Colectivul Institutului de Cercetări Interetnice al Academiei de Științe a Moldovei, 2001. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00357

Cererea lui Nicolai Moldovan de angajare la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 24 octombrie 1967. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00356

Doctorandul (1975) Nicolai Moldovan (21.02.1939, s. Șirăuți, rn. Briceni – 2000), ulterior doctor în istorie (02.07.1979). A activat la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești/Academiei de Științe a Moldovei. Colegii îl numeau „Ion Creangă”. Atunci când povestea pătăranii lumea murea de râs, iar el nu schimba niciun mușchi de pe față și întreba nedumerit: Oare de ce râde lumea aceasta? Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00355

Academicianul Konstantin Ivanovici Skriabin (1878–1972) la o ședință a helmintologilor din URSS, 1955. Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00354

Secvență de la prima sesiune științifică a Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 2 august 1961. Al patrulea din stânga: acad. Konstantin Ivanovici Skriabin (1878–1972). Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00353

Doctorandul (azi, membru corespondent) Ion Dediu, 1960. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00352d

Ion Dediu (n. 24 iunie 1934, s. Rediul Mare, jud. Soroca, azi r-nul Donduşeni) – biolog, domeniul ştiinţific: biologia generală, ecologie, zoologie, protecţia mediului, hidrobiologie, ecologia politică. Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1978), profesor universitar (1981). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992).

Participanți la Simpozionul ştiinţific internaţional „Conservarea diversităţii plantelor” consacrat aniversării a 60-a de la fondarea Grădinii Botanice a AŞM, 2010. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00351d

Acad. Andrei Negru, împreună cu feciorul Veniamin și nepoţelul Andrei la odihnă. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00350d

Deschiderea oficială a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Științe a Moldovei pentru vizitatori. Printre invitații, Maria Bieşu (prima din stânga), membru de onoare al AȘM, 8 mai 2001. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00349d

Cercetătorii Andrei Negru și Alexandru Cebotaru  de la Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești în vizită la Grădina Botanică a Academiei de Ştiințe din Ucraina, anii 1980. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00348d

Cercetători științifici ai Laboratorului de Floră și Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești, 8 martie 1983. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00347d

A. Negru, directorul Grădinii Botanice (Institut) (1988–1996) a Academiei de Științe a Moldovei, prezintă colecţia de stânjenei preşedintelui Republicii Moldova Mircea Snegur, prim-ministrului Valeriu Muravschi și altor personalități, 1991. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00346d

Cercetătorii științifici ai Laboratorul de Floră şi Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești. De la stânga spre dreapta: A. Istratii, X. Vitco, T. Bogoutdinova, Gh. Simonov, T. Gheideman, A. Negru, şoferul  Semion şi Ana Ştefîrţa, 2 august 1984. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00345d

Cercetătorii științifici ai Laboratorul de Floră şi Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești în teren. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00344d

Colaboratorii Laboratorului de Floră şi Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești, 1983. De la stânga la dreapta: Vasile Chirtoca, Natalia Cuzimina, Tatiana Bogoutdinova, Agafia Railean, Nadejda Miteaeva, Andrei Negru ș.a.  Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00343d

Colaboratorii Laboratorul de Floră şi Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești. De la stânga la dreapta: Ştefan Lazu, Gheorghe Simonov, Nadejda Miteaeva, Andrei Negru, Vasile Chirtoca, Afanasie Istratii, Rima Cernâh, Gheorghe Postolache, Ana Ştefîrţa, laboranta Galina. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00342d

Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00341d

Cercetătorul științific Andrei Negru în orele de răgaz, la pescuit. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00340d

Viitorul acad. Andrei Negru la odihnă împreună cu conducătorul ştiinţific Pavel Ivanovici Dorofeev, 1969. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00339d

Viitorul acad. Andrei Negru (stânga) în anii de doctorat la Institutul de Botanică „V. L. Komarov” din Lelningrad (1966–1969), alături de doctorandul Felix Velicichevici (paleocarpolog din Belarusia). Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00338d

Cercetători științifici de la Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Științe a RSS Moldovenești la o demonstraţie de 1 Mai. De la stânga la dreapta: Maria Arhipenco, Andrei Negru cu soţia Maria şi Gh. Simonov. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00337d

Studentul Andrei Negru (dreapta) într-o expediţie de cercetare la sudul RSS Moldovenești. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00336d

Viitorul acad. Andrei Negru în anii de studenţie, la o partidă de şah. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00334d

Andrei Negru (al treilea din stânga) în anii de studenţie la Facultatea de Biologie şi Chimie a Institutului Pedagogic din Tiraspol (1955–1960). Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00333d

Părinţii (mama Eudochia, tată Grigore) acad. Andrei Negru împreună cu nepoţii. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00332d

Acad. Andrei Negru. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00331d

La ziua de naștere a acad. A. Negru şi dr. E. Cernei, 1997. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00330

Membrii Societăţii de Botanică, 1997. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00329d

Prof. Andrei Negru într-o practica de teren la disciplina botanica cu studenţii de la Institutul Pedagogic de Stat din Tiraspol, 1966. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00328d

Aflorimentul Bursuc, ravena Nămalva. Sarmaţianul inferior. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00327

Din tainele trecutului geologic. Secvență fixată de cercetători științifici din domeniul de referință. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00326

Acad. Andrei Negru (al treilea din rândul doi, stânga) printre colegii din cadrul Laboratorului de Floră și Geobotanică, 8 martie 1983. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00325

NEGRU, Andrei (28 iulie 1937, s. Stoicani, azi r-nul Soroca – 21 decembrie 2011, Chișinău) – biolog, domeniul ştiinţific: flora actuală şi fosilă. Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1986), profesor universitar (1996). Membru corespondent (1988) şi membru titular (1992) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Acad Artiom Lazarev. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00324a, 00324b, 00324c, 00324d, 00324e.

Artiom LAZAREV (30 octombrie 1914, or. Camenca – 14 aprilie 1999, Chişinău) – istoric, domeniul ştiinţific: istoria Moldovei, perioada contemporană. Doctor habilitat în ştiinţe istorice (1976), profesor universitar (1977). Membru corespondent (1970) şi membru titular (1976) al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești.

Membru corespondent Tatiana Gheideman, director al Grădinii Botanice (1950–1964), șef al Laboratorului de floră şi geobotanică (1965–1980). Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00323

Tatiana GHEIDEMAN (11 noiembrie 1903, or. Tbilisi, Georgia – 5 iulie 1995, Chişinău) – biolog, domeniul ştiinţific: geobotanică, floristică şi silvicultură. Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1966), profesor universitar (1968). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1970).

Secvență de la deschiderea Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 2 august 1961. Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00322

Instantaneu de la deschiderea Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 2 august 1961. Pe fundal este afișată lozinca în limba română cu grafie chirilică: „..nica (tehnica?) sovietică trebuie să ocupe cele mai înaintate…”. Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00321

Notă istorică: Sesiunea de creare a Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești a avut loc la 2 august 1961, ziua consemnării a „21 de ani de la formarea RSS Moldovenești”. Considerată „un act de o importanță substanțială pentru stat”, ședința festivă a fost organizată începând cu ora 10:00 la Teatrul Academic „A.S. Pușkin” (în prezent, Teatrul Național „Mihai Eminescu”).

Secvență de la sesiunea de deschidere a Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 2 august 1961. Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00320

Acad. Alexei Spassky, circa 2000. Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00319

Sediul central al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 1969. Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00318

Doctorandul Mircea Bologa, mijlocul anilor 1950. Arhiva Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Fond 1, inv. 4, d. 129, f. 6.; Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00317d

BOLOGA, Mircea (n. 31 mai 1935, s. Parcova, azi r-nul Edineţ) – fizician, domeniul ştiinţific: termo- şi electrofizică. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1973), profesor universitar (1976). Membru corespondent (1978) şi membru titular (1992) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Membru corespondent Eugeniu Russev la ședința de deschidere a Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 2 august 1961. Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00316a, 000316b

Eugeniu RUSSEV (24 decembrie 1915, s. Kubei, azi reg. Odesa, Ucraina– 17 mai 1982, Chişinău) – istoric şi filolog, domeniul ştiinţific: istoria medie, arheografie şi filologia română. Doctor în istorie (1951). Membru corespondent al Academiei de Științe a RSS Moldovenești (1961).

Acad. Andrei Andrieș și acad. Boris Melnic, mijlocul anilor 1990. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00315

 Andrei ANDRIEŞ (24 octombrie 1933, Chişinău – 7 aprilie 2012, Chișinău) – fizician, domeniul ştiinţific: semiconductorii necristalini şi optoelectronica. Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice (1977), profesor universitar (1990). Membru corespondent (1978) şi membru titular (1984) al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești.

Boris MELNIC (11 februarie 1928, s. Briceni, azi r-nul Donduşeni – 27 aprilie 2012, Chișinău) – biolog, domeniul ştiinţific: fiziologia umană şi fiziologia animală. Doctor habilitat în biologie (1970), profesor universitar (1971). Membru corespondent (1972) şi membru titular (1984) al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești.

Glebus Sainciuc, doctor honoris causa al Academiei de Științe a Moldovei și acad. Gheorghe Ghidirim, decembrie 1990. Captură de pe rețele sociale. Foto postată de Lică Sainciuc. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00314

Glebus SAINCIUC (19 iulie 1919, or. Chișinău – 16 octombrie 2012, or. Chişinău) – artist plastic, domeniul: pictură, grafică. Doctor honoris causa al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2009).

Gheorghe GHIDIRIM (n. 22 aprilie 1939, s. Palanca, azi r-nul ŞtefanVodă) – medic, domeniul ştiinţific: chirurgie generală şi laparoscopică. Doctor habilitat în medicină (1983), profesor universitar (1986). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1993).

Academicianul-compozitor Eugen Doga felicitat de acad. Andrei Andrieș, președintele Academiei de Științe a Moldovei, anii 1990. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00313

Acad. Ilie Untilă, în activități de cercetare științifică, anii 1980. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00312a, 00312b, 00312c, 00312d, 00312e.

UNTILĂ, Ilie (20 iulie 1935, s. Codreanca, azi r-nul Străşeni – 26 iulie 2000, Chişinău) – agronom, domeniul ştiinţific: genetica aplicativă, ameliorarea culturilor cere­aliere spicoase, seminologie şi fitotehnie. Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1988), profesor universitar (1993). Membru ti­tular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1993).

O ședință la Academia de Științe a RSS Moldovenești, anii 1970. În prezidiu: acad. Andrei Ursu, acad. Teodor Furdui, acad. Pavel Vlad. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00311.

Cercetători științifici de la Academia de Științe a RSS Moldovenești la o demonstrație, anii 1960. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00310.

Interpretul de muzică tradițională românească Grigore Lese și academicianul Mihai Cimpoi: schimbul de căciuli nu schimbă ceea ce acoperă… Foto: IVX. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00309.

Casa părintească a academicianului Mihai Popovici din satul Podoima, azi raionul Camenca, Republica Moldova. A fost edificată de bunici, în anul 1928. În curte (partea stângă) se construia fântâna, care are 21 m adâncime. În partea dreaptă a casei se vede un fragment din fostul stat-major al grănicerilor, care păzeau hotarul URSS cu cel al României. Casa, aflată în proximitatea fluviului Nistru, este protejată din toate părțile de stânci. Atașamentul față de cuibul părintesc este redat în textul viitorului academician de pe verso fotografiei făcute de M. Popovici: „Căsuța în care mi-am petrecut cea mai mare parte a tinereței mele ușoare, căsuța care totdeauna mă încălzea și mă bucura cu ce putea. Fotografiată în ajunul iernii anului 1956”. Arhiva privată a acad. Mihai. Popovici. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00308.