„Miracolul economic” de la nordul republicii – casa unui colhoznic. S. Coteala, rn. Briceni, 1984

24 ianuarie/2 februarie 1859 – eveniment de mare anvergură în istoria românilor; acțiune importantă în realizarea statului național unitar român modern într-o Europă a națiunilor suverane și independente. În vederea realizării idealurilor politico-naționale, folosind abil contradicțiile dintre marile puteri, românii au aplicat politica „faptului împlinit”. Prin alegerea Adunării Elective de la Iași ca domnitorul al Moldovei, cu unanimitatea celor 48 de voturi și a Adunării Elective de la București, cu unanimitatea celor 64 de voturi, ca domnitor al Țării Românești a colonelului Alexandru Ioan Cuza (1820–1873) s-a cristalizat, simbolic, unirea de facto a celor două Principate Românești. Al. Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite (1859–1862) și al statului național România (1862–1866). Au fost realizate o serie de reforme în domeniul administrativ, politic, militar, juridic, economic, social, educațional. A fost decretat tricolorul, ca drapel național (1861). Au fost fondate Universitățile din Iași (1860) și București (1864). A fost constituit Ministerul de Externe și înființate agenții diplomatice în țările europene. Marile puteri garante (Franța, Marea Britanie, Imperiul Rus, Prusia și Regatul Sardiniei) și puterea suzerană (Poarta Otomană) au recunoscut dubla alegere (martie–august 1859). La 22 noiembrie 1861, noul sultan otoman Abdul Aziz (1861–1876) a emis „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei și Vlahiei”, acceptând astfel unirea politică și deplină a Principatelor Române. În Proclamația către români emisă la 23 decembrie 1861, domnitorul menționa că „Unirea este îndeplinită, naționalitatea română este întemeiată”.

Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie

Cercetarea istoriei și patrimoniului cultural local în contextul dezvoltării durabile a societății. In Honorem NICOLAE CHICUȘ /Coordonatori și editori: Larisa Noroc, Valentina Ursu. Chișinău: Centrul Editorial-Poligrafic al UPS „Ion Creangă”, 2021, 402 p.

Culegerea de studii și articole științifice include lucrările a 38 de cercetători științifici și cadre didactice universitare din Republica Moldova, România, Ucraina și Belarus. Lucrarea este consacrată doctorului în istorie, profesor universitar Nicolae Chicuș, fost rector al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”.

În contextul consemnării Zilei Naționale a Culturii, Biblioteca Națională a Republicii Moldova a lansat la 14 ianuarie 2022 Calendarul Național 2022.
„Calendarul Național 2022” are un caracter enciclopedic, cuprinzând nume de referință din domeniul științei, culturii și artei, personalități marcante din Republica Moldova, personalităţi notorii din România (în special din Țara Moldovei și România întregită), include nume de referință din cultura și civilizația universală. Lucrarea are 504 pagini, și cuprinde peste 303 articole despre personalități, precum și circa 2000 de informații generale despre evenimentele naționale și cele internaționale aniversare, comemorative, profesionale dar și alte aniversări importante din anul 2022.
Personalități marcante din domeniile științei, culturii și artei din țară documentate: 100 de ani de la na nașterea poetului, eseistului, traducătorului Anatol Gugel; 90 de ani de la nașterea poetului Spiridon Vangheli; 85-a aniversare a compozitorului, artist a poporului Eugen Doga; 80 de ani de la nașterea criticului literar, eminescologului Mihai Cimpoi; 80 de ani de la nașterea scriitorului pentru copii Titus Știrbu; 80 de ani de la nașterea medicului, cercetător științific Nicolae Ghidirim, s.a.
Calendarul documentează și alte aniversări importante: 565 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare și Sfânt; 210 ani de la încheierea Tratatului de la București (1812); 190 de ani de la fondarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova; 100 de ani de la încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria ca suverani ai noului stat român, ceremonie organizată la Catedrala Reîntregirii Neamului şi Încoronării de la Alba Iulia (15 octombrie 1922); 80 de ani de la inaugurarea Turnului Dezrobirii Basarabiei; 65 de ani de la înființarea Teatrului Național “Vasile Alecsandri” din Bălți, etc.
Echipa de autori: Elena BARBOS–BALINSCHI. Natalia–Maria ȘVEȚ, Maria S. CIOBANU.
Colegiul de redacție: acad. Andrei EȘANU (președinte), Iurie COLESNIC (vicepreședinte), Elena PINTILEI, director BNRM, dr. Iulian FILIP, dr. Ion Valer XENOFONTOV, Elena BALINSCHI (secretar). Coordonator de ediție: Veronica BORȘ.

Sursă: Biblioteca Națională a Republicii Moldova (http://www.bnrm.md)

Lucrarea poate fi accesată aici:
calendar 2022 (1)

Secvență de la lansarea cărții „Monografia moșiei Sărăteni, ținutul istoric Orhei (1554–1944)” elaborată de Gheorghe Tulgara. S. Sărăteni, rn. Telenești, 14 ianuarie 2022. Foto: IVX

Gheorghe Tulgara, Monografia moșiei Sărăteni, ținutul istoric Orhei (1554–1944). Cu un cuvânt-înainte de dr. hab. Igor Cereteu /recenzenți: Dinu Poștarencu, Ion Valer Xenofontov, Colecția „Satele basarabene”, Chișinău, Editura Cartea Militară, 2021, 407 p. ISBN 978-9975-56-926-2.

Sursă: Luminătorul, 1941, nr. 1-2