La 30 decembrie curent, Academia de Științe a Moldovei a organizat o ședință solemnă în cadrul căreia au fost făcute totalurile anului ce pleacă, fiind conferite distincții academice cercetătorilor științifici în semn de apreciere a activității prodigioase și a rezultatelor obținute. În debutul ședinței, Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a prezentat o scurtă radiografie a anului 2021, un an cu o deosebită încărcătură simbolică pentru instituția academică ce a marcat printr-o „Săptămână a științei” 60 de ani de la fondare și 75 de ani de la crearea primelor instituții științifice de tip academic. Totodată, audierile publice ale rapoartelor științifice privind implementarea proiectelor (etapa anului 2021) finanțate de la bugetul de stat au pus în evidență rezultate științifice valoroase obținute de cercetători în domeniul științelor vieții, științelor exacte și inginerești, științelor sociale, economice, umanistice și arte.

Mesaje de salut și de felicitare cercetătorilor au fost adresate de dna mem. cor. Svetlana Cojocaru, vicepreședinte al AȘM, conducătorul Secției Științe Exacte și Inginerești, dl mem. cor. Victor Moraru, vicepreședinte al AȘM, conducătorul Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte, dna acad. Eva Gudumac, adjunct al conducătorului Secției Științe ale Vieții și dl acad. Boris Gaina, vicepreședinte al AȘM, conducătorul Secției Științe ale Vieții. Vorbitorii au remarcat realizările științifice ale cercetătorilor în anul ce pleacă, subliniind puterea și importanța științei, a cercetării în ansamblu pentru dezvoltarea societății și a țării.

Oameni de știință consacrați, care au întemeiat și au condus școli științifice, dascăli universitari, precum și tineri cercetători care abia tatonează terenul cercetării, s-au învrednicit de distincții academice, fiindu-le apreciate realizările obținute în domeniile lor de competență.

Cu prilejul Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare au fost acordate diplome speciale colectivului de autori ai albumului „Academia de Științe a Moldovei. Evoluție. Instituționalizare. Personalități (1946–1961–2021)” (Chișinău, 2021, 140 pag.): mem cor. Demir Dragnev, dr. hab. Constantin Manolache, dr. Ion Valer Xenofontov, precum și realizatorilor acestui volum. De asemenea, Diploma AȘM cu ocazia Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare a fost decernată cercetătorilor care au colaborat la elaborarea site-ului www.moldova-independenta.md, un generos cadou realizat de AȘM la cei 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova: mem. cor. Demir Dragnev,dr. hab. Constantin Manolache, dr. Ion Valer Xenofontov ș.a.

Dr. hab. Liliana Condraticova

Foto de dr. Ghenadie Sîrbu

Mai detaliat vezi:

https://asm.md/academia-de-stiinte-moldovei-conferit-cercetatorilor-distinctii-academice-pentru-rezultate

Bucură faptul că Gradina Botanică (Institut) „Al. Ciubotaru” continuă frumoasa tradiție științifică inițiată încă de Alexandru Hâjdău (1811-1872), membru fondator al Academiei Române (1866). Al. Hâjdău a elaborat lucrarea „Flora Basarabiei” (1835), prima operă de acest gen în știința botanică românească. Academicianul Andrei Negru (28 iulie 1937, s. Stoicani, azi rn. Soroca – 21 decembrie 2011, Chișinău), împreună cu alți cercetători științifici consacrați, au reanimat cu mult entuziasm tradiția științifică.

O CARTE CA UN OM, UN OM CA O CARTE

XENOFONTOV из VOLUM_ DRAGNEV 85 -

Societatea medievală și modernă a românilor: în onoarea lui Demir Dragnev la 85 de ani /Colecția „Basarabica”; coord. ed.: Victor Spinei, Ionel Cândea; coord. vol.: Gheorghe Cojocaru, Igor Cereteu. București–Brăila: Editura Academiei Române, Editura Istros, 2021, 504 p. ISBN 978-973-27-3430-8; ISBN 978-606-654-452-8.

Sfârșitul de an vine cu o noutate editorială de excepție. Este vorba de o culegere de studii și articole științifice consacrate cunoscutului cercetător, profesor, enciclopedist Demir Dragnev, membru corespondent (1995) al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM). Lucrarea cu titlul sugestiv „Societatea medievală și modernă a românilor: în onoarea lui Demir Dragnev la 85 de ani” a apărut în prestigioasa colecție „Basarabica”, fiind a 21-a la număr din cadrul colecției respective. „Basarabica” este coordonată de membrul titular (2015), vicepreședinte al Academiei Române (din 2015), membrul de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (2018) Victor Spinei, basarabean născut într-o familie cu tradiții cărturărești, și de membrul corespondent (2016) al Academiei Române Ionel Cândea.
Volumul a fost coordonat de doctorii habilitați Gheorghe Cojocaru (director) și Igor Cereteu (șef de secție), iar referenți științifici sunt dr. hab. Ion Șișcanu și dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc. Editorii cărții sunt titulari la Institutul de Istorie al Ministerului Educației și Cercetării a Republici Moldova, locul de activitate și al protagonistului lucrării din anul 1957 și până în prezent!
Afilierea instituțională a celor 34 de autori o reprezintă Academia de Științe a Moldovei, Academia Română, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” a Ministerului Educației și Culturii (MEC), Institutul de Istorie al MEC; Institutul Patrimoniului Cultural al MEC; Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova; Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Universitatea din Oradea; Societatea Științifică a Bulgariștilor din Republica Moldova.
Dacă acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, în prefața lucrării îl prezintă pe protagonistul volumului drept veritabil enciclopedist al științei istorice (pp. 9-13), atunci acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, îi consacră bunului său cunoscut de la Chișinău – Demir Dragnev – un articol științific axat pe tematica Evului Mediu românesc (pp. 21-33).
Profilul de personalitate al profesorului D. Dragnev a fost prezentat și de coordonatorii volumului (pp. 15-18).
Lucrarea este structurată în patru compartimente focusate pe istoria românilor și cea universală în Evul Mediu și în Perioada Modernă. Sunt axele cronologice prioritare din opera științifică a istoricului Demir Dragnev.
În compartimentul „Istorie, societate și relații internaționale” (pp. 21-162) se abordează subiectul referitor la Mircea cel Bătrân, boierii făgărășeni și cnezii Țării Românești (Ioan-Aurel Pop); relațiile Țării Moldovei cu Marele Ducat al Lituaniei în a doua jumătate a sec. al XIV-lea – începutul sec. al XVI-lea (Valentin Constantinov); raporturile moldo-sinaite din sec. al XVI-lea (Andrei Eșanu, Valentina Eșanu); ținutul Orhei în descrierea statistică din 1825 (Valentin Tomuleț); instituția scutelnicilor, breslașilor și slugilor din Basarabia sub dominația țaristă (Alexei Agachi); exportul derivatelor animaliere din Basarabia în anii 1812–1861 (Andrei Emilciuc); eliberarea Bulgariei: contribuția Basarabiei (Nikolai Chervenkov); legăturile spirituale ale coloniștilor bulgari cu mănăstirile din Basarabia în prima jumătate a sec. al XIX-lea – începutul sec. XX (Ivan Duminica); agentura și supravegherea ca metode de lucru ale poliției politice în Imperiul Rus în anii 1880–1914 (Igor Chiosa).
Cel de-al doilea compartiment – „Demografie istorică și mobilități umane” (pp. 163-264) – include teme referitoare la demografie istorică și antroponimie în satele de pe Valea Bistrei (Bihor) în conscrierile urbariale din 1770 (Sorin Șipoș, Cosmin Patca, Laura Ardelean); locuitorii ținuturilor Cernăuți și Hotin în 1774 (Constantin Ungureanu); mișcarea populației la hotarul de Est al Țării Moldovei la sfârșitul sec. al XVIII-lea – începutul sec. al XIX-lea (Tudor Ciobanu, Eugen Cernenchi); destine marcate de Eterie și mobilități umane în Moldova în anii 1820 (Igor Cereteu); vectorul basarabean al emigrării tutovenilor la începutul sec. al XIX-lea (Sergiu Bacalov).
Al treilea bloc de subiecte este centrat pe tematica „Cultură, știință și învățământ” (pp. 265-414). Sunt cercetate politica lingvistică a țarismului în școlile sătenilor-proprietari (foștii coloniști străini) (Ion Eremia); Mănăstirea și Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Neamț ca centru de închinare a populației Țării Moldovei (Ion Gumenâi); izvodul de zestre din Țara Moldovei în sec. al XVII-lea – începutul sec. al XIX-lea: caracteristici generale (Alina Felea); activitatea financiară a Seminarului Teologic din Chișinău în primele decenii de la înființare (Diana Ețco); cercetări în domeniul zoologiei în Basarabia țaristă (Ion Valer Xenofontov); o conferință a lui Nicolae Iorga despre familia Ypsilanților (Atena, 18 octombrie 1930) (Vlad Mischevca); fabricarea „limbii moldovenești” din RSSM în anii stalinismului (Elena Negru, Gheorghe Negru).
În compartimentul final al volumului au fost inserate materiale cu genericul „Documentar, istorie locală și personalități istorice” (pp. 415-503). S-a avut în vizor următoarele linii de subiect: Cârnățeni, Căușeni și Cioburciu. Interpretarea unor toponime (Ion Chirtoagă); precizări și completări cu privire la stăpânirea răzășească în moșia Nisporeni, ținutul Lăpușna în sec. XVII–XIX (Teodor Candu); Caterina de Medici – o femeie marcantă a Evului Mediu (Pavel Cocârlă); noi mărturii documentare referitoare la mănăstirea Dancu (Larisa Svetlicinîi); din istoria zonei și orașului Bălți (Teo-Teodor Marșalcovschi, Marina Teterin); Cahul: parcursul istoric de la sat la oraș (Sergiu Tabuncic).
Tematica abordată în recenta apariție editorială este una variată, bine argumentată și documentată, include subiecte cu (re)evaluări ale demersului istoric referitor la întregul spațiu locuit de român și parțial din istoria universală. Autorii cărții, ca și personalitatea căreia îi este adresată lucrarea – profesorul universitar Demir Dragnev – sunt cercetători consacrați din domeniul istoriei. Lucrarea, asemenea caracteristicilor intelectuale ale personalității căreia îi este destinată este una enciclopedică, înțeleaptă și cu noi deschideri istoriografice.

Dr. Ion Valer XENOFONTOV,
Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”

Vezi
Sumar _VOLUM_ DRAGNEV-85 ani – 2021-coperta (2) (1)

Cartea profesorului Valeriu Capcelea* a ajuns la Biblioteca Științifică „Andrei Lupan” (Institut), Ministerul Educației și Cercetării

*Valeriu Capcelea. Configurarea intelectualităţii în societatea contemporană / Valeriu Capcelea ; referenţi ştiinţifici: Ion Valer Xenofontov, Lidia Troianovschi. – Bălți : Indigou Color, 2021. – 138 p. Rez. paral.: lb. engl., rusă. – Referinţe bibliogr.: p. 127-135 (176 tit.). – 200 ex. ISBN 978-9975-3465-3-5.

СТАНОВЛЕННЯ АКАДЕМІЧНОЇ НАУКИ В МОЛДОВСЬКІЙ РСР (1946–1960)

Константин Манолаке
Наукова бібліотека (Інститут) “Андрій Лупан”,
Молдова (Кишинів)
ORCID: 0000-0001-6871-3005
Email: [email protected]

Іон Ксенофонтов
Наукова бібліотека (Інститут) “Андрій Лупан”,
Молдова (Кишинів)
ORCID: 0000-0002-5993-1235
Email: [email protected]

Vezi
evu.13.5 (1)

Nicolae Enciu,„Separatismul transnistrean în «oglinzile» istoriografiei recente”. În: Revista Literară, Anul VII, Nr. 10 (63), octombrie 2021

Mariana S. Țăranu, doctor în istorie, se documentează în Sala de lectură a Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei. Foto: 8 decembrie 2021