PIEȚELE

În epocă se considera că „piața Chișinăului e promiscuă, nedisciplinată și grotescă. Dimineața arhitectura ei meschină se animă” iar „gălăgia orientală a târgului lovește timpanul cu stridențele ei”. Prin piețele orașului Chișinău se scurgeau cea mai mare parte din bogățiile agricole și pomicole ale provinciei.
Limbile de comunicare în piață erau româna, rusa și ebraica.
Capitala Basarabiei dispunea de 13 piețe diferite (1919).
În inima Chișinăului se afla Piața Nouă (actuala, Piaţă Centrală). Piața era descrisă ca fiind una aglomerată, „lumea se mișcă în toate părțile cu pași grăbiți spre a-și târgui cele necesare hranei zilnice, căci cine întârzie peste orele 9 1/2 – 10 nu mai găsește aproape nimic, cele mai multe prăvălii fiind închise peste această oră”. Specula era una extremă. Intermediarii vindeau produsele producătorilor cu două–trei prețuri.

Lucrări de modernizare la Piața Nouă, cca 1935.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/36-40_63.pdf