiul, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei (29 mai 1961 – 22 decembrie 1980), 1961. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000262

Sediul central al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, anii 1970. Foto: Iacov Berliner/RIA Novosti. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000261

Scrumiera „Cestodă – Taeniarhynchus saginatus” dăruită de microbiologi în anul 1967 cu ocazia semicentenarului acad. Alexei Spassky (II). Foto: Ion Valer Xenofontov. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000260

Scrumiera „Cestodă – Taeniarhynchus saginatus” dăruită de microbiologi în anul 1967 cu ocazia semicentenarului acad. Alexei Spassky (I). Foto: Ion Valer Xenofontov. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000259

Înmânarea Ordinului „Gloria Muncii” A. Spassky de către Mircea Snegur, preşedintele Republicii Moldova, 1996. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000258

Acad. A. Spassky în activități sportive. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000257

Acad. A. Spassky în activități sportive. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000256

Acad. A. Spassky la 60 de ani, 1977. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000255

Cercetări științifice sub conducerea acad. A. Spassky, 1965. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000254

A. Spassky alături de acad. K.I. Skrjeabin, în Laboratorul de Parazitologie  al  Academiei  de  Ştiinţe din  RSSM, 1961. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000253

A. Spassky în Republica Vietnam, 1960. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000252

Soții Lidia şi Alexei Spassky, 1954. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000251

Andrei  Spassky – tatăl  academicianului Alexei Spassky. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000250

Notă: 

SPASSKY, Alexei (n. 3 iulie 1917, or. Lukoianov, reg. Nijni Novgorod, Rusia) – biolog, domeniul ştiinţific: morfologie, ecologie şi sistematica cestodelor. Doctor habilitat în biologie (1949), profesor universitar (1957). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești (1961).

Andrei Spassky (1873–1971), profesor de științe juridice, a predat în același gimnaziu unde profesor de fizică era Konstantin Țiolkovski (1857–1935), pionier al astronauticii.

Acad. Mihai Cimpoi, moderatorul celei de-a șasea ediții a Congresului Mondial al Eminescologilor, 4 septembrie 2017. Foto: Ion Valer Xenofontov. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000249

Glebus Sainciuc. Mihai Cimpoi. Crochiu, 21 octombrie 2007. Arhiva privată Mihai Cimpoi. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000248

Mihai Cimpoi împreună cu scriitorul ucrainean Andrei Miastkivski, redactorul de radio Ana Cupcea și Arcadie Suceveanu. În satul natal Larga, 1978. Arhiva privată Mihai Cimpoi. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000247

Mihai Cimpoi împreună cu poetul Marin Sorescu, 1987. Arhiva privată Mihai Cimpoi. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000246

Mihai Cimpoi cu Petru Zadnipru și Grigore Vieru la o șezetoare a Clubului Literar „Miorița”, 1968. Arhiva privată Mihai Cimpoi. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000245

Tânărul critic și istoric literar Mihai Cimpoi, conferențiind cu șarm original și binecunoscut-I umor, anii 1960. Arhiva privată Mihai Cimpoi. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000244

Acad. Mihai Cimpoi. Filă din manuscrisul  „Eminescu, poet tragic”. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000243

De la stânga la dreapta: scriitorul Vladimir Beșleagă, academicianul Mihai Cimpoi și membrul corespondent Demir Dragnev, 2012. Arhiva familiei Dragnev. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000242

Acad. Mihai Cimpoi vorbește despre importanța socio-culturală a noii apariții editoriale „Enciclopedia Moldovei” (vol. I), lucrare pe care a redactat-o și a consultat-o științific. Volumul enciclopedic a fost lansat la Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Ion Valer Xenofontov, 20 ianuarie 2017. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000241

Acad. Eugen Doga, titanul valorilor cantabile. Foto: Ion Valer Xenofontov, 26 decembrie 2016.

Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000240

Eugen DOGA (n. 1 martie 1937, s. Mocra, azi r-nul Râbniţa) – compozitor, domeniul: arta componistică. Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992).

Academicianul Valeriu Rudic cu gândul la viitoarele proiecte științifice, 7 octombrie Foto: Ion Valer Xenofontov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00239

RUDIC, Valeriu (n. 18 februarie 1947, s. Talmaza, r-nul Ştefan-Vodă) – biolog, domeniul ştiinţific: microbiologie şi ficobiotehnologie. Doctor în medicină (1974), doctor habilitat în biologie (1990), profesor universitar (1991). Membru corespondent (1995) şi membru titular (2000) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Acad. Vitalie Postolati decorat cu Medalia „Meritul Ştiinţific” a AȘM.

Foto: Ion Valer Xenofontov, 19 iulie 2017.

Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00238

Scrumiera „Cestodă – Taeniarhynchus saginatus” dăruită de microbiologi în anul 1967 cu ocazia semicentenarului acad. Alexei Spassky. Foto: Ion Valer Xenofontov. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000259, 000260

Dr. hab. Dumitru Batâr, cercetător la Institutul de Chimie al AȘM. Muzeul Științei al AȘM.

Fond foto. Cota arhivistică: 00236