Monthly Archives: December 2022

APARIȚIE EDITORIALĂ

DE LA AJUTOR DE TRACTORIST LA PREȘEDINTE DE STAT: AMINTIRILE LUI VLADIMIR VORONIN

273164287_622049365762561_6239925162160624409_n

Publicarea volumului de amintiri ale celui de-al treilea președinte al Republicii Moldova suscită un interes aparte pentru știința istorică. Inserată cu fapte și evenimente din sec. XX–XXI, recenta apariție editorială a liderului comuniștilor moldoveni completează istoria contemporană cu relatări de interes public, dar și cu cele din spațiul privat. Lucrarea elaborată și editată în limba rusă constituie, de fapt, confesiunile lui Vladimir Voronin înregistrate de jurnalistul Constantin Starâș.
Lucrarea pornește de la un element „mistic”, de la afirmația bâtului Chiril Moșneaga, străbunicul lui Vl.Voronin, care avea să-i prezică strănepotului un viitor strălucit: „O să fie om mare” (p.5).

Sursă: Ion Valer Xenofontov, De la ajutor de tractorist la președinte de stat: amintirile lui Vladimir Voronin. În: Studia Universitatis Moldaviae. Seria științe umanistice, nr. 10 (160), 2022, pp. 107-109. ISSN 1811-2668.

https://humanities.studiamsu.md/wp-content/uploads/2022/12/18.p.-107-109-recenzie.pdf

SPORT

Echipa de fotbal Sporting. Chișinău, 1925

IMG_20220919_122841

Sursă: Direcția Generală Arhiva Națională a Agenției Naționale a Arhivelor

MĂNĂSTIREA REGINA MARIA

La 3 august 1938, mănăstirii Saharna, jud. Orhei, i s-a atribuit numele Reginei Maria. În referatul secretarului eparhial, profesorului universitar Const. N. Tomescu, se argumenta necesitatea alegerii acestui nume regal.

Man.-Saharna

Instantanee basarabene, 1935

Tipuri basarabene-page0001

CREAȚIE LITERARĂ

ZÂNA
Poveste valahă de Maxim Gorki
Traducere: Alexe Mateevici

Poveste valaha

CITATUL ZILEI

Vasile_Stroescu._Sargetia_XXX

„Soldatului și țăranului român îi datorăm numele bun pe care-l avem în lumea asta”.
Vasile Stroescu, decanul de vârstă al Parlamentului României întregite, 20 noiembrie 1919

CITATUL ZILEI

Domnii mei, acum țara s-a făcut, mai trebuie și oameni în ea și atunci toate lucrurile sunt în perfectă ordine…”.

Un profesor de la Iași, după Unirea Basarabiei cu România, 1918

MĂNĂSTIREA JAPCA ÎN IMAGINI

Prozatorul Gheorghe Malarciuc, septembrie 1966. Arhivă privată

CARTEA DE ISTORIE

Intrări noi de carte la Biblioteca Științifică (Institut)

320456080_941623117243077_4145464893366857036_n (1)

DRUMUL CĂRȚII

320939035_547334920308210_7058921712162150495_n

Ion Moșneguțu, Rolul mănăstirii Hârbovăţ în viața monahală din spaţiul pruto-nistrean (anii 1730– 1960) / cons. șt.: Virgiliu Pâslariuc; redactor șt.: Ion Valer Xenofontov; responsabil de ediție: Lidia Prisac, Chişinău, Lexon-Prim, 2022, 240 p. ISBN 978-9975-163-55-2.

SUMAR

LISTA ABREVIERILOR
PREFAȚĂ (Octavian MOȘIN)
INTRODUCERE
1. ISTORIOGRAFIA ȘI SURSELE ISTORICE
1.1. Istoriografia problemei
1.2. Sursele istorice
2. EVOLUȚIA MĂNĂSTIRII HÂRBOVĂȚ ÎN CONTEXTUL VIEȚII MONAHALE A SPAŢIULUI PRUTO-NISTREAN (ANII ’30 AI SEC. AL XVIII-LEA – ANII ’60 AI SEC. AL XX-LEA)
2.1. Dinamica vieții monahale în spațiul Pruto-nistrean
2.2. Fondarea și ctitorii mănăstirii Hârbovăț
2.3. Comunitatea monahală a mănăstirii Hârbovăț: constituire, componență numerică și etnică
2.4. Rolul stareților în dezvoltarea așezâmântului monahal Hârbovăț și a vieții monahale regionale
3. LOCUL ȘI ROLUL PATRIMONIULUI SPIRITUAL, CULTURAL ȘI MATERIAL AL MĂNĂSTIRII HÂRBOVĂȚ ÎN ACTIVITATEA MONAHALĂ DIN SPAȚIUL PRUTO-NISTREAN (ANII ’30 AI SEC. AL XVIII-LEA – MIJLOCUL SEC. Al XX-LEA)
3.1. Rolul spiritual și social al Icoanei Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de Hârbovăţ
3.2. Învățământul monahal și primar
3.3. Școala de Cântăreți Bisericești din Eparhia Chișinăului
3.4. Constituirea și dinamica patrimoniului imobil al mănăstirii Hârbovăț
CONSIDERAȚII FINALE
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
INDICE DE NUME
NDICE GEOGRAFIC
ANNOTATION

DRUMUL CĂRȚII

319696321_1120790428587314_712336952640004457_n

Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Profesorul Vladimir Potlog (1927–2022): Povestea vieţii. Studiu de istorie orală /Ministerul Educaţiei şi Cercetării al Republicii Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Departamentul Istoria Românilor, Universală şi Arheologie; redactor științific: Liliana Rotaru; referenți științifici: Anatol Petrencu, Sergiu Matveev, Chişinău, Lexon-Prim, 2022, 228 p. : fot., il. Rez.: lb. engl. ISBN 978-9975-163-44-6.
din cuprins
ARGUMENT
I. POVESTEA VIEȚII
I.1. Repere metodologice
I.2. Locul istoriei orale în cercetarea istoriei vieții
II. VLADIMIR POTLOG ÎNTRE BIOGRAFIA PRIVATĂ ȘI CEA PUBLICĂ
II.1. Copilăria și adolescența
II.2. Anii studenției
II.3. Activitatea didactică
II.4. Comsomolist, comunist
II.5. Manager
II.6. Caietele studentului Victor Druță
II.7. Biografia științifică
II.8. Activități obștești. Varia
II.9. Profil de personalitate: discipolii și colegii despre Vladimir Potlog
II.10. Familia
II.11. Biblioteca cărturarului
II.12. Evocări
III. ISTORIA NARATĂ ȘI TRĂITĂ. INTERVIU CU VLADIMIR POTLOG
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
ANEXE
INDICE DE NUME
INDICE GEOGRAFIC
ABSTRACT

CITATUL ZILEI

„Întrucât războaiele încep în mintea oamenilor, în mintea oamenilor trebuie construită apărarea păcii”
(Preambul, Constituția UNESCO, 1946).

RTR350QH

APARIȚIE EDITORIALĂ

coperta_mosnegutu-1

Ion Moșneguțu, Rolul mănăstirii Hârbovăţ în viața monahală din spaţiul pruto-nistrean : (anii 1730–1960) / Consultant ştiinţific: Virgiliu Pâslariuc ; redactor științific: Ion Valer Xenofontov ; responsabil de ediție: Lidia Prisac ; referenți științifici: Ion Gumenâi, Gabriel Moisa, Octavian Moșin. – Chişinău : Lexon-Prim, 2022. – 240 p. ISBN 978-9975-163-55-2.

Monografia Episcopului Ioan (Moșneguțu) este ancorată în componenta teoretic-conceptuală a microistoriei, dimensiune aplicată pe larg în literatura occidentală și mai puțin explorată în demersul istoriografic din Republica Moldova.
Autorul redă schimbări de regimuri politice, mentalități colective și individuale, marcând o rezistență prin convingerea creștinilor ortodocși aflați la „o margine de țară”.

Ion Valer XENOFONTOV,
doctor în istorie, conferențiar universitar

VIAȚA CULTURALĂ ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC

IMG_20220905_155133

CITATUL ZILEI

PAUL GORE

Paul Gore (1875-1927), istoric român basarabean, heraldist, prozator, publicist, membru de onoare (1919) al Academiei Române:
„Basarabia de astăzi are nevoie de patru lucruri: cinste, dreptate, gaz și sare”.