Monthly Archives: November 2021

APARIȚIE EDITORIALĂ

262987757_1596121204062812_4543025092417756764_n

Capcelea Valeriu. Configurarea intelectualităţii în societatea contemporană / Valeriu Capcelea ; referenţi ştiinţifici: Ion Valer Xenofontov, Lidia Troianovschi. – Bălți : Indigou Color, 2021. – 138 p. Rez. paral.: lb. engl., rusă. – Referinţe bibliogr.: p. 127-135 (176 tit.). – 200 ex. ISBN 978-9975-3465-3-5.

ÎNTREBAREA SHAKESPEAREANĂ (A FI SAU A NU FI) A CERCETĂTORULUI VALERIU CAPCELEA CU REFERIRE LA INTELECTUALITATE

Într-o lucrare recentă, jurnalistul și istoricul englez Adrian Wooldridge pune în discuție problema meritocrației. Potrivit acestei abordări, oamenii ar trebui să fie avansați în funcție mai degrabă de talent, decât de mediul în care s-au născut. Inițial, acesta părea un concept nou, care până la sfârșitul secolului al XX-lea s-a transformat într-o ideologie dominantă în lume. Drept urmare a acestei valori aplicate – a „aristocrației talentului” –, s-a instituit și lumea modernă, cu întreaga gamă de progrese și realizări pe măsură. În prezent, asistăm la o reevaluare a meritocrației; o abandonare a acestei paradigme, axată pe discuții controversate atât pe eșichierul de dreapta, cât și pe cel de stânga. Se creează impresia unei tranziției tacite de la universul intelect, adică al capacității de a gândi, de a cunoaște și de a avea o activitate rațională, spre o nouă treaptă, cea marcată de antiintelect, una caracteristică apusului sistemului de alegere a persoanelor talentate, în vederea promovării acestora pe criteriul realizărilor obținute.
Pe acest fundal, al crizei de identitate colectivă și al imaginarului social bulversat de începutul mileniul grăbit și bolnav, demersul științific elaborat cu acribie profesională de doctorul habilitat Valeriu Capcelea (re)aduce în vizor subiectul (rec)configurării intelectualității în societatea contemporană. Discursul științific este asamblat pe următoarele dimensiuni dihotomice: universal-național, general-particular, modernism și post-modernism; apogeu-decădere; individual-colectiv etc.
Spațiul identificat este unul al macronivelului, cel al globalizării, or, prin definiție activitatea intelectuală transgresează hotare, temporalități și se ancorează în universalitate. Din această perspectivă, conferențiarul universitar Valeriu Capcelea a apelat la concepte, teorii, metodologii ale fenomenului globalizării. Perspectiva de abordare a rolului jucat de intelectualitate în contextul globalizării a fost una selectată din perimetrul filosofiei sociale, domeniul de cercetare căruia autorul pe parcursul ultimilor decenii i-a consacrat zeci de lucrări științifice și științifico-didactice. Din optică deontologică și etică profesională s-a abordat nivelul de cercetare al problemei. S-a vizat literatura de specialitate de ultimă oră din diferite arii socioculturale. Din campusul fenomenologic, intelectualitatea a fost abordată din ipostază modernistă și post-modernistă.
Radiografia complexă a lumii recente reconfigurează gradual rolul și misiunea intelectualității puternic influențate de societățile post-industriale, inteligența artificială readuce în discuție subiectul care nici pe departe nu pare a fi unul retoric referitor la decăderea „epocii de aur” a intelectualilor. Toate aceste întrebări nu sunt retorice, ci esențiale pentru parcursul uman în noua epocă a cunoașterii și de receptare a noilor realități. Or, narativul textul pe care ni-l propune filosoful Valeriu Capcelea este unul uneori meditativ, alteori analitic, problematizat, contemplativ nu este exclusă nici latura de perspectivă, a ceea ce urmează să se întâmple.
Subiectul pus în discuție este unul ancorat nu doar în limitele dimensiunii teoretice, universale, dar adus, atent și nuanțat la particularitățile noastre, ale spațiului cultural românesc. Sărăcia materială, obediența, loaialitatea față de sistemul politic, a creat impresia că intelectualul a trădat, s-a îndepărtat de mulțime. Subiectul a fost minuțios analizat prin prismă antropologică, istorică, filosofică, sociologică, politologică, morală, etică, religioasă, culturală, educațională.
Actualmente, este în stare intelectualitatea să facă față noilor provocări globale, dar și ale celor locale? Cercetătorul Valeriu Capcelea ne oferă proiectări consistente asupra subiectului din perspectiva trecutului, ne oferă coordonate actuale și perspective asupra unui fenomen social din proximitatea noastră culturală. Avem în față o temă existențială, identitară, marcată de clivaje sociale, dar și un indicator concret al unei civilizații într-o perturbare epocală.

Dr. Ion Valer Xenofontov

CONSPECTE STUDIATE LA UMBRA STEJARULUI SECULAR

„În perioada stalinistă, profesorii citeau cursurile în fața studenților de pe conspecte aprobate în cadrul catedrelor, în vederea corespunderii cu cerințele politico-ideologice. Respectiv, pentru studenți, conspectele pe care le scriau la lecții constituiau principala sursă de pregătire pentru examene. Îmi amintesc cum împreună cu colegul Alexandru Moșanu ne pregăteam de examene la umbra stejarului din curtea vechiului bloc principal, citind cu glas tare ba unul ba altul din propriul conspect, apoi celălalt verifica conspectul și-l completa în caz de necesitate” (doctor habilitat în istorie, profesor universitar Demir Dragnev).

Sursă: Silvia Corlăteanu-Granciuc, Interviu cu prof. univ. dr. hab. Demir Dragnev, membru corespondent al AȘM. Omagiu la 85 de an. În: Revistei de Istorie a Moldovei, nr. 3-4, 2021, pp. 16-39.

260254825_222893356625686_4756012702876393906_n

Notă: Stejarul (Quercus Robur, diametrul – 85 cm, înălțimea – 16 m, plantat în anii 1820, protejat de stat) din curtea Universității de Stat din Moldova. Este locul unde, tradițional, se fotografiază membrii Juriului Olimpiadei Republicane la Istoria Românilor și Universală. Foto: IVX, 23 noiembrie 2021

EVENIMENT

257979442_1520666788302355_7402271998845592276_n

Sursă: Eugenia Tofan, Profesorul perpetuat de glorie. În: Literatura și arta, nr. 46 (3975), 18 noiembrie 2021, p. 7.

LANSARE DE CARTE

259069002_3014462022155709_1685798702560685239_n - Copie

Sursă: Iulia Malcoci, Lansare de carte de ziua Internațională a Științei. În: Făclia. Săptămânal de informație, opinie și cultură pedagogică. Vineri, nr. 43 (3679), 19 noiembrie 2021, p. 4.

Doamna Maria Poștarenco, angajată la Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan”, le prezintă masteranzilor Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat Moldova, informații valoroase despre patrimoniul științifico-cultural al Republicii Moldova, 17 noiembrie 2021

258092040_413268417018537_8343541194688025319_n

Felicitări cu ocazia celei de-a XI-a ediție a Zilei Mondiale a Științei pentru Pace și Dezvoltare

Ziua_Stiintei_1200x800px-01

Ziua Mondială a Științei pentru Pace și Dezvoltare are loc în fiecare an la 10 noiembrie. Aceasta a fost stabilită în anul 2001 de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). A fost instituită cu scopul de a evidenția rolul esențial al științei în societatea noastră și pentru a implica pe toată în lumea atât în oportunitățile pe care le oferă știința, cât și în problemele cu care se confruntă societatea la momentul actual.
Ziua Științei reprezintă oportunitatea de a inspira oamenii să se implice și să învețe cât mai multe lucruri despre ea, cu scopul de a contribui la pacea și dezvoltarea mondială.

Obiectivele Zilei Mondiale a Științei pentru Pace și Dezvoltare sunt:
– creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice cu privire la modul în care știința poate contribui deosebit de mult la o societate globală mai pașnică și sustenabilă;
– promovarea și consolidarea solidarității naționale ș internaționale cu privire la domeniul științei între țări, inclusiv țările în care există diverse conflicte;
consolidarea interesului pentru știință și tehnologie, în special ca instrument ce poate fi utilizat în beneficiul societăților;
– creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice referitor la problemele cu care se confruntă cu care se confruntă domeniul științei din toate colțurile lumii.

Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan” felicită cordial întreaga comunitate științifică cu ocazia Zilei Științei, fiind întotdeauna deschisă spre colaborare și susținere științifico-metodică în activitatea tuturor celor implicați în cercetare și inovare!

Articolul în întregime

DIN LUMEA CELOR CARE NU CUVÂNTĂ

Cățelușa Roza(lina), simpatia pelerinilor de la Mănăstirea Japca. Foto: IVX, 29 iulie 2021

27

Notă: Dintre toate vietățile de pe teritoriul Mănăstirii Japca se evidențiază Roza(lina). Este o cățelușă simpatică, care se apropie de vizitatori foarte sfioasă, face un semicerc, are capul ușor înclinat, ochii smeriți, pașii îi leagănă agale, astfel încât prezintă actoricește mersul încetinit al maicilor în etate de la sfântul lăcaș.