TALCIOCUL
Talciocul sau târgul de vechituri, considerat „o podoabă a Chișinăului”, avea două vaduri comerciale.
Unul era de dimineață și se desfășura la Piața Nouă (actuala, Piaţă Centrală) și altul de după amiază – în târgul vechi.
La talcioc se vindea și se cumpără de negustori ambulanţi, de-a dreptul în stradă, lucruri de ocazie, „în special haine şi rufărie veche, purtând în ele germenii tuturor boalelor închipuite şi neînchipuite şi unde se plasează lucrurile casnice furate de prin oraş”.
Cumpărătorii din talcioc erau din lumea săracă a urbei. A existat însă și o „perioadă de aur” a talciocului. Este vorba de foștii ofițeri ruși și proprietari cărora li se expropriase proprietățile funciare și care vindeau la talcioc articole de aur și argint, pietre scumpe, covoare persiene, de Niva și Buhara.
