REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

„În Vale la Lac” (toponimie locală). Locul unde în sec. X–XI a fost o cetățuie slavă. Satul Echimăuți, raionul Rezina. Foto: IVX, 1 septembrie 2017

IMG_5705

 

Cetățuie slavă (reconstituire) (sec. X–XI). Satul Echimăuți, raionul Rezina. Fondul materiale ilustrative al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei

1. Echimauti sec IX-X neg Muz Etno nr 30892 Apud Hincu Drevneiie pam 1987 p51469

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Diploma eliberată pe numele lui Alexei Spassky, absolvent al Facultății de Biologie a Institutului Pedagogic din or. Gorki. Prezentată de dr. hab. D. Erhan.  Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00292

SPASSKY, Aleksei (n. 3 iulie 1917, or. Lukoianov, reg. Nijni Novgorod, Rusia) – biolog, domeniul ştiinţific: morfologie, ecologie şi sistematica cestodelor. Doctor habilitat în biologie (1949), profesor universitar (1957). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

00292

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Toma Simion, anii 1970. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00289

Simion TOMA (30 august 1936, s. Mârzaci, azi r-nul Orhei – 11 noiembrie 2015) – agronom, domeniul ştiinţific: agrochimie şi fiziologia nutriţiei minerale a plantelor. Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1973), profesor universitar (1985). Membru co­respondent (1978) şi membru titular (1981) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

00289

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Eva Gudumac, una dintre puținele doamne membre ale Academiei de Științe a Moldovei. Foto: IVX, 16 iunie 2016. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00288

Eva GUDUMAC (n. 6 mai 1941, s. Tătărăuca Veche, r-nul Soroca) – medic, domeniul ştiinţific: chirurgie pediatrică. Doctor habilitat în medicină (1986), profesor universitar (1987). Membru corespondent (2000) şi membru titular (2007) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

00288

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Boris Gaina (al doilea din stânga), personalitatea anului 1993 în lume în domeniul oenologiei, în regatul vinului, anii 1990 (I). Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00286

Boris GAINA (n. 17 august 1947, s. Chiţcanii Vechi, r-nul Teleneşti) – oenolog, domeniul ştiinţific: biotehnologia alimentară şi tehnologia vitivinicolă. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1992). Membru corespondent (1995) şi membru titular (2007) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

00286

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Canoistul Victor Reneiski, împreună cu partenerul său de ambarcațiune Nicolae Juravschi, au câştigat două medalii de aur la Olimpiada din 1988 de la Seul, Coreea de Sud, în componenţa echipei URSS, şi o medalie de argint la Olimpiada din 1996 de la Atlanta, SUA, în componenţa echipei Republicii Moldova. Foto: Ion Valer Xenofontov, 24 septembrie 2016

IMG_2922

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Biserica  „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Carahasani, rn. Ștefan-Vodă. Foto: Ion Valer Xenofontov, 8 august 2017

Notă: Potrivit Recensământului general din 1897, în Carahasani locuiau 1 473 de oameni, 1 454 dintre aceștia erau creștini ortodocși. Numărul mare de creștini a generat edificarea,  lângă vechiul lăcaș de cult, în anii 1903–1906, a bisericii de zid cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”. Acest lăcaș sfânt funcționează neîntrerupt de la fondare. În 1941, președintele sovietului sătesc Anisim Ceaicovschi a respins ordinul de a distruge podeaua bisericii și de a arde cărțile sfinte. Pentru aceste acțiuni a fost omorât. În perioada sovietică biserica era frecventată de creștini din tot raionul. În 1973, de exemplu, în lăcașul sfânt s-au botezat 225 de suflete și s-au oficiat 54 de cununii. Din anul 1999, parohul instituției religioase este Valeriu Cușcenco, născut la 25 martie 1966 în satul Răscăieții Noi. A absolvit Seminarul Teologic din Chișinău, cu sediul la Mănăstirea Noul Neamț (1993). IVX

 

IMG_2797

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Ședința grupului de lucru pentru elaborarea concepției ediției enciclopedice „Mănăstirile și schiturile din Republica Moldova”. Mănăstirea Curchi. De la stânga la dreapta: acad. Ion Tighineanu, acad. Teodor Furdui, acad. Gheorghe Duca, m. c. Mariana Șlapac, dr. Constantin Manolache, Mihai Vieru, cerc. Valentina Eșanu, acad. Andrei Eșanu, dr. Vadim Cheibaș, ÎPS Vladimir ș.a. Foto: Ion Vârțanu, 7 iunie 2011. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000283

00283

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

O întrunire a trei președinți de academii – a Ucrainei, Belarusului și Moldovei: acad. B. Paton, N. Borisevici și I. Grosul. Se discută posibilitățile de coordonare ale celor trei forumuri științifice. Anul 1975. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000281

00281

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

O întâlnire a președintelui Prezidiului Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS, Iachim Grosul, cu acad. Petre Constantinescu-Iași (în stânga), Laureat al Premiului de Stat a României, ministru (1945–1946), director al Institutului de istorie „Nicolae Iorga” din București (1948–1953), director al Institutului de Studii Româno-Sovietice (1962–1964). A. Lazarev ( ultimul din dreapta), N. Dimo (al treilea din dreapta).  Anul 1958. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000277

00277

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Fizicianul german Karl Alexander Müller (dreapta), Laureat al Premiului Nobel, pe parcursul a mai mulți ani a colaborat cu acad. Isaak Bersuker din cadrul Laboratorului de Chimie Cuantică a Institutului de Chimie a Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Anul 1975. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000276

00276

O NOUĂ APARIȚIE EDITORIALĂ

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Academician Alexei Spassky : Biobibliografie / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. (Inst.) “Andrei Lupan” ; ed.: Constantin Manolache ; red. şt.: Ion Toderaș ; coord.: Dumitru Erhan ; resp. ed.: Ion Valer Xenofontov ; bibliogr.: Janna Nicolaeva, Lidia Zasavițchi.– Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2017 (Tipogr. “Bons Offices” SRL). – 240 p. : fot.

ISBN 978-9975-3131-9-3.

016:[576.8+929]

A 15

Spassky_2017

Acad. Alexei_Spassky_Biobibliografie

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Conferința fizicienilor de la Academia de Științe a RSS Moldovenești și Academia de Științe a URSS. Primul rând, de la stânga la dreapta: m. c. I. Perlin, acad. V. Andrunachevici, A. Prohorov, I. Grosul. În sală sunt prezenți V. S. Moscalenco, M. Bologa ș.a. Anul 1973. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000275

00275

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. V. Prohorov (1916-2002), laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1964), membru titular al Academiei de Ştiinţe a URSS (1966), membru din străinătate al Academiei Române (10 septembrie 1991), membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992), creatorul laserului, susține o prelegere la Academia de Științe a RSS Moldovenești. În prezidiu: acad. Iachim Grosul, acad. V. Andrunachevici ș.a. Anul 1973. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000274

00274

100 de ani de la naștere

 

ZECE CURIOZITĂȚI DIN BIOGRAFIA ACADEMICIANULUI

ALEXEI SPASSKY (1917–2006)

                           (UN PARAZITOLOG PRODUCĂTOR DE VALORI ȘTIINȚIFICE)

 

 

Motto: „Natura v-a înzestrat cu o sănătate de fier

și o capacitate de muncă enormă”.

Fragment dintr-o felicitare colectivă

 adresată acad. A. Spassky cu ocazia semicentenarului, 1967

 

Academicianul Alexei Spassky, fondator al Academiei de Științe a RSS Moldovenești (1961), specialist consacrat în domeniile parazitologie, helmintologie şi fitonematologie, este un nume de rezonanță al științei. A descris circa 300 de genuri, subfamilii şi familii noi pentru ştiință incluse în determinatoarele mondiale de specialitate. A inventariat sute de genuri şi familii de cestode cunoscute şi, ca rezultat, peste 1000 de specii au primit noi diagnostice taxonomice. A publicat peste 1000 de lucrări ştiinţifice. Rezultatele cercetărilor efectuate au contribuit substanțial la concretizarea diagnozelor parazitozelor la diverse specii de animale domestice și sălbatice, inclusiv la om.  Este fondator de școală științifică, a fost conducător/consultant științific la 50 de doctori și doctori habilitați în domeniul biologiei, fitopatologiei, medicinei umane şi veterinare. A fost laureat al Premiului de Stat în domeniul ştiinţei şi tehnicii al RSS Moldovenești (1989), distins cu Diploma Prezidiului Academiei de Științe a URSS în numele academicianului Konstantin Skriabin (1990), Medalia „Dimitrie Cantemir” a Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei (1992), Ordinul „Gloria Muncii” (1996). Cetățean de onoare al orașului Lukoianovo (2000).Alexei Spassky s-a născut la 3 iulie 1917 în orașul Lukoianovo, regiunea Nijni Novgorod, Rusia, într-o familie de intelectuali. Tatăl acestuia, Andrei Spassky (1873–1971), profesor de științe juridice, a predat în același gimnaziu unde profesor de fizică era Konstantin Țiolkovski (1857–1935), pionier al astronauticii. 

Scrumiera „Cestodă – Taeniarhynchus saginatus” dăruită de microbiologi în anul 1967 cu ocazia semicentenarului acad. Alexei Spassky (I). Foto: Ion Valer Xenofontov. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000259

000259

 

  1. Originea socială i-a jucat festa în procesul de admitere la Facultatea de Fizică și Matematică a Universității din or. Gorki (Nijni Novgorod). Totodată, acest fapt a constituit o turnură în viața viitorului academician, care a depus documentele la Facultatea de Biologie a Institutului Pedagogic din or. Gorki, susținând în aceeași zi toate examenele pe nota maximă. În anul cinci de studii, împreună cu colegul său Piotr Oșmarin (1918–1996), au elaborat o lucrare consacrată helmintofaunei la păsări, direcție științifică pe care a parcurs-o întreaga viață. Facultatea a absolvit-o cu mențiune în 1938.

    Andrei Spassky – tatăl  Alexei Spassky. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002501

  2. A susținut teza de doctorat (candidat în științe) la vârsta de 24 de ani (10 iunie 1941). În contextul dificil a celui de-al Doilea Război Mondial a obținut diploma abia la 13 octombrie 1947. A realizat cercetări științifice în timpul conflagrației mondiale, însă rezultatele acestor investigații științifice le-a publicat după flagelul militar.

    Soții Lidia şi Alexei Spassky, 1954. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002512

    3. La 33 de ani (22 aprilie 1950) a susținut cu brio teza de doctor habilitat (doctor) în științe biologice, intitulată „Helminții plați – Anoplocephalata la animalele domestice și sălbatice” (consultant științific: acad. Konstantin Skriabin), valorificată ulterior editorial în monografia „Bazele cestodologiei – Anoplocephalata” (1951, 736 pag.; reeditată în 1961 în limba engleză), care a inițiat colecția de monografii „Bazele cestodologiei” publicată de Academia de Științe a Uniunii Sovietice.

    A. Spassky alături de acad. C.I. Skreabin, în  Laboratorul de parazitologie  al  Academiei  de  Ştiinţe a  RSSM, 1961. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002533

    4. Savantul Alexei Spassky a coordonat mai multe expediții helmintologice. A fost conducătorul primei expediții sovieto-vietnameze (1960). A cercetat materiale helmintologice de la diverse specii de animale din junglele tropicale ale Indochinei, pustiurile și teritoriile muntoase ale Asiei Mijlocii, tundra din regiunea Ciukotka, regiunile vestice ale cursului fluviului Volga etc.

    Colecția de monografii „Bazele cestodologiei” (redactor științific: acad. C. I. Skreabin), editată de Academia de Științe a Uniunii Sovietice, a fost inițiată în 1951 de către acad. Spassky. Foto: I.V. Xenofontov, 4 septembrie 20174

    5. La 1 august 1961, acad. K. Skriabin, împreună cu un grup de savanți, inclusiv profesorul A. Spassky, au participat la deschiderea festivă a Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Lui A. Spassky i s-a propus să rămână în Moldova sovietică în funcția de vicepreședinte al noii academii. A acceptat oferta, devenind și unul dintre fondatorii noii instituții academice, fiind și creatorul școlii de parazitologie, helmintologie şi fitonematologie din RSS Moldovenească.

    A. Spassky în Republica Vietnam, 1960. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002525

    6. În 1961 a fondat Laboratorul de parazitologie şi helmintologie al Institutului de Zoologie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Inițial, în laborator activau nouă specialişti parazitologi, iar în anii 1970 – 15–20 de angajați. Ulterior, în cadrul acestei structuri de cercetare au fost pregătite și susținute șase teze de doctor habilitat (Olga Andreico, Petru Nesterov, Nicolai Ocopnâi, Ion Bumbu, Ion Castraveț, Dumitru Erhan) și 27 de teze de doctor în științe.

    Cercetări științifice sub conducerea acad. A. Spassky, 1965. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002546

    7. În 1962, sub îndrumarea acad. Alexei Spassky şi a prof. univ. moscovit Aleksandr Paramonov, pentru prima dată în Moldova sovietică au fost inițiate cercetări în domeniul fitonematologiei. Primul specialist în această direcție este considerat Petru Nesterov.

    A. Spassky la 60 de  ani, 1977. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002557

    8. Alexei Spassky a dus un mod de viață activ. A jucat volei, tenis de masă, a fost un vânător și pescar iscusit, interpreta bine la chitară romanțe și cântece țigănești (rome). Totodată, era un fumător înrăit…

    A. Spassky în activități sportive (I). Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002568

    A. Spassky în activități sportive (II). Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002579

    9. A. Spassky a avut o mustrare din partea Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei. Fiind membru de partid, putea să obțină, după o perioadă anumită de timp, „amnistiere”, însă a trecut-o ușor cu vederea.

    Din exponatele Muzeului „Acad. Alexei Spassky” din cadrul Laboratorului de parazitologie și helmintologie al Institutului de Zoologie al AŞM: ceas, scrumieră, chei de la birou, insigna „Acad. C. Skreabin, 1878–1972”. Foto: I.V. Xenofontov, 5 septembrie 201710

    10. Pe parcursul vieții a avut dificultăți de comunicare în limba română, vorbea doar în limba sa nativă – rusa. Înainte de deces (26 iunie 2006), se zice că vorbea fluent limba română. Biblioteca personală era dotată și cu dicționare bilingve: rus-român, român-rus.

    Dumitru Erhan, doctor habilitat în biologie, profesor cercetător, cercetător științific principal, discipolul acad. A. Spassky și doctor în biologie, conf. cerc. Ștefan Rusu (discipolul prof. D. Erhan), șeful Laboratorului de parazitologie și helmintologie la Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiințe a Moldovei, în fostul birou al acad. A. Spassky. Foto: I.V. Xenofontov, 5 septembrie 201711

Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie

 P.S. Mulțumiri speciale domnului Dumitru Erhan, doctor habilitat în biologie, profesor cercetător, cercetător științific principal la Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiințe a Moldovei, pentru ajutorul substanțial acordat la elaborarea materialului.

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Savanți de la Academia de Științe a URSS în frunte cu A. Prohorov, laureatul Premiului Nobel, creatorul laserului (primul rând, al șaselea din stânga), întruniți la Chișinău pentru a participa la manifestări științifice organizate de Academia de Științe a RSS Moldovenești. Printre invitați: viitorul laureat al Premiului Nobel J. Alfiorev (primul rând, primul din stânga) și V. Ghinzburg (al treilea din stânga). Viitorul acad. Valeriu Canțer a susținut teza de doctorat la V. Ghinzburg. Delegația a fost întâmpinată de Iachim Grosul, președintele Academiei de Științe a RSS Moldovenești, acad. B. Lazurenco, acad. V. Andrunachevici, T. Malinovschi, S. Rădăuțan ș.a. Anul 1973. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00273

00273

CARTEA SĂPTĂMÂNII

Mugur Andronic, Sistemul austriac de forturi din Bucovina de la Gura Humorului / The Austrian Forts in Bukovina (Romania): an insight into the fortification system at Gura Humorului, Suceava, 2017, 70 p. ISBN 978-973-0-25079-4. [Cu dedicația autorului pentru Biblioteca Științifică (Institut) a Academiei de Științe a Moldovei].

Scan10001_001

Scan10002_001

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Prezidiul Congresului IV Unional de Cardiologie. Moscova, 24 octombrie 1988. Reprezentantul RSS Moldovenești a fost Mihail Popovici, directorul general (1988–1997) al Institutului de Cercetări în Medicina Preventivă și Clinică. Arhiva acad. Popovici. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000272

00272

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Cercetători științifici de la Academia de Științe a Moldovei în jurul scriitorului-academician Ion Druță. De la stânga la dreapta: Mihai Adauge, dr. Constantin Manolache, acad. Mihail Popovici, acad. Ion Druță, dr. Nicolae Stratan, dr. Alexandru Furtună, ?, acad. Alexandru Ciubotaru, dr. hab. Alexandru Stratan, septembrie 2014. Arhiva acad. Popovici. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000271

00271

RECUNOAȘTERE INTERNAȚIONALĂ

Felicitări domnului Vitaliu Pogolșa, cercetător științific la Centrul de Cercetări Enciclopedice,

pentru recunoașterea internațională a muncii de creație!!!

 

Avem unul dintre cele mai frumoase timbre poștale din Europa!

Republica Moldova a câștigat concursul pentru cel mai frumos timbru poștal din Europa, cu genericul “Castelele Europei”. Astfel, în urma votului on-line, premiile au fost câștigate de Turkish Post (medalie de aur); Poczta Polska (argint) și Poșta Moldovei (timbrul “Castel Mimi” — medalie de bronz).

Timbrul din seria “Europa. Castele” a fost pus în circulație de Poșta Moldova în aprilie 2017. Pe marca poştală este ilustrat Castel Mimi, un monument de arhitectură de importanță națională din localitatea Bulboaca, raionul Anenii Noi, construit spre sfârșitul secolului al XIX-lea, din ordinul guvernatorului și vinificatorului basarabean Constantin Mimi.

Marca poștală a fost emisă într-un tiraj de 100 000 de exemplare, în format 46 x27,5 mm. Prețul unei asemenea mărci este de 11 lei. Ediția filatelică este semnată de designerul moldovean Vitaliu Pogolșa.

 

Sursă: http://www.realitatea.md/avem-unul-dintre-cele-mai-frumoase-timbre-postale-din-europa–moldova-a-obtinut-medalia-de-bronz-la-un-concurs-international–foto-_64924.html

media_150701351272635400

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Ceas ‹‹Владимир Гордон››, fabricat din metale prețioase. A aparținut academicianului Nicolae Dimo (1873–1959). Expus la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Foto: Ion Valer Xenofontov, 20 mai 2017. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000268

IMG_0618

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Cercetători științifici decorați la Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove (de la stânga: Manole Brihuneț, Ion Valer Xenofontov, Constantin Manolache, Victor Ghilaș, Demir Dragnev, Eugenia Tofan, ÎPS Vladimir, acad. Teodor Furdui, m.c. Ion Guceac, acad. Alexandru Roșca, Victor Țvircun, Vadim Cheibaș), 10 iunie 2016. Foto: Mihail Bortă. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000268

00268