Panorama Postcomunismului în România (Polirom, 2022), lucrare fundamentală (are 1056 de pagini!!!), operă a 48 de autori consacrați, coordonați de energica și harnica Liliana Corobca, a ajuns și la Biblioteca Națională a Republicii Moldova!!!
O radiografie excelentă a României în perioada recentă!
Menționăm că este cea de-a treia panoramă. Așteptăm cea de-a patra lucrare – Panorama Postcomunismului în Republica Moldova.

Tipărirea „Gramaticii limbii moldovenești” de I.D. Cebanu, 1945. Sursă: Arhiva Ștințifică Centrală a AȘM; Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Sediul Arhivei Științifice Centrale, Institutul de Chimie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, anii 1960. Sursă: Arhiva Ștințifică Centrală a AȘM

Depozitul (în beton armat) de Fermentare a Tutunului RMS Florești, jud. Soroca, 10 noiembrie 1927. Inginer: Flaviu Dem. Baldovin din București (str. Suter, nr. 17). Costurile de executare a lucrării au fost de 12 mil. lei.

Sursă: Dr. Nicolae Leon, Note și amintiri, București, „Cartea românească”, 1933, p. 50.

Sursă: Cultura Poporului (Cluj), an. IV, nr. 144, 18 ianuarie 1926, p. 2.

Expediția prof. Tatiana S. Passek, doctor (habilitat) în istorie (1947), cercetător științific superior la Institutul de Arheologie al Academiei de Științe a URSS (1932–1968), la așezarea paleolitică din s. Ofatinți, rn. Râbnița, anii. 1960. Sursă: Arhiva Academiei de Științe a Moldovei (foto prezentată de Iulian Salagor).
Notă: Între 1947 și 1968, arheologul Tatiana S. Passek (1903–1968) a condus în Moldova sovietică cercetările Institutului de Arheologie al Academiei de Științe a URSS.

Vasile Ioan Guma (născut la 10 iulie 1865 în s. Ciciuleni, jud. Lăpușna), preot la Catedrala Nașterea Domnului din Chișinău, la vârsta de 60 de ani s-a înscris la Facultatea de Teologie din Chișinău, pe care a absolvit-o cu succes. A fost președinte activ al Asociației „În numele lui Hristos”. I se zicea „omul care a hrănit un milion de suflete”.
În mai 1916, la trecerea împăratului Nicolai II prin Tighina, preotul Vasile Guma a fost prezentat monarhului:
-Te cunosc bine, părinte Vasile, rosti împăratul. Te-am văzut la Petersburg, la Chișinău, Hotin și acuma aici.
-Maiestate, răspunse preotul, mă simt fericit că Vă văd și Vă ascult de-aproape, că mă cunoașteți și că port crucea conferită de Maiestatea Voastră” (după Gheorghe Bezviconi).

Angajații redacției „Tineretul Moldovei”: A. Gujel, A. Cozmescu și T. Calina, anii 1960. Sursă: Arhiva Academiei de Științe a Moldovei (foto prezentată de Iulian Salagor).

Studenți de la Institutul Pedagogic „Taras Șevcenko” din Tiraspol, 1935. Sursă: Arhiva Academiei de Științe a Moldovei

Construirea portalului la Stadionul Sportiv „Regele Ferdinand I” din Chișinău, 1937.
Notă: Pentru această lucrare autoritățile municipale au alocat suma de 34 788 lei.

Tineri de 18–20 de ani interpretând „Căluțul”. Grimăncăuți, rn. Briceni, 1987. Sursă: Arhiva Academiei de Științe a Moldovei

Notă: „Căluțul” îl joacă un flăcău voinic cu mască de haiduc pe față. „Căluțul” trebuia să reziste toată ziua, deoarece urma să danseze la o sută sau la mai multe case. Reprezentația „Căluțului” ținea până la 7 minute la fiecare casă.

„Micii arheologi”. Școlari din satele Butuceni și Trebujeni, rn. Orhei, RSS Moldovenească – căutători de comori, anii 1960. Sursă: Arhiva Academiei de Științe a Moldovei (foto prezentată de Iulian Salagor).

N.A. MOHOV (1904–1983), FIU DE ÎNTREPRINZĂTOR, PROMOTOR AL ISTORIOGRAFIEI OFICIALE, INTELECTUAL CU DUBLĂ GÂNDIRE

Numele lui N.A. Mohov a rămas în istoriografie drept unul dintre fondatorii și promotorii concepției oficiale sovietice asupra istoriei Moldovei. Totodată, în memoria celor care l-au cunoscut îndeaproape este apreciat drept un intelectual cu „dublă gândire”. Marcat de „pata sa biografică” („Tata a fost din mijlocași, apoi a devenit culac”), el promova consecvent politica dictată de partid, sau cum se spunea pe atunci „oscila în politică împreună cu partidul”. Este un studiu de caz referitor la mentalitatea unui intelectual sovietic, marcat de vicisitudinile acelor timpuri, care sperăm că nu se vor mai întoarce.

Sursă: Dragnev Demir, Xenofontov Ion Valer, N.A. Mohov (1904–1983), fiu de întreprinzător, promotor al istoriografiei oficiale, intelectual cu dublă gândire. În: Studia Universitatis Moldaviae. Seria „Științe umanistice”, nr. 10 (160), 2022, pp. 46-56. ISSN 1811-2668. ISSN online 2345-1009.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/7.p.46-56.pdf

BĂUTURI ȘI BUCATE SERVITE LA PALATUL MITROPOLITAN DIN CHIȘINĂU CU OCAZIA INSTALĂRII PE SCAUNUL MITROPOLIEI BASARABIEI A ÎPS GURIE, 18 APRILIE 1928

Sursă: Mitropolitul Gurie și revista „Luminătorul” / Ediție îngrijită și coordonată de Silvia Grossu și Viorel Cojocaru, Chișinău, Centrul Editorial-poligrafic USM, 2022, p. 113.