Daily Archives: 29/03/2026

NOTE DE LECTURĂ

POVERBE, CUGETĂRI, DEFINIȚII despre EDUCAȚIE

O carte din cele care le am din rubrica de la anticariat, scrisă în 1976, adunând 2544 de texte din diferite surse, cu o bibliografie impresionantă, proverbe ale diferitor popoare, lucrări istorice universale sau românești, fiind indicat autorul și lucrarea din care a fost extras textul. Este o colecție importantă de texte care au în comun ideea de cunoaștere și educație, grupate pe zeci de teme: inteligență, prudență, memorie, prietenie, rațiune, imaginație, respect, simpatie, pedagogie, emoție, sinceritate … etc.
“Dreptatea și recunoștința sunt două din sentimentele cele mai frumoase și mai nobile ale sufletului.”(Ion Ghica), p.97.
“Cu cat educația este mai perfectă, cu atât popoarele sunt mai fericite.”(Diderot), p.108.
“Cu cât omenirea progresează în cunoașterea lumii, cu atât rolul educației crește și devine mai complex.”(Henry Salvat), p.118.
“Adâncimea gândirii duce la puterea caracterului.”(C.Narly), p.148.
“Pentru mulți oameni propriile hotărâri sunt pricina nenorocirii lor.”(Esop), p.155.
“Sarcina inteligenței este de a găsi mijloacele și căile ce duc la ținta spre care se îndreaptă voința.”(F.Paulsen), p.177.
“Există pe lume mai mulți oameni fără de interes decât fără invidie.”(La Rochefoucauld), p.182.
“Cel mai bun mijloc de a înțelege este de a face.”(Kant), p.195.
“Fără memorie nu ar fi cu putință nici un fel de progres în cunoaștere.”(E.Martig), p.254.
“Personalitatea nu se capătă: se cucerește.”(Dimitrie Gusti), p.289.
“Prieteniile condiționate de suferințe comune sunt cele mai gingașe și mai rezistente.”(Tudor Arghezi), p.301.
“Recunoștința este cea mai înaltă cultură…”(Fr.W.Forster), p.325.
“Numai cine știe să se stăpânească pe sine, poate să cârmuiască și pe alții.”(N.Moisescu), p.356.
“Fără uitare viața este cu neputință.”(Zaharia Stancu), p.379.

661352037_2876862812650789_8974517494250621106_n

Nicolae Dandiş,
Primar de Cahul

ISTORIE

PRODUCERE ŞI CONSUM DE BOMBOANE ÎN CHIŞINĂUL INTERBELIC

Prin producere şi consum de bomboane, Chişinăul interbelic devenea unul de moft şi de savoare occidentală. Citadinii erau îndulciţi cu producţie autohtonă, creându-şi astfel o autentică marcă identitară. Insfrastructura atelierelor de producere a bomboanelor a stat la baza creării viitoarei Fabrici „Bucuria”, aspect eludat în totalitate, în mod intenţionat, de istoriografia sovietică.

160_screen
72_screen

Sursă: XENOFONTOV, Ion, CONOVALI, Vera. Producere și consum de bomboane în Chișinăul interbelic. In: Chişinăul interbelic : luminile şi umbrele unei epoci: istorie, educaţie, cultură şi transformări sociale, Chișinău: 2026, pp. 82-86. ISBN 978-5-36241-711-6.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/82-86_66.pdf