Ion Carchelan, Rostul liniștii și parfumul de gutui, 2025. Acuarelă/hârtie, 50 cm x 28 cm.

Ion Carchelan, Rostul liniștii și parfumul de gutui, 2025. Acuarelă/hârtie, 50 cm x 28 cm.

Mher Chatinyan, Poveşti la uşa bătrânească, 2018. Ulei pe pânză, 50 cm х 40 см.

Mher Chatinyan, Curtea veche, 2025. Ulei pe pânză, 70 cm х 60 см.

Militari români în Basarabia (1919)
Pe verso este scris: „Amintire de la malul Nistrului, Rezina/Basarabia. Sublt. Borici Eugen, Sublt. Mișu Marinescu, Sublt. Georgescu, Sublt. Rădulescu, Sublt. Sfetcu Anghel, Sublt. Gheorghe”
Urmează dedicația scrisă caligrafic cu creionul:
„Sincerului meu camarad și cumnat, sublocotenent Vasilescu Ștefan. Sublocotenent Rădulescu 20/VII/1919 Gordinești”.

Academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, susţine prelegerea publică „Ștefan cel Mare în Europa” la Academia de Ştiinţe a Moldovei, 18 septembrie 2025. Foto: IVX

Crucea, fântâna* şi pământul sub un cer. S. Ochiul Alb, rn. Drochia. Foto: IVX, 25 august 2025.
Notă: Fântâna a fost săpată de Ion Ababii, tata academicianului Ion Ababii, ministrul Sănătăţii al Republicii Moldova (2005-2008).


Prin Chişinăul de azi. Foto: IVX, septembrie 2025
Valentin Tomuleţ : profesor universitar : Biobibliografie / Universitatea de Stat din Moldova, Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan” ; editor: Constantin
Manolache ; responsabil de ediție: Oleg Bujor ; bibliografie: Tatiana Doibani. – Chişinău : Editura USM, 2025 (Blitz Poligraf). – 419 p. : fot. în parte color, h., tab. – (Personalităţi ale USM, ISBN 978-9975-62-486-2)
Lucrarea consacrată profesorului universitar Valentin Tomuleț, doctor habilitat, este structurată în 3 părți: prezențe în mass-media, studii și articole științifice, bibliografie. Lista bibliografică cuprinde 747 titluri, compartimentate pe domenii: teze de doctorat; monografii; culegeri de studii; microenciclopedii; culegeri de documente; manuale, note de curs; capitole; articole în culegeri, monografii și ediţii periodice; coordonator, conducător/consultant, referent științific, recenzent, membru al comitetelor științifice; membru al colegiului de redacţie; interviuri; recenzii, lansări de carte; publicaţii, teze în colaborare cu studenţii; publiistică; rapoarte : participări la manifestări ştiinţifice; personalia. Anexa: Viaţa în imagini.Volumul este adresat cadrelor didactice, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor, studenților, precum și unui cerc mai larg de cititori interesați de istoria Republicii Moldova.
Mher Chatinyan, Singurătate, 2024. Ulei pe pânză, 70 cm х 50 см.


Moara de la Nicoreşti, jud. Soroca, pe apa Căinarului. Foto: V. Orza, 1943
Mher Chatinyan, Toamna într-o aşezare montană, 2024. Ulei pe pânză, 90 cm х 60 см.

Vlad Pohilă – un om al scrisului : Biobibliografie / Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Secţia studii şi cercetări ; alcătuitori: Elena Ungureanu, Claudia Tricolici ; coordonator: Mariana Harjevschi ; consultant ştiinţific: Lidia Kulikovski ; redactare bibliografică: Claudia Tricolici. – Chişinău : [S. n.], 2025 (Bons Offices). – 354 p. : fot. – (Colecţia Bibliographica, ISBN 978-9975-134-81-1). ISBN 978-5-36241-541-9.
Vlad-Pohilă_Biobibliografie_2025
Sursă: https://hapes.hasdeu.md/bitstream/handle/123456789/591/Vlad-Pohil%c4%83_Biobibliografie_2025.pdf?sequence=2&isAllowed=y
Mher Chatinyan, Amurg, 2025. Ulei pe pânză, 50 cm х 50 см.

Mher Chatinyan, Copilărie, 2025. Ulei pe pânză, 80 cm х 60 см.

Mher Chatinyan, Măgăruşul, 2024. Ulei pe pânză, 50 cm х 50 см.

Poveste de toamnă cu trei alune. Foto: IVX, 7 septembrie 2025

Mher Chatinyan, În munţi, 2024. Ulei pe pânză, 70 cm х 60 см.

Junimiştii: „Intră cine caută, rămâne cine găseşte”. Chişinău, Bookfest, 5 septembrie 2025. Foto: IVX

Mher Chatinyan, Viaţa privată, 2020. Ulei pe pânză, 60 cm х 50 см.

Mher Chatinyan, Zi însorită, 2020. Ulei pe pânză, 50 cm х 40 см.

ȘCOLILE NORMALE DIN CHIŞINĂUL INTERBELIC
Până la 1918, în Basarabia funcționau trei școli normale (una de fete la Chișinău, câte una de băieți la Cetatea Albă și Soroca) cu patru ani de studii. Treptat, numărul acestora s-a majorat până la 10, iar în 1934 s-a micșorat la șase. În toate centrele județene (Bălți, Cahul, Hotin, Lăpușna, Orhei, Soroca, Tighina) activa câte o școală normală. După Unirea din 1918, cele mai multe şcoli normale din Basarabia funcţionau la Chişinău, cel de-al doilea oraş al României după numărul populaţiei.
La Școala Normală de Băieți „Mihai Viteazul” din Chişinău a învăţat și elevul bravicean George Munteanu (1924–2001), viitorul eminescolog: „În toamna anului 1937, m-am dus de unul singur la Chișinău, unde auzisem că există o școală normală care le e mai accesibilă oarecum și copiilor de oameni săraci. Am reușit să trec printre primii examenul de admitere și prin meditații și alte îndeletniciri extra școlare – m-am întreținut din greu de la un an la altul… Învățam la lecții atât cât era necesar pentru a-mi asigura bursa, care mă scutea de o parte din taxele școlare, iar în restul timpului lucram ca să-mi asigur minimul necesar pentru trai și mai ales căutam să mă formez din punct de vedere intelectual, după un plan propriu de lecturi, conceput la modul enciclopedic. În școală eram considerat un fel de
cărturar în miniatură”.

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/109-115_32.pdf
Dmitri Shibaev, Stradă, 2025. Ulei pe pânză, 100 cm x 100 cm.


80 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial



SESIUNEA ANUALĂ INTERNAȚIONALĂ DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE
FĂGĂRAȘ, ROMANIA, 4-5 SEPTEMBRIE 2025
(ediție on-line)/
ANNUAL INTERNATIONAL SESSION OF SCIENTIFIC COMMUNICATIONS
FĂGĂRAȘ, ROMANIA, 4-5 SEPTEMBER 2025
(on-line edition)
Vezi: PROGRAM final Sesiune Fagaras 2025


Data: 5 septembrie 2025
⏰ Ora: 9:45
Locația: Sala 530 „Gheorghe Brătianu”/Corp Central
Facultatea de Istorie și Filosofie are deosebita onoare de a vă invita la evenimentul de lansare a volumului:
„1918. Unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna”
Autor: prof. univ., dr. hab. Ion GIURCA
️ Moderator: dr. Igor BERCU, decanul Facultății de Istorie și Filosofie
Vor prezenta lucrarea:
prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU
conf. univ., dr. Ion-Valer XENOFONTOV