La 3 august 1938, mănăstirii Saharna, jud. Orhei, i s-a atribuit numele Reginei Maria. În referatul secretarului eparhial, profesorului universitar Const. N. Tomescu, se argumenta necesitatea alegerii acestui nume regal.

ZÂNA
Poveste valahă de Maxim Gorki
Traducere: Alexe Mateevici

„Soldatului și țăranului român îi datorăm numele bun pe care-l avem în lumea asta”.
Vasile Stroescu, decanul de vârstă al Parlamentului României întregite, 20 noiembrie 1919

Domnii mei, acum țara s-a făcut, mai trebuie și oameni în ea și atunci toate lucrurile sunt în perfectă ordine…”.

Un profesor de la Iași, după Unirea Basarabiei cu România, 1918

Prozatorul Gheorghe Malarciuc, septembrie 1966. Arhivă privată

Intrări noi de carte la Biblioteca Științifică (Institut)

Ion Moșneguțu, Rolul mănăstirii Hârbovăţ în viața monahală din spaţiul pruto-nistrean (anii 1730– 1960) / cons. șt.: Virgiliu Pâslariuc; redactor șt.: Ion Valer Xenofontov; responsabil de ediție: Lidia Prisac, Chişinău, Lexon-Prim, 2022, 240 p. ISBN 978-9975-163-55-2.

SUMAR

LISTA ABREVIERILOR
PREFAȚĂ (Octavian MOȘIN)
INTRODUCERE
1. ISTORIOGRAFIA ȘI SURSELE ISTORICE
1.1. Istoriografia problemei
1.2. Sursele istorice
2. EVOLUȚIA MĂNĂSTIRII HÂRBOVĂȚ ÎN CONTEXTUL VIEȚII MONAHALE A SPAŢIULUI PRUTO-NISTREAN (ANII ’30 AI SEC. AL XVIII-LEA – ANII ’60 AI SEC. AL XX-LEA)
2.1. Dinamica vieții monahale în spațiul Pruto-nistrean
2.2. Fondarea și ctitorii mănăstirii Hârbovăț
2.3. Comunitatea monahală a mănăstirii Hârbovăț: constituire, componență numerică și etnică
2.4. Rolul stareților în dezvoltarea așezâmântului monahal Hârbovăț și a vieții monahale regionale
3. LOCUL ȘI ROLUL PATRIMONIULUI SPIRITUAL, CULTURAL ȘI MATERIAL AL MĂNĂSTIRII HÂRBOVĂȚ ÎN ACTIVITATEA MONAHALĂ DIN SPAȚIUL PRUTO-NISTREAN (ANII ’30 AI SEC. AL XVIII-LEA – MIJLOCUL SEC. Al XX-LEA)
3.1. Rolul spiritual și social al Icoanei Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de Hârbovăţ
3.2. Învățământul monahal și primar
3.3. Școala de Cântăreți Bisericești din Eparhia Chișinăului
3.4. Constituirea și dinamica patrimoniului imobil al mănăstirii Hârbovăț
CONSIDERAȚII FINALE
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
INDICE DE NUME
NDICE GEOGRAFIC
ANNOTATION

Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Profesorul Vladimir Potlog (1927–2022): Povestea vieţii. Studiu de istorie orală /Ministerul Educaţiei şi Cercetării al Republicii Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Departamentul Istoria Românilor, Universală şi Arheologie; redactor științific: Liliana Rotaru; referenți științifici: Anatol Petrencu, Sergiu Matveev, Chişinău, Lexon-Prim, 2022, 228 p. : fot., il. Rez.: lb. engl. ISBN 978-9975-163-44-6.
din cuprins
ARGUMENT
I. POVESTEA VIEȚII
I.1. Repere metodologice
I.2. Locul istoriei orale în cercetarea istoriei vieții
II. VLADIMIR POTLOG ÎNTRE BIOGRAFIA PRIVATĂ ȘI CEA PUBLICĂ
II.1. Copilăria și adolescența
II.2. Anii studenției
II.3. Activitatea didactică
II.4. Comsomolist, comunist
II.5. Manager
II.6. Caietele studentului Victor Druță
II.7. Biografia științifică
II.8. Activități obștești. Varia
II.9. Profil de personalitate: discipolii și colegii despre Vladimir Potlog
II.10. Familia
II.11. Biblioteca cărturarului
II.12. Evocări
III. ISTORIA NARATĂ ȘI TRĂITĂ. INTERVIU CU VLADIMIR POTLOG
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
ANEXE
INDICE DE NUME
INDICE GEOGRAFIC
ABSTRACT

„Întrucât războaiele încep în mintea oamenilor, în mintea oamenilor trebuie construită apărarea păcii”
(Preambul, Constituția UNESCO, 1946).

Ion Moșneguțu, Rolul mănăstirii Hârbovăţ în viața monahală din spaţiul pruto-nistrean : (anii 1730–1960) / Consultant ştiinţific: Virgiliu Pâslariuc ; redactor științific: Ion Valer Xenofontov ; responsabil de ediție: Lidia Prisac ; referenți științifici: Ion Gumenâi, Gabriel Moisa, Octavian Moșin. – Chişinău : Lexon-Prim, 2022. – 240 p. ISBN 978-9975-163-55-2.

Monografia Episcopului Ioan (Moșneguțu) este ancorată în componenta teoretic-conceptuală a microistoriei, dimensiune aplicată pe larg în literatura occidentală și mai puțin explorată în demersul istoriografic din Republica Moldova.
Autorul redă schimbări de regimuri politice, mentalități colective și individuale, marcând o rezistență prin convingerea creștinilor ortodocși aflați la „o margine de țară”.

Ion Valer XENOFONTOV,
doctor în istorie, conferențiar universitar

Paul Gore (1875-1927), istoric român basarabean, heraldist, prozator, publicist, membru de onoare (1919) al Academiei Române:
„Basarabia de astăzi are nevoie de patru lucruri: cinste, dreptate, gaz și sare”.

La hotar de anotimpuri. Foto: IVX

Mortalitatea cioarelor în împrejurimile Iașilor, 1922

Sursă: Revista Ştiinţifică „V. Adamachi”. – Iaşi: Tipografia H. Goldner (strada Gh. Măzărescu Nr. 17), 1923.- Vol. 9.- Nr.2.- Februarie. – P. 58.

La Chișinău au înflorit copacii. Foto: IVX, 3 decembrie 2022

Art Nouveau, la vulcanizare. Foto: IVX, 2 decembrie 2022

Toamnă tardivă la Namur, Belgia. Foto: IVX, 26 noiembrie 2022

TEATRUL REGAL DIN BELGIA SOLIDAR CU VICTIMELE RĂZBOIULUI DIN UCRAINA. Foto: IVX, 26 noiembrie 2022

Ploaie de frunze. Foto: IVX, 26 noiembrie 2022

Cușma lui Guguță la castelul din Namur, Belgia. Foto: IVX, 26 noiembrie 2022

Tricolor belgian. Foto: IVX, 26 noiembrie 2022

Copacul singuratic. Foto: IVX, 26 noiembrie 2022

Frunze de dor sau când dorul străbate zidul. Foto: IVX, 26 noiembrie 2022

Toamnă belgiană. Foto: IVX, 25 noiembrie 2022

Instantaneu de toamnă. Foto: 25 noiembrie 2022

Pași prin toamnă. Foto: IVX, 25 noiembrie 2022

Ultima lună de toamnă (III). Foto: IVX, 24 noiembrie 2022

Ultima lună de toamnă (II).Foto: IVX, 24 noiembrie 2022

Ultima lună de toamnă (I). Foto: IVX, 24 noiembrie 2022

Ion Druță: „Nu avem instinctul istoriei. Noi suntem un fel de turmă. Și asta-i una din marile noastre probleme”

Sursă: Popa Iulius, Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă” din Bălți, Chișinău, Tipografia Centrală, 2017, p. 356.

FATA CEA FRUMOASĂ A LUI „PAPAȘA”

Sursă: Popa Iulius, Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă” din Bălți, Chișinău, Tipografia Centrală, 2017, p. 244.

Jurământ depus de un funcționar.
Include trei componente: Dumnezeu, Regele, Țara.
În contextul dictaturii lui Carol al II-lea, accentele sunt puțin schimbate.
De notat faptul că funcționarul depunea jurământul în fața preotului și al angajatorului (persoană laică).

Mișcarea culturală din provincia noastră merge greoi, din cauza prea multor complezențe și prea marii sărăcii.
Tinerii zmei ai condeielor, fără stimulente de ordin moral și fără un braț de sprijin bănesc, se prăbușesc învinși de veșnica pomanagie basarabeană.

Sursă: Gazeta Basarabiei, Chișinău, an. IV, nr. 675, 11 februarie1938, p. 2.

În timpul Conferinței Păcii de la Paris, prof. De Martonne urma să facă o anchetă asupra caracterului etnic al populației basarabene. În lipsă de hărți și documente, într-o mare comună cu populație amestecată, cercetările pentru stabilirea celei mai vechi populațiuni, nu ajungeau la nici un rezultat. Atunci, un bătrân țăran moldovean, la întrebările stăruitoare ale ilustrului profesor i-a răspuns: – „Degeaba ne întrebați pe noi. Rușii o să spună una, bulgarii alta și noi la fel. Mergeți mai bine în cimitir și acolo veți vedea pe cruci ai cui sunt morții cei mai vechi, din fiecare sat”. Înțelepciunea moșneagului rezolva astfel lipsa documentelor scrise. Conferința ascultată cu o rară plăcere, a fost viu aplaudată tot timpul.

Sursă: Universul, București, an. VI, 29 ianuarie 1932, p. 3.

La 23 decembrie 1917, Onisfor Ghibu a plecat la Herson, unde se afla familia sa, și a adus-o la Chișinău. Era cazat în casa lui Hodorogea.

Un puternic mesaj de Pace transmis în lume, cu multă sensibilitate, de către elevii Liceului Teoretic Republican „Aristotel”. Foto: IVX, 10 noiembrie 2022

Dr., conf. univ. Cristina Gherasim, laureată al Premiul pentru tineri cercetători (în domeniul ştiințelor sociale, economice, umanistice și arte) „Valeriu Canțer” pentru ciclul de lucrări „Istoria nobilimii din Basarabia sub regim de dominație țaristă”. Foto: IVX, 10 noiembrie 2022

Ceva frumos în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei. Foto: IVX, 10 noiembrie 2022

Ziua Internațională a Științei pentru Pace și Dezvoltare / Всемирный день науки за мир и развитие.

În conformitate cu Hotărârea Prezidiului AȘM nr. 212 din 2 noiembrie 2022, au fost aprobate rezultatele Concursului pentru decernarea premiilor Academiei de Ştiințe a Moldovei pentru rezultate științifice valoroase obținute în anii 2020–2021 în domeniul științelor sociale, economice, umanistice și arte, în anul 2021.

În domeniul istorie și filosofie Premiul „Alexandru Boldur” a fost împărțit între doctor, conferențiar universitar Liliana ROTARU, doctor, conferențiar universitar Ion Valer XENOFONTOV (Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan), pentru ciclul de lucrări „Valorificarea patrimoniului documentar și memorialistic în cercetarea problemelor actuale ale științei istorice”.

Sursă:

https://www.asm.md/laureatii-premiului-academiei-de-stiinte-moldovei-editia-anului-2022?fbclid=IwAR3iQC0iZicvYPr-v8-XMjWhUPpztmzyPq5dxmlq1gcqCMRXxlml_kL41T0

Dumnezeu, poporul, regele … Această triada de esență biblică, pe care o găsim și în jurământul ce îl depuneau funcționarii în fața regelui, exprimă cel mai bine esența casei regale românești, afirmă doctorul în istorie, conferențiarul Ion Valer Xenofontov, în cadrul emisiunii Memorial Basarabean, la Radio Chișinău.

Ediția a fost dedicată centenarului intronizării regelui Ferdinand I și a reginei Maria, ce a avut loc la 15 octombrie 1922, la Alba Iulia. Evenimentul s-a săvârșit în contextul revenirii provinciilor românești și reunificării neamului românesc și a fost realizat cu aportul considerabil al istoricului Nicolae Iorga, menționează Ion Xenofontov. Marele istoric a ales Alba Iulia pentru construirea Catedralei Neamului, ca spațiu cu semnificații profund istorice. Regele Ferdinand a purtat o coroană confecționată din tunurile capturate în război de regele Carol I, iar regina Maria – una realizată de mari bijutieri, la Paris:

“După Marea Unire, ajunsă la apogeu la 1 decembrie 1918, al doilea eveniment major a fost încoronarea, la 15 octombrie 1922 la Alba Iulia, a suveranilor Ferdinand I și Maria. A fost un moment care trebuia să reprezinte simbolic reunificarea provinciilor românești. Regele și regina până la reunificare au fost regi ai unui spațiu, iar acuma era deja alt spațiu. Cu atât mai mult, și congresul de la Paris dădea semnale că despre recunoașterea sa. Și trebuia un eveniment major care să dea un mesaj tuturor că aceștia sunt suveranii legitimi ai României. S-a inițiat acest moment de încoronare, într-un spațiu simbolic. Să nu uităm că în 1599, anume la Alba Iulia Mihai Viteazul a realizat unirea la 1 decembrie 1918 și tot la Alba Iulia s-a finalizat procesul Unirii. A condus această ceremonie, din perspectiva intronizării, marele istoric Nicolae Iorga. El a căutat locul unde să fie ridicată Catedrala Reîntregirii neamului, cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, deci este un proiect gândit și realizat de această mare personalitate cultă și agreată de casa regală. Cu ocazia acestui eveniment s-au bătut monede, s-au tipărit timbre, iar ceremonialul de încoronare a fost unul în stil napoleonian, ce presupunea încoronarea cu propriile mâini. Așa a procedat și Carol, și Ferdinand, cu coroana lui Carol 1. Era făcută din material de tunuri, din timpul războiului de independență din 1877-1878, avea și însemnele provinciilor reunificate. Coroana reginei Maria a fost confecționată la o casă de bijuterii în Paris și avea o greutate de 1800 grame, pe care regina a purtat-o cu mare demnitate”, relatează istoricul.

Casa regală și-a adus un aport considerabil la dezvoltarea și europenizarea poporului român, regii adoptând și credința poporului majoritar. Deși Ferdinand avea mai degrabă înclinare spre activitatea științifică, el a știut să valorifice talentul de a studia minuțios problemele înainte de a lua decizii, ascultând totodată sfaturile unor buni specialiști:

“Regii Carol I, Ferdinand, Mihai (mai puțin Carol al II-lea, dar aici e o discuție aparte), și-au adus o contribuție substanțială în ceea ce privește istoria românilor. În mod special Ferdinand I, Întregitorul, sau Loialul, cum i se mai spunea, împreună cu regina Maria. Ferdinand este nepotul de la frate al lui Carol I, cel de-al doilea copil. E știut, Carol nu a avut copii. Inițial nu era miza pe Ferdinand, pentru că el era mai degrabă o persoană introvertită, nu prea dădea semne că este preocupat de treburile statului, îi plăceau științele naturii, putea să stea zile întregi în laboratoare. Era o fie cumpătată, echilibrată și foarte greu lua decizii. Totuși era într-un fel, o calitate bună a lui, căci asculta foarte multă lume, se sfătuia, iar decizia finală îi aparținea. În istorie cunoaștem cazuri când nu se ține cont de sfaturi, dar un sfat bun poate schimba destine a popoare întregi”, afirmă istoricul Ion Valer Xenofontov.

Imaginea lui Ferdinand și a reginei Maria putem s-o considerăm ca una patriarhală, în ideea că suveranul, regele era tata, iar regina era mama întregii națiuni. Ei erau un model de familie, alături de cei 6 copii ai lor:

“Regii Ferdinand și Maria etalau o familie frumoasă, aveau 6 copii și apăreau în spațiul public cu ei. Le-a reușit, ținând cont de faptul că a avut loc și naturalizarea acestei case regale, încă de pe timpul lui Carol I. Au devenit cetățeni români, mai mult ca atât – au trecut la religia populației majoritar ortodoxe de rit răsăritean Ei au renunțat la religia lor protestantă, doar ca să arate pietatea față de poporul român. Apropo, Regina Maria a lăsat o amprentă profundă asupra poporului nostru, creând imaginea unei regine-mame, regine-soldat, ea donându-și inima în sens direct poporului român. Ea și-a adus propria contribuție în unele momente decisive, spre exemplu atunci când la Paris se lua decizia de a legifera alipirea provinciilor istorice la Țara-mamă”, a menționat invitatul emisiunii.

Memoriile Reginei Maria constituie un relevant document de epocă, în care sunt menționate detalii semnificative, fiind și scrise cu talent literar. În aceste însemnări regina își notează și amintiri în urma vizitelor în Basarabia.

În prezent, în urma deceniilor de ocupație comunistă, imaginea regilor a fost aproape ștearsă din memoria basarabenilor, de aceea este nevoie de încurajarea cercetărilor în acest domeniu, pentru a restabili un segment important al culturii noastre, consideră istoricul Ion Xenofontov.

Mai multe detalii despre reprezentanții familiei regale, inclusiv relațiile lor cu unele personalități din Basarabia, puteți afla audiind interviul cu doctorul în istorie, Ion Valer Xenofontov, realizat de Alina Rusu, în cadrul emisiunii Memorial Basarabean.

Alina Ana Rusu!

Vezi

https://radiochisinau.md/memorial-basarabean-ion-xenofontov-ceremonia-intronizarii-regelui-ferdinand-si-a-reginei-maria-ca-moment-simbolic-al-unificarii-neamului-a-fost-condusa-de-marele-istoric-nicolae-iorga-audio—170311.html?fbclid=IwAR2w6Z8XL4D6xrk6gnJFLsyysEwIjoBUKa19TuUP–YGh02r8ocweavNA5E

La portița toamnei. Foto: IVX, 6 noiembrie 2022

CARTEA CALVARULUI CONTINUU

Lucrarea este o reflecție a psihologiei unei popor aflat la periferia imperiului sovietic. Autorul își asumă trecutul cu demnitate, nu țintește răzbunarea („Nu vreau să judec pe nimeni”).
Așa cum sugerează însăși titlul cărții mesajul este unul cu conținut creștinesc, face referință la protecția Divinității, care survine în diferite momente dificile ale vieții. Este o carte a sfidării răului, a banalizării acestuia, și a promovării unor valori eterne, cele ale bunătății, ale omului blajin. Lucrarea constituie un dosar al memoriei justițiare. Este axioma poetei Ana Blandiana: „Atunci când justiția nu reușește să fie o formă de memorie, memoria singură poate să fie o formă de justiție”.

Dr. conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV

Covor de toamnă. Foto: IVX, 28 octombrie 2022