BUCOVINA ŞI BASARABIA ÎNTRE TRADIȚIONALISM ŞI MODERNITATE: ISTORIE REGIONALĂ, PERSPECTIVE NAȚIONALE ŞI MIZE GEOPOLITICE EUROPENE
250 de ani de la anexarea Bucovinei la Imperiul Austriac. SIMPOZION ȘTIINTIFIC INTERNAȚIONAL. Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, 4-7 iunie 2025

Program simpozion Bucovina si Basarabia

Conferința științifică internațională „Perspectivele și problemele integrării în spațiul european al cercetării și educației”. Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, 6 iunie 2025

Agenda_pe_Secțiuni_Conferința_Științifică_Internațională

Măcelării în Chișinăul interbelic

Foto: Lucrări de modernizare la Piața Nouă, cca 1935.

În Piața Noua (actualmente Piaţa Centrală) din Chişinău funcționau mai multe măcelării. Astfel, măcelăria lui Ion Marinin se afla în Piața Nouă, nr. 31. Se vindea carne de porc, slănină, untură. Tot în Piața Nou, la nr. 20, se afla Măcelăria lui Onofrei Șuleac. Se vindea carne de vită și de vițel. O panoramă a comercializării cărnii în Piața Nouă ne-o oferă Gazeta Basarabiei (1936): „În Piața Nouă se întind paralele mai multe străzi cu carne, care au un miros de sânge, ca asasinii. Vitele masacrate atârnă de cârligele măcelarilor. Priveliștea e barbară: abdomene spintecate ca într-un harachiri, creieri scoși din cutia lor, inimi smulse și fudulii decapitate. Măcelarii cu înfățișare de călăi împlântă cuțitele în carnea animalelor jertfite și cu gesturi abile de chirurgi taie un ficat sau un mușchi. Frigul a învinețit hălcile de carne, care spânzură în fața barăcilor. Sângele e numai o culoare transparentă, prin care surprinzi vine și artere. Piața de carne se împarte în două, după rit. O tăbliță indică unde poți găsi carne creștinească și unde se află carnea izraelită… Zăpada s-a înnegrit în piață. Invazii de ciori zboară deasupra măcelarilor și se strecoară printre pași ca să ciugulească un os, care le dă impresia de hoit”.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/78-79_62.pdf

Angajaţi şi colaboratori ai revistei „Moldova” sărbătorind Ziua mondială a presei. De la stânga la dreapta: V. Dumbrăveanu, B. Marian, M. Cibotaru, D. Batâr, A. Gromov ş.a. 1986. Sursă: colecţia prof. univ. D. Batâr

Vezi: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

ACADEMICIAN MIRCEA BOLOGA (31 MAI 1935 – 18 APRILIE 2025)

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Mircea Bologa. În: Calendar Național 2025 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coordonator: Veronica Borș ; autori: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Ana Struță ; colegiul de redacție: Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip… Ion Valer Xenofontov [et al.] ; Colaborare: acad. Andrei Eșanu, dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Maxim Melinti, dr. Elena Varzari, Tatiana Grușco ș.a. Redactor: Elena Varzari ; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2025 (Primex-Com), pp. 214-216. ISSN 1857-1557.

Vezi: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

Profesorul Victor Druţă este autorul a două cărţi. Dacă prima lucrare este dedicată istoriei culturii şi civilizaţiei italiene (2022), atunci a doua carte este un roman (2025).

Ochi spre cer. S. Antoneşti, rn. Ştefan-Vodă. Foto: IVX, 25 mai 2025

Salcia plângătoare din Bardar – sursă de inspiraţie pentru eminescologul Aurel David. Foto: IVX, 24 mai 2025

Patria nuferilor din Republica Moldova – lacul din Bardar (îngrijit de Gheorghe Luchița). Foto: IVX, 24 mai 2025

Zbor de-asupra covorului de nuferi. Foto: IVX, 24 mai 2025

ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI SECUNDAR (PROFESIONAL) DIN CHIȘINĂUL INTERBELIC ÎNTRE NAȚIONAL ȘI DIVERSITATE ETNICĂ

Geograful și pedagogul francez Emmanuel de Martonne, care a vizitat Basarabia în iulie 1919, afirma că din cele patru licee chișinăuiene, în trei se preda în limba română, iar „unul a rămas în întregime rusesc; mai există și un liceu polonez”. Liceul de Băieți nr. 2 „Mihai Eminescu” din Chişinău şi Școala Reală din Bender erau destinate evreilor. La Liceul de Băieți „M. Eminescu”, considerat cel mai bine organizat liceu din Chişinău, în 1919, studiau 155 de elevi în opt clase, ghidați de 16 profesori. Programa de studii era identică cu cea a liceelor românești. Limba, istoria și geografia constituiau obiecte obligatorii.
Odată cu instaurarea administrației sovietice, în vara anului 1940, în Basarabia, instituțiile culturale și de educație din Chișinău au fost deposedate de bunuri. Sovieticii mizau pe ștergerea memoriei identitare și istorice a urbei care prindea tot mai mult contururi românești.

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/p-112-132.pdf

Lumini şi umbre. Foto: IVX, 19 mai 2025

Valeria NOVODVORSKAIA (1950-2014)

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Valeria Novodvorskaia. În: Calendar Național 2025 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coordonator: Veronica Borș ; autori: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Ana Struță ; colegiul de redacție: Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip… Ion Valer Xenofontov [et al.] ; Colaborare: acad. Andrei Eșanu, dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Maxim Melinti, dr. Elena Varzari, Tatiana Grușco ș.a. Redactor: Elena Varzari ; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2025 (Primex-Com), pp. 201-202. ISSN 1857-1557.

Vezi: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

CENTENARUL TRECERII ÎN ETERNITATE A OMULUI DE STAT ROMÂN ALEXANDRU MARGHILOMAN
(27 ianuarie 1854, Buzău – 10 mai 1925, Vila „Albatros”, Buzău)
Vezi: https://enciclopedia.asm.md/?p=10992

Foto: Palatul Marghiloman („Vila Albatros”) din Buzău, 9 mai 1925.
Din 1 octombrie 2015 aici funcționează Centrul Educațional „Alexandru Marghiloman”.

Pensionul din Basarabia: Şcoala Eparhială de Fete din Chișinăul interbelic

Școala, supranumită „Muntele Athos”, se afla nu departe de gara feroviară, „pe o sprânceană de deal, deasupra unei crâșme”.
Amplasată pe str. Muncești, nr. 101, avea un parc imens pe deal, „un local în care te pierzi ca într-un labirint”.
Elevele purtau vestimentație îngrijită și elegantă, uniforme bine călcate, cu gulerașe brodate, părul pieptănat era prins într-un fileu cu panglică de culoare neagră.
În localul şcolii, sovieticii au fondat Institutul Pedagogic din RSSM. La 16 iulie 1941, Armata Roșie, forțată să se retragă din Basarabia, a minat edificiul. „A salvat-o moș
Petru, paznicul, care a tăiat firele detonante în clipa când ultimul ostaș sovietic ieșea pe poarta școlii”.

Foto: Corul Școlii Eparhiale de Fete și Seminarului Teologic din Chișinău distins de Societatea Tinerimea Română cu Premiul excepțional onorific, 29 aprilie 1938. Colecția foto Iurie Cojocaru

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/110-116_35.pdf

Suburbia Chişinăului. Şleahul Orheiului, 1880

Strada Coşniţa. Foto: IVX, 24 aprilie 2025

„Sufletul oamenilor seamănă foarte mult, cu străzile oraşului în care trăiesc”.
(Geo Bogza)

O TOPOGRAFIE A SPAȚIALITĂȚII SACRE

Monografia Cronica Bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din satul Abaclia, elaborată de Dinu Putere, include deopotrivă o dimensiune științifică, privind cartografierea lăcașului sfânt, și una spirituală – cea a sentimentului religios, a pietății față de valorile perene ale spațiului nativ.
Lucrarea este elaborată de un autor rafinat care se manifestă într-o ipostază dublă: de autentic cercetător științific, dar și de fiu exemplar al satului de baștină, unul care sesizează că universul nu poate fi cucerit dacă nu se pornește de la rădăcini, de la firul de iarbă verde, de la o topografie a spațialității sacre. Actul creației supreme este puternic conectat cu cel al spiritualității, al energiei universului.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/179_14.pdf

La soare te poţi uita.., dar… Foto: IVX, 27 aprilie 2025

Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova

CENTRUL CULTURAL ORAȘENESC CHIȘINAU (1927-1928)

În a doua jumătate a anilor 1920, în Basarabia, sub egida Ministerului Instrucţiunii Publice, au fost înfiinţate o serie de centre culturale orășenești la Chișinău, Tighina, Orhei și Cetatea-
Albă.
Dezideratul consta în răspândirea unei culturi temeinice de masă în mediul urban, de consolidare a conștiinţei naţionale, dezvoltarea sentimentelor patriotice și a celor spirituale. În vederea implementării acestei activităţi se prevedeau următoarele mijloace: organizarea unei biblioteci, stimularea pasiunii pentru lectură, organizarea de așezători culturale în zilele de duminică și cu ocazia sărbătorilor naţionale și bisericești. La 30 martie 1927 a fost aprobată funcţionarea Centrului Cultural Orășenesc Chișinău condus de academicianul Ștefan Ciobanu.
Activitatea Centrului a început la 3 aprilie același an, la ora 12:00, printr-un vast program desfășurat în Sala Teatrului Naţional. La „prima șezătoare”, cu acces liber pentru public, au participat cca 1 000 de intelectuali din localitate.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/67_45.pdf

Mănăstirea Frumoasa din Iaşi. Foto: IVX, 23 aprilie 2025

Ca staţiune de pădure n-avem decât una singură organizată: cea de la mănăstirea Curchi (T. Porucic, 1932). Foto: IVX, 19 aprilie 2025

Vedere generală a Tipografiei „Tiparul Moldovenesc”. Chişinău, str. Principele Nicolae (în prezent, str. Mitropolit Petru Movilă), nr. 25. Anul 1935

Ţara ne-am câştigat-o; de acum pentru a-i întări viitorul, trebuie să-i reconstituim trecutul.

Cuvinte scrise de Octavian Goga în Albumul vizitatorilor Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Chişinău, 1934

LENIN VERSUS SF. NICOLAE
Sf. Nicolae doboară idolii, inclusiv pe Lenin. Biserica Sf. Nicolae, Mănăstirea Curchi. Foto: IVX, 19 aprilie 2025

STUDENŢII DE LA INSTITUTUL DE STAT DE MEDICINĂ DIN CHIȘINĂU ÎN ANII „DISTROFIEI” (FOAMETEI)

Tabloul sinistru al foametei organizate de regimul sovietic a fost fixat și în memoriile foștilor studenți de la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău: „Pe străzile Chișinăului, în fiecare dimineață, în drum spre institut, vedeam cadavre”.
În multe cazuri, studenţii consumau doar o parte din porţia de pâine primită pe cartelă sau din produsele cumpărate la bufetul instituţiei la preţuri mai avantajoase, restul îl comercializau şi îşi suplimentau, în felul acesta, resursele financiare obţinute din bursă.
În raport cu abordarea generală a anilor foametei organizate (1946–1947), foștii studenți de la medicină au numit acest interval de timp, în termeni medicali, drept „perioada distrofiei”.

Foto: Studenții de la cursul de terapie examinează un pacient distrofic, 1947.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/319-324_1.pdf

Intrarea în curtea mănăstirii Rughi (Rudi), azi rn. Soroca, 1931

O casă ţărănească din suburbia Sf. Vineri, mun. Chişinău, 1931

Mori de vânt la hotarele localității Baurci, rn. Ceadîr-Lunga, anii 1950. Sursă: AȘCAȘM.

Moară de vânt. S. Cernoleuca, rn. Dondușeni, anii 1950. Sursă: AȘCAȘM.

TERORISMUL NUCLEAR ŞI RADIOLOGIC: AMENINŢĂRI ASUPRA SECURITĂŢII (INTER)NAŢIONALE

La începutul anului 2024 se estima că cele nouă state deținătoare de arme nucleare (SUA, Federația Rusă, Regatul Unit, Franța, China, India, Pakistan, Coreea de Nord și Israel) dețineau împreună 12.121 de arme nucleare, din care 9.585 erau considerate a fi amplasate în stare de alertă, 3.904 dintre aceste focoase fiind în regim activ, inclusiv cca 2.100 în stare de alertă majoră.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/XENOFONTOV_0.pdf?fbclid=IwY2xjawJmONBleHRuA2FlbQIxMAABHvZJDRZ9rALpakqZ6_TSWUV-pnokzlBFNkrX2GfoYW5MKK85X5BaudfhR5Zv_aem_eWP9Tyfq3wj7rqoEQJyD5A

DOSARUL REZISTENŢEI SPIRITUALE

Recenta culegere de documente „Viața religioasă în RSS Moldovenească (1965–1970)” editată de cercetătorii Octavian Moşin şi Viorel Bolduma, consultant științific: academician Valeriu Pasat, apărută la Editura Lexon-Prim (director: Eduard Potânga), reprezintă un autentic dosar al rezistenţei spirituale al credincioşilor din RSS Moldovenească.
Comuniştii sovietici credeau că prin lupta cu Biserica vor edifică un „viitor luminos”, realitate aflată însă în contrasens cu năzuințele acestora.
Credincioşii diferitor confesiuni s-au opus ingerinţei statului, implicit al Partidului Comunist al URSS, în viaţa religioasă. Formele de rezistenţă au fost diferite: de la proteste deschise, până la neglijarea legislaţiei ateiste, îngrijirea şi menţinerea lăcaşilor de cult (închise de autorităţi), oficierea serviciilor divine la domiciliu etc.
La 9 aprilie 2025, pofesori (dr. hab. Ion Gumenâi, dr. Igor Bercu, dr. Ion Valer Xenofontov), cercetători ştiinţifici (dr. Tudor Candu, Ion Negrei), studenţi au interacționat într-o atmosferă academică asupra povestei cărţii, au analizat izvoarele istorice, impactul avut de statul ateismului militant asupra religiei şi despre faptul cum Biserica şi credincioşii au învins fără nicio o armă (militară) un imperiu.
Secvenţe de la lansarea cărţii din aula 530 a Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova.

Sursă: Patrimoniu 2025

Mănăstirea Răciula, mijlocul anilor 1930.

Iarna lui aprilie. Foto: Lidia Prisac, 6 aprilie 2025

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawJeeWFleHRuA2FlbQIxMAABHk8yRv9yzWR_ghFIC6l_kad5CdpdmD7Tu-WnNtDo-JjZ9TP7lI42tN0HIaRR_aem_EtquHOs-GwyQppEHmSeuBw

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawJeeWFleHRuA2FlbQIxMAABHk8yRv9yzWR_ghFIC6l_kad5CdpdmD7Tu-WnNtDo-JjZ9TP7lI42tN0HIaRR_aem_EtquHOs-GwyQppEHmSeuBw

Vezi: Programa Conferintei 4.04.25 (1)

PERSONAJELE LUI CARAGIALE, ORICÂND ACTUALE

Secvenţe din spectacolul „O scrisoare pierdută” după Ion Luca Caragiale; regie: Horațiu Mălăele; Teatru Naţional „I.L. Caragiale” din București; scenografie: Maria Miu; muzica: Emy Drăgoi; asistent regie: Viorel Florea; regizor scenă: Viorel Florea. Piesa a fost jucată la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău.
Foto: IVX, 3 aprilie 2025

Нежным женским лицом и зеленой травой
Буду я наслаждаться, покуда живой.
Пил вино, пью вино и, наверное, буду
Пить вино до минуты своей роковой.
Омар Хайям (1048—1122)