„Vom ajunge SUA în ce privește producția de carne, lapte și unt la cap de locuitor”.
Colhoznicul Moldovei, nr. 174 (1928), 6 septembrie 1957

„Vom ajunge SUA în ce privește producția de carne, lapte și unt la cap de locuitor”.
Colhoznicul Moldovei, nr. 174 (1928), 6 septembrie 1957

Iulian Filip, cercetător științific la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 1975. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00493

Notă:
ONOAREA DE A FI IULIAN
O fotografie rară cu care sperăm să-l surprindem plăcut pe domnul Iulian Filip la cei 70 de ani împliniţi. Îi apreciez personalitatea şi mă simt onorat că am fost botezaţi cu acelaşi nume, nume a unor persoanlităţi de succes:
Iulian Filip – poet, dramaturg, eseist, prozator
Iulian Fruntaşu – ex-ambasador
Iulian Chifu – ex-consilier prezidenţial
Iulian Groza – ex-viceministru de externe
Iulian Scorpan – director Air-Moldova, pilot
Iulian Ciobanu – un tânăr din Moldova, care a devenit de patru ori campion al Portugaliei la acordeon.
Iulian Filip – … fiul actualului prim-ministru, (coincidenţă de nume şi prenume)
Şi umila mea persoană, Iulian Salagor, m-aşi caracteriza drept un om cu atitudine pozitivă faţă de toţi, foarte deschis comunicării, nu sunt nici introvertit, nici extrovertit, ca să parafrazăm pe cineva, nici mai bun nici mai rău, cu virtuţiile pe care mi le-a dat Cel de Sus, în rest aşa este sistemul, mă conformez cu ceea ce este…
Efectuînd o simplă căutare în www.dexonline, sesizăm şi istoria acestui nume:
Iulian a. relativ la Iuliu Cezar: calendar iulian.
sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) adăugată de blaurb.
IULIÁN ~ă (~i, ~e): Calendar ~ calendar stabilit (în anul 46 î.e.n.) din ordinal lui Iulius Cezar. [Sil. -li-an] /<lat. julianus
sursa: NODEX (2002) adăugată de siveco.
Iulian (Ștefan) eminent actor comic român (1853–1892).
sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) adăugată de blaurb.
Iulian (Apostatul) m. împărat roman, născut creștin, se făcu păgân și persecută pe creștini (361–363).
sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) adăugată de blaurb.
*ĭulián, -ă adj. (de la numelelu Iuliu Cezar, care a reformat calendarul). Calendarul iulian, éra iuliană, care datează de la reforma lui Iuliu Cezar. V. calendar.
sursa: Scriban (1939) adăugată de LauraGellner .
Dar să revin la omagiat. Felicitări cu ocazia zilei de naştere! Vă doresc putere, puterea de a risca în continuare, curaj şi perseverenţă în tot ceea ce faceţi! Sănătate, iubire, stimă şi respect din partea celor dragi! Vă urez să fiţi încrezut în sine şi pe toate care le începeţi să aibă şi un bun sfârşit.
LA MULŢI ANI, Iulian Filip!
Cu deosebită prețuire,
Iulian Salagor
Echipa acad. Mihai Cimpoi cu salbe de ceapă de Buzău. Arhiva privată Iulian Filip. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00492

„Despre darea Premiilor Staliniste pentru născociri deosăbite și desăvârșiri strălucite ale metodelor lucrului de producere în anul 1946”.

„În centrul orașului Chișinău îs în toi lucrările pentru reconstrucția Pieței Biruinței”. Foto: E. Zaidman, decembrie 1951

Iulian Filip cu Mihai Cimpoi, 1968. Arhiva privată Iulian Filip. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00491

Prima ieșire în lume a lui Iulian Filip cu sora Alexandra, 1951. Arhiva privată Iulian Filip. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00490

O NOUĂ ABORDARE PRIVIND COLONIILE BULGARILOR DIN BASARABIA (1774–1856)
Apărută de sub tipar în anul 2017, lucrarea Coloniile bulgarilor în Basarabia (1774–1856) în volum de 384 p., elaborată de sârguinciosul și distinsul cercetător Ivan Duminica (n. 1988), devine una de referință în palmaresul studiilor consacrate istoriei comunităților bulgare stabilite cu traiul în spațiul dintre Prut și Nistru în perioada ascensiunii teritoriale a Imperiului Rus.
În contextul de interes general față de diaspora bulgară coagulată în țările riverane ale Mării Negre, actualmente Republica Moldova și Ucraina, lucrarea este cu adevărat novatoare și aduce un plus de informație referitor la premisele colonizării bulgare, direcțiile și etapele principale ale emigrării, strategiile politice inițiate de autoritățile țariste față de coloniștii bulgari precum și eforturile ultimilor de a-și prezerva valorile culturale (limba, tradițiile și obiceiurile).
Autorul și co-autorul a câtorva lucrări științifice, dr. Ivan Duminica, cunoscut pentru solida pregătire în cadrul a două doctorate (2014/2015), unul la Veliko Târnovo (Bulgaria) sub conducerea științifică a dr. Kalcio K. Kalcev și altul la Chișinău (Republica Moldova) sub îndrumarea științifică a dr. hab. Ion Gumenâi, a scos în valoare mai multe problematici eclipsate în cercetările din domeniul istoriei.
Preocupat încă din anii studenției de chintesența strămutării popoarelor balcanice în sudul Basarabiei, din perspectiva narațiunilor istorice (ruse, române și bulgare), dar și influențat de discursul istoriografic, autorul reevaluează scrierile istorice (în special cele sovietice), le completează cu mai multe lucrări apărute în România și Bulgaria perioadei interbelice care din considerente ideologice au fost catalogate drept „burgheze” și date „uitării”. Ceea ce cu adevărat este valoros și important este faptul că autorul introduce pentru prima dată în circuitul științific un vast și bogat material documentar depistat în arhivele din Republica Moldova, Federaţia Rusă, Ucraina, Turcia, Bulgaria și România. Anume din acest punct de vedere (al punerii în circuitul științific a datelor inedite de arhivă) putem atribui lucrării un caracter cu adevărat inedit.
Atent la lacunele istoriografiei, Ivan Duminica se angajează inclusiv să creioneze viața spirituală a bulgarilor, apariția elitei nobiliare din rândul coloniștilor bulgari și nu în ultimul rând relațiile dintre aceștia și vecinii lor moldoveni și nemți.
În ceea ce privesc limitele cronologice – 1774–1856, trebuie să precizăm că în alegerea lor autorul a fost ghidat de schimbările survenite în urma semnării tratatelor de pace de la Kuciuk-Kainargi și Paris. Primul îngăduia (prin oferirea de către otomani a teritoriului dintre Nistru și Bugul de Sud) ieșirea Imperiul Rus la Marea Neagră, ceea ce facilita imigrarea populației transdanubiene în zona coastei de nord a Pontului Euxin. Al doilea, prin retrocedarea celor trei județe (Cahul, Bolgrad și Izmail) ale Basarabiei, stabilea separarea coloniilor bulgare între Imperiul Rus și Principatul Moldovei.
Structurată în patru capitole și subcapitole corespunzătoare, monografia vine cu expunerea evenimențială și analiza secvențială a istoriei coloniilor bulgare amplasate în sudul Basarabiei. Primul capitol (pp. 16-52) este dedicat prezentării istoriografiei problemei și surselor istorice. Destul de tehnic, acesta este necesar pentru familiarizarea cititorului cu laboratorul de lucru a istoricului și cu principalele concepte operaționale care se vor regăsi pe parcursul întregii lucrări.
Analiza propriu zisă începe cu al doilea capitol (pp. 53-121), cel mai consistent de altfel, care se concentrează pe explicarea premiselor și etapelor emigrării bulgarilor la nord de Dunăre în principatele Române și în sudul Imperiul Rus. Autorul subliniază că exodul a fost generat în special de politica de asuprire adoptată de autoritățile otomane față de supușii săi creștini și se intensifică îndeosebi în contextul războaielor ruso-turce din 1806–1812 și 1828–1829, cote maxime fiind înscrise mai ales în timpul și după ultimul război enunțat în lucrare. Din punct de vedere al etapelor emigrării, autorul identifică patru la număr (sfârșitul sec. XVIII – începutul sec. XIX; 1806–1812; 1812–1828; 1828–1829/1845). Potrivit estimărilor, în total, în Basarabia s-ar fi așezat cu traiul în jur de 36 530 de coloniști, care au întemeiat în Bugeac 83 de colonii. Un alt aspect important ține de identificarea regiunilor din care au emigrat etnicii bulgari în Basarabia. Astfel, autorul conchide că aceștia au venit din regiunile de sud, de nord-est și de vest ale Bulgariei. Emigrarea a avut atât un caracter sporadic (neorganizat), cât și de masă. Din punctul de vedere al îndeletnicirilor majoritatea coloniștilor emigrați din orașele bulgare erau negustori, iar cei emigrați din sate erau țărani și meșteșugari. Zona în care s-au așezat cu traiul a fost cea a Bugeacului. Se atestă, totodată, și o emigrare internă a coloniștilor bulgari, adică în interiorul Basarabiei din considerentul exploatării pământurilor libere, intrate în posesia statului.
Al treilea capitol (pp. 122-181) include analiza principalelor îndeletniciri ale coloniștilor bulgari. Provenind în majoritate din țărani, autorul surprinde că tocmai acest fapt i-a determinat să se ocupe de agricultură, creșterea animalelor (în special a ovinelor) și de cultivarea viței-de-vie. O altă îndeletnicire, care era în strânsă corelație cu cea prestată de țăranii coloniști, era comerțul. Acesta a implicat o categorie importantă de negustori bulgari care facilitau tranzacțiile comerciale și economice dintre cele două imperii: rus și otoman. În continuare, autorul aduce în atenția cititorului faptul că guvernul țarist a încurajat pe toate căile implicarea coloniștilor bulgari în tranzacțiile comerciale, ceea ce a dus la apariția unor însemnați negustori bulgari care dețineau importante capitaluri comerciale. Același lucru a generat și apariția unor importanți proprietari de pământ.
Ultimul capitol (pp. 182-223) se focusează pe analiza vieții spirituale a coloniștilor bulgari din Basarabia. În acest context, autorul demonstrează că etnicii bulgari s-au bucurat de libertatea religioasă, acordată în mare măsură de autoritățile țariste printr-un statut special al coloniștilor. În acest sens în regiunile colonizate de bulgari au fost construite un șir de case de rugăciuni și biserici. Deja în primul sfert al sec. XIX, în 33 din cele 60 de colonii bulgare funcţionau lăcașuri de cult, iar din rândul clericilor se evidențiau preoți care propagau ideea renașterii naționale. În ceea ce privesc înființarea instituțiilor de învățământ, acestea apar destul de târziu (primele școli fiind instituite în anii 1830–1840) și erau concentrate în jurul parohiilor. Ulterior, își fac apariția școlile lancasteriene. În 1847, numărul şcolilor în mediul coloniștilor bulgari ajunge la 90, iar peste un deceniu, în 1858, este fondată prima instituţie bulgară de învăţământ mediu din Basarabia – Şcoala Centrală din Bolgrad.
În concluzii, autorul remarcă faptul că imigrarea în masă a coloniștilor bulgari a avut doar un impact pozitiv asupra situației economice din Basarabia. În primul rând, aceștia au început să lucreze pământurile înțelenite din stepa Bugeacului. Totodată, aceștia s-au încadrat rapid în relaţiile economice şi comerciale din regiune, având o contribuție însemnată în dezvoltarea relaţiilor comerciale cu Balcanii. În ceea ce privește coabitarea bulgarilor cu moldovenii și nemții, aici autorul specifică faptul că primii au asimilat activ metodele şi tehnicile agricole pe care le posedau atât moldovenii autohtoni cât și germanii din coloniile învecinate.
Ceea ce mai trebuie să specificăm este faptul că componenta științifică a lucrării este susținută de o vastă bibliografie, în total fiind constituită din 450 de titluri (pp. 227-253), iar lectura studiului academic include un amplu material ilustrativ, tabele, documente, hărți etc. Fotografiile de epocă, precum și hărțile elaborate pe criteriul etnic în colaborare cu dr. Dorin Lozovan și Călin Pantea reprezintă adevărate bijuterii, mai ales că sunt publicate în premieră.
Așadar, atât prin actualitatea subiectului pe care îl aduce în discuție, prin informațiile inedite pe care le oferă și sursele puse în valoare, dar și prin eleganța cu care autorul o transferă mai multor categorii de public, putem considera lucrarea, fără să greșim, o adevărată contribuție în aprofundarea cunoștințelor cu privire la comunitatea bulgară din Basarabia de altădată. În această ordine de idei, vrem să adresăm felicitările noastre autorului cu ocazia acestei apariții editoriale valoroase.
Dr. cercet., Lidia PRISAC,
Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM

Iulian Filip în scene interferente : Valori, paradigme, personalităţi, interconexiuni culturale / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Inst. de Filologie, Bibl. Şt. (Inst.) “Andrei Lupan” ; ed.: Constantin Manolache ; coord.: Mariana Cocieru ; resp. ed.: Ion Valer Xenofontov ; col. red.: Mihai Cimpoi [et al.]. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2018 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 464 p. : fot. tab.
Editor: dr. hab. Constantin Manolache
Coordonator: dr. Mariana Cocieru
Responsabil de ediție: dr. Ion Valer Xenofontov
Colegiul de redacție: acad. Mihai Cimpoi dr. hab. Vasile Bahnaru dr. hab. Alexandru Burlacu dr. Ludmila Șimanschi dr. Mariana Cocieru dr. Tudor Colac
Lectori: Mariana Cocieru, Elena Varzari
Coperta: Vitaliu Pogolșa
Culegere: Maria Rusu, Galina Prodan
Machetare și prepress: Valeriu Oprea
Surse fotografice: Iulian Filip, Mihai Potârniche, Mariana Cocieru, Ștefan Sofronovici

Dr. hab. A. Dănilă alături de mama Nina. Foto: Ion V. Xenofontov, 23 ianuarie 2018. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00488

Secvență de la Conferința științifică omagială „Aurelian Dănilă – cercetător și promotor al culturii muzicale naționale (70 de ani de la naștere)”. Sala Mică a Academiei de Științe a Moldovei. În prim-plan: acad. Eugen Doga. În prezidiu (de la stânga la dreapta): acad. Vladimir Hotineanu, președintele Comisiei parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media;
Monica Babuc, ministrul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova; dr. hab. Aurelian Dănilă; dr. hab. Victor Ghilaș, directorul Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei. Pe masa de prezidiu se află recenta apariție editorială „Membru al Academiei Europene de Științe și Arte Aurelian Dănilă : Biobibliografie” / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan”, Inst. Patrimoniului Cultural ; ed.: Constantin Manolache ; resp. ed.: Ion Valer Xenofontov ; coord.: Victor Ghilaș ; bibliogr.: Parascovia Calieva, Chişinău: Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, (Tipogr. „Bons-Offices”), 2018, 264 p. La tribună: acad. Ion Tighineanu, prim-vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Ion V. Xenofontov, 23 ianuarie 2018. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00487

Acad. Gheorghe Mustea oferă un interviu (jurnalistă Silvia Hodorogea) postului de televiziune Moldova 1 despre activitatea în domeniul științei și a muzicologiei a dr. hab. Aurelian Dănilă. Pe fundal, expoziția de carte „Aurelian Dănilă – 70 de ani”, organizată de Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Ion V. Xenofontov, 23 ianuarie 2018. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00486

Dr. hab. A. Dănilă la înmânarea de către președintele Austriei, H. Fischer a însemnelor de membru activ al Academiei Europene de Științe și Arte. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00485

La Festivalul „Crizantema de Aur”, Târgoviște, 2017. De la stânga la dreapta: ambasadorul Republicii Moldova la București, M. Gribincea, compozitorul E. Doga, managerul Festivalului, A. Vasiliu, membrul juriului A. Dănilă, ministru-consilier V. Turea. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00484

Dr. hab. A. Dănilă cu scriitorul A. Strâmbeanu, criticul literar, acad. M. Cimpoi, compozitorul, acad. E. Doga, consulul onorific S. Zawahra, compozitorul, prof. univ. C. Rusnac. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00483

Directorul Institutului Patrimoniului Cultural dr. hab. V. Ghilaș, directorul Bibliotecii Științifice (Institut) „A. Lupan” a AȘM dr. hab. Constantin Manolache și dr. hab. A. Dănilă. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00482

A. Dănilă cu ambasadorul Republicii Moldova la Kiev, R. Bolbocean. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00481

A. Dănilă cu actorul și regizorul M. Volontir. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00480

A. Dănilă în duet cu profesorul universitar S. Duja; la pian – O. Ținkoburova. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00479

Profesorul universitar E. Verbețchi cu discipolul său A. Dănilă. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00478

A. Dănilă cu Fridrich Curson, mezinul Mariei Cebotari. Marea Britanie, 1998. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00477

Lansarea cărții „Maria Cebotari”. A. Dănilă cu scriitorii S. Vangheli și I. Hadârcă. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00476

A. Dănilă cu Artistul poporului K. Lavrov și N. Kutateladze. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00475

Aurelian Dănilă cu regizorul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, E. Constantinova. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00474

Aurelian Dănilă cu ministrul de Externe al României Theodor Meleșcanu. București, 1993. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00473

A. Dănilă în rolul bătrânului care seamănă cu Stalin din filmul „Mirajul dragostei” (regizor: V. Jereghi). Ucraina, 2006. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00472

A. Dănilă cu actorul și regizorul M. Kozakov la filmările peliculei „Mirajul dragostei” (regizor: V. Jereghi). Ucraina, 2006. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00471

Aurelian Dănilă cu prietenul V. Goga. Chișinău, 2006. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00470

A. Dănilă la filmarea unei emisiuni cu primadona operetei din Moscova L. Amarfii. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00469

Lansarea la Ambasada Republicii Moldova la Moscova a volumului semnat de A. Dănilă „Lilia Amarfii – regina operetei”. În imagine: soprana L. Amarfii, ambasadorul E. Teajelnikov, regizorul E. Loteanu, 2002. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00468

A. Dănilă, șeful Direcției Relații Externe a Primăriei mun. Chișinău A. Dănilă cu primarul General S. Urechean, 2001. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00467

A. Dănilă cu ambasadorul Republicii Moldova în Franța, ex-ministrul de Externe M. Popov, Directorul General al UNESCO K. Matsuura. Paris, 2000. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00466

Inaugurarea sediului Ambasadei Republicii Moldova la Berlin, 2000. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00465

Aurelian Dănilă cu dirijorul A. Samoilă. Marea Britanie, 1999. Arhiva privată A. Dănilă. uzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00464

Membrii Ambasadei Republicii Moldova la Bonn. De la stânga la dreapta: I. Corman, V. Frija, O. Solonari, A. Dănilă, A. Ponomariov, R. Plămădeală, 1997. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00463

În timpul unei vizite în Iordania, de la stânga la dreapta: S. Urechean, D. Diacov, A. Dănilă. Aman, 1996. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00462

Ambasadorul A. Dănilă după înmânarea Scrisorilor de Acreditare președintelui Austriei Th. Klestil. Viena, 1994. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00461

La Festivalul „Crizantema de Aur” alături de M. Bieșu și N. Herlea. Târgoviște, 1993? Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00460

Fața de masă confecționată de Iulia Țaran (născută în satul Antonești, actualmente raionul Ștefan-Vodă) cu motiv adus din Siberia. Foto: IVX, 7 august 2017

Гордость лишена лучшего качества пороков — она не способна скрываться.

Ф. Бэкон в 18 лет
Aurelian Dănilă cu C. V. Tudor la Palatul Elisabeta la prima recepție de Ziua Națională a Republicii Moldova. București, 1992. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00459

Aurelian Dănilă cu prim-ministrul României, Petre Roman. Crans-Montana, 1992. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00458

Aurelian Dănilă cu poetul Gr. Vieru la Palatul Elisabeta la prima recepție de Ziua Națională a Republicii Moldova. București, 1992. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00457

Aurelian Dănilă cu viitorul președinte al României E. Constantinescu, soția Elena Dănilă, ministrul consilier I. Căpățină la Palatul Elisabeta la prima recepție de Ziua Națională a Republicii Moldova. București, 1992. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00456

Aurelian Dănilă cu Pan Halippa la Palatul Elisabeta la prima recepție de Ziua Națională a Republicii Moldova. București, 1992. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00455


Iulia Țaran (născută la 31 mai 1946, în satul Antonești, actualmente raionul Ștefan-Vodă) deportată în 1949 în reg. Kurgansk, raionul Safakulevo, Secția nr. 3. Foto: IVX, 7 august 2017

Aurelian Dănilă cu președintele României Ion Iliescu la prima recepție de Ziua Națională a Republicii Moldova. București, 1992. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00454

Aurelian Dănilă (în stânga), consul general al URSS la Iași, 1991. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00453

Viceministrul Culturii A. Dănilă și directorul Filarmonicii din Chișinău, M. Murzac. București,1988. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00452
