ȘCOLILE NORMALE DIN CHIŞINĂUL INTERBELIC
Până la 1918, în Basarabia funcționau trei școli normale (una de fete la Chișinău, câte una de băieți la Cetatea Albă și Soroca) cu patru ani de studii. Treptat, numărul acestora s-a majorat până la 10, iar în 1934 s-a micșorat la șase. În toate centrele județene (Bălți, Cahul, Hotin, Lăpușna, Orhei, Soroca, Tighina) activa câte o școală normală. După Unirea din 1918, cele mai multe şcoli normale din Basarabia funcţionau la Chişinău, cel de-al doilea oraş al României după numărul populaţiei.
La Școala Normală de Băieți „Mihai Viteazul” din Chişinău a învăţat și elevul bravicean George Munteanu (1924–2001), viitorul eminescolog: „În toamna anului 1937, m-am dus de unul singur la Chișinău, unde auzisem că există o școală normală care le e mai accesibilă oarecum și copiilor de oameni săraci. Am reușit să trec printre primii examenul de admitere și prin meditații și alte îndeletniciri extra școlare – m-am întreținut din greu de la un an la altul… Învățam la lecții atât cât era necesar pentru a-mi asigura bursa, care mă scutea de o parte din taxele școlare, iar în restul timpului lucram ca să-mi asigur minimul necesar pentru trai și mai ales căutam să mă formez din punct de vedere intelectual, după un plan propriu de lecturi, conceput la modul enciclopedic. În școală eram considerat un fel de
cărturar în miniatură”.
Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/109-115_32.pdf
