Căsuţa din codru. Foto: IVX, 14 octombrie 2025

Focul din vatră. Foto: IVX, 14 octombrie 2025

Lasă-mi, toamnă, pomii verzi. Foto: IVX, 14 octombrie 2025

https://www.youtube.com/watch?v=fWG5-APWB_0

INIMA REGINEI MARIA (REGINA ENIGMATICĂ)

Foto: Caseta de argint în care se află inima reginei Maria.

În testamentul redactat la 29 iunie 1933, la Balcic, regina Maria a solicitat fiului său Carol II îndeplinirea unei dorințe misterioase pentru timpurile respective: „Inima Mea să fie adusă și așezată în «Stella Maris», biserica ce am clădit-o la marginea mării… Cu trupul voi odihni la Curtea Argeș, lângă iubitul Meu soț, Regele Ferdinand, dar doresc ca inima Mea să fie așezată sub lespezile bisericii ce am clădit-o”. Această acțiune extremă avea să fie explicată de regină unei prietene din America: „(…) locul meu este alături de el [regele Ferdinand-n.a.]; dar în testament cer ca inima să-mi fie scoasă din trup, pusă într-o casetă prețioasă de bijuterii (pe care o las eu) și îngropată în micuța ‹‹Stella Maris››, la Balcic, bisericuța simplă cu vedere la mare… De-a lungul vieții mele atât de mulți oameni s-au apropiat de inima mea cătând dragoste și înțelegere, încât aș vrea ca ei să vină la inima mea și când eu nu mai sunt – să pășească pe poteca de lăcrimioare, ajungând la locul unde zace inima mea, dedesubtul micului altar al bisericuței ortodoxe construite de o protestantă”.
La 18 iulie 1938, ora 17:38, la castelul Pelișor, suverana a murit. Medicii au anunțat că „inima foarte puternică a funcționat până la capăt și asta a fost cauza ce a făcut să reziste așa de mult. De fapt, s-a sfârșit din lipsă de sânge, inima devenise o pompă care nu avea ce pompa”. La 29 octombrie 1938 la Capela Stella Maris, inima formolizată a reginei a fost depusă într-o casetă de argint și așezată într-un sarcofag de marmură albă, gravat cu o cruce gamee. Balcicul, reședința regală de la malul Mării Negre, locul unde regina a dispus să-i fie îngropată inima, a fost ales deoarece reprezenta „materializarea universului său spiritual”.
Inima a stat în cea mai mică biserică din țară până în 1940, atunci când reședința regală a fost preluată de gărzile bulgare. Ulterior, inima a fost adăpostită la biserica de lângă Măgura Branului, transferată peste un an în stânca din spatele bisericii de lemn. De altfel, spațialitatea respectivă era una la care regina Maria se atașase foarte mult în timpul vieții.

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Despre inimă (o abordare inter/trasn/multidisciplinară). În: Acta Tirrae Fogarasiensis, VII, Făgăraș, Editura Negru Vodă, 2018, pp. 425-447. ISSN-L-2285- 5130.

07_ACTA_TERRAE_FOGARASIENSIS_VII_2018

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Liliana Corobca. În: Calendar Național 2025 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coordonator: Veronica Borș ; autori: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Ana Struță ; colegiul de redacție: Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip… Ion Valer Xenofontov [et al.] ; Colaborare: acad. Andrei Eșanu, dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Maxim Melinti, dr. Elena Varzari, Tatiana Grușco ș.a. Redactor: Elena Varzari ; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2025 (Primex-Com), pp. 372-373. ISSN 1857-1557.

„Trăiesc acei ce vor să lupte, iar cei fricoși se plâng și mor”.
(George Coșbuc)

Sursă: Agenda-Conferinta-09-10-2025” rel=”noopener” target=”_blank”>Agenda-Conferinta-09-10-2025

„Album de Familie” cu Emilia Ghețu | 05.10.2025 | Ion Xenofontov și Lida Prisac: Regina Maria și lupta pentru România Mare

Sursă: https://radiomoldova.md/f/ro/11971#content

Mher Chatinyan, Uşa verde, 2025. Ulei pe pânză, 140 cm х 110 см.

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

Ion Carchelan, Rostul liniștii și parfumul de gutui, 2025. Acuarelă/hârtie, 50 cm x 28 cm.

Mher Chatinyan, Poveşti la uşa bătrânească, 2018. Ulei pe pânză, 50 cm х 40 см.

Mher Chatinyan, Curtea veche, 2025. Ulei pe pânză, 70 cm х 60 см.

Militari români în Basarabia (1919)

Pe verso este scris: „Amintire de la malul Nistrului, Rezina/Basarabia. Sublt. Borici Eugen, Sublt. Mișu Marinescu, Sublt. Georgescu, Sublt. Rădulescu, Sublt. Sfetcu Anghel, Sublt. Gheorghe”

Urmează dedicația scrisă caligrafic cu creionul:
„Sincerului meu camarad și cumnat, sublocotenent Vasilescu Ștefan. Sublocotenent Rădulescu 20/VII/1919 Gordinești”.

Crucea, fântâna* şi pământul sub un cer. S. Ochiul Alb, rn. Drochia. Foto: IVX, 25 august 2025.

Notă: Fântâna a fost săpată de Ion Ababii, tata academicianului Ion Ababii, ministrul Sănătăţii al Republicii Moldova (2005-2008).

Prin Chişinăul de azi. Foto: IVX, septembrie 2025

Valentin Tomuleţ : profesor universitar : Biobibliografie / Universitatea de Stat din Moldova, Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan” ; editor: Constantin
Manolache ; responsabil de ediție: Oleg Bujor ; bibliografie: Tatiana Doibani. – Chişinău : Editura USM, 2025 (Blitz Poligraf). – 419 p. : fot. în parte color, h., tab.  – (Personalităţi ale USM, ISBN 978-9975-62-486-2)

Lucrarea consacrată profesorului universitar Valentin Tomuleț, doctor habilitat, este structurată în 3 părți: prezențe în mass-media, studii și articole științifice, bibliografie. Lista bibliografică cuprinde 747 titluri, compartimentate pe domenii: teze de doctorat; monografii; culegeri de studii; microenciclopedii; culegeri de documente; manuale, note de curs; capitole; articole în culegeri, monografii și ediţii periodice; coordonator, conducător/consultant, referent științific, recenzent, membru al comitetelor științifice; membru al colegiului de redacţie; interviuri; recenzii, lansări de carte; publicaţii, teze în colaborare cu studenţii; publiistică; rapoarte : participări la manifestări ştiinţifice; personalia. Anexa: Viaţa în imagini.Volumul este adresat cadrelor didactice, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor, studenților, precum și unui cerc mai larg de cititori interesați de istoria Republicii Moldova.

Vezi: valentin tomulet biobibliografie internet

Mher Chatinyan, Singurătate, 2024. Ulei pe pânză, 70 cm х 50 см.

Moara de la Nicoreşti, jud. Soroca, pe apa Căinarului. Foto: V. Orza, 1943

Mher Chatinyan, Toamna într-o aşezare montană, 2024. Ulei pe pânză, 90 cm х 60 см.

Vlad Pohilă – un om al scrisului : Biobibliografie / Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Secţia studii şi cercetări ; alcătuitori: Elena Ungureanu, Claudia Tricolici ; coordonator: Mariana Harjevschi ; consultant ştiinţific: Lidia Kulikovski ; redactare bibliografică: Claudia Tricolici. – Chişinău : [S. n.], 2025 (Bons Offices). – 354 p. : fot. – (Colecţia Bibliographica, ISBN 978-9975-134-81-1). ISBN 978-5-36241-541-9.

Vlad-Pohilă_Biobibliografie_2025

Sursă: https://hapes.hasdeu.md/bitstream/handle/123456789/591/Vlad-Pohil%c4%83_Biobibliografie_2025.pdf?sequence=2&isAllowed=y

Mher Chatinyan, Amurg, 2025. Ulei pe pânză, 50 cm х 50 см.

Mher Chatinyan, Copilărie, 2025. Ulei pe pânză, 80 cm х 60 см.

Mher Chatinyan, Măgăruşul, 2024. Ulei pe pânză, 50 cm х 50 см.

Poveste de toamnă cu trei alune. Foto: IVX, 7 septembrie 2025

Mher Chatinyan, În munţi, 2024. Ulei pe pânză, 70 cm х 60 см.

Junimiştii: „Intră cine caută, rămâne cine găseşte”. Chişinău, Bookfest, 5 septembrie 2025. Foto: IVX

Mher Chatinyan, Viaţa privată, 2020. Ulei pe pânză, 60 cm х 50 см.

Mher Chatinyan, Zi însorită, 2020. Ulei pe pânză, 50 cm х 40 см.

ȘCOLILE NORMALE DIN CHIŞINĂUL INTERBELIC

Până la 1918, în Basarabia funcționau trei școli normale (una de fete la Chișinău, câte una de băieți la Cetatea Albă și Soroca) cu patru ani de studii. Treptat, numărul acestora s-a majorat până la 10, iar în 1934 s-a micșorat la șase. În toate centrele județene (Bălți, Cahul, Hotin, Lăpușna, Orhei, Soroca, Tighina) activa câte o școală normală. După Unirea din 1918, cele mai multe şcoli normale din Basarabia funcţionau la Chişinău, cel de-al doilea oraş al României după numărul populaţiei.
La Școala Normală de Băieți „Mihai Viteazul” din Chişinău a învăţat și elevul bravicean George Munteanu (1924–2001), viitorul eminescolog: „În toamna anului 1937, m-am dus de unul singur la Chișinău, unde auzisem că există o școală normală care le e mai accesibilă oarecum și copiilor de oameni săraci. Am reușit să trec printre primii examenul de admitere și prin meditații și alte îndeletniciri extra școlare – m-am întreținut din greu de la un an la altul… Învățam la lecții atât cât era necesar pentru a-mi asigura bursa, care mă scutea de o parte din taxele școlare, iar în restul timpului lucram ca să-mi asigur minimul necesar pentru trai și mai ales căutam să mă formez din punct de vedere intelectual, după un plan propriu de lecturi, conceput la modul enciclopedic. În școală eram considerat un fel de
cărturar în miniatură”.

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/109-115_32.pdf

Dmitri Shibaev, Stradă, 2025. Ulei pe pânză, 100 cm x 100 cm.

80 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial

Vezi: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawMipoJleHRuA2FlbQIxMABicmlkETFWU1hXUU1SN2hsbzlHdEVLAR5RtfUBGHv0uTxjT7wl675q7UxNovf1Sk2bjIdv_st8-DR5Sq0E59lnmZGU_A_aem__BYVj8f-tKe4aLxAbYMFHA

SESIUNEA ANUALĂ INTERNAȚIONALĂ DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE
FĂGĂRAȘ, ROMANIA, 4-5 SEPTEMBRIE 2025
(ediție on-line)/
ANNUAL INTERNATIONAL SESSION OF SCIENTIFIC COMMUNICATIONS
FĂGĂRAȘ, ROMANIA, 4-5 SEPTEMBER 2025
(on-line edition)

Vezi: PROGRAM final Sesiune Fagaras 2025

Data: 5 septembrie 2025
⏰ Ora: 9:45
Locația: Sala 530 „Gheorghe Brătianu”/Corp Central

‍ Facultatea de Istorie și Filosofie are deosebita onoare de a vă invita la evenimentul de lansare a volumului:
„1918. Unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna”
Autor: prof. univ., dr. hab. Ion GIURCA
️ Moderator: dr. Igor BERCU, decanul Facultății de Istorie și Filosofie

Vor prezenta lucrarea:
prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU
conf. univ., dr. Ion-Valer XENOFONTOV

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawMPz7lleHRuA2FlbQIxMABicmlkETFuRjVJQUlFR085aGNoQkVGAR5jOQrcCeoVu2teSo0Qe4_MttDmzkrH4VW6fVjEDi_Rrrb6R7X4XC4z5IBpxg_aem_rFgnCiD-jye9uOz8XYNSDA

Eduard Stahi, La cules struguri. Creion, stilou.

Defilarea festivă în centrul Chișinăului a elevelor Liceului Eparhial, anii 1930. Fotografie din colecția lui Iurie Cojocaru. Sursa: Bessarabica.info

Andrei Negură, Solară, 120 cm x 100 cm, 2025.

Doru Radosav, Sentimentul religios la români. Sec. XVII–XX. O privire istorică, ed. revăzută, În loc de prefață de Nae Antonescu, ilustrații de Picu Pătruț, Ed. Eikon, București, 2025, 328 p.

Pe copertă: Picu Pătruț, Botezul lui Iisus Hristos (detaliu) (din manuscrisul Stihos adecă viers, Colecția Muzeului Național al Țăranului Român)

Discursul istoriografic privind sentimentul religios este articulat de câteva repere problematice: cunoaşterea adevărurilor creştine (nivelul de instrucție religioasă al individului şi al societății), practicile sacramentale şi devoțiunea individuală (rugăciune, botez, cununie, împărtăşanie), devoțiunea colectivă (participarea la liturghie, cultul sfinților, cultul icoanelor, pelerinajele etc.). Toate acestea pot aproxima gradul şi intensitatea trăirii religioase a individului şi comunității. Întrucât sentimentul religios este expresia duratei lungi în istorie, reconstituirea lui este relevantă doar dacă se apelează la un segment cronologic, derulat pe mai multe secole. În cercetarea de față, această reconstituire porneşte din secolul XVII şi se încheie în prima jumătate a secolului XX, mai exact în 1935, anul minunii de la Maglavit. Lucrarea nu are decât pretențiile unei tentative de abordare a unui asemenea subiect de istorie, oricând aşezat pe un „nisip mişcător”, iar încercarea doreşte să delimiteze o anumită perspectivă de analiză, o lectură „religioasă” a istoriei, care îşi mărturiseşte de la bun început atât carențele documentare, cât şi inevitabilele scăpări şi inabilități interpretative. În întregul ei, cartea este doar un punct de vedere, asumat şi în consecințele sale, supuse, precum toate care sunt, atotputerniciei judecății lui Dumnezeu. (Doru Radosav)

Fanfara fără muzicanţi. Muzeul socialismului și comunismului de lângă Condrița a colonelului Petru Costin. Foto: IVX, 27 august 2025

Tablou potcovit. Muzeul socialismului și comunismului de lângă Condrița a colonelului Petru Costin. Foto: IVX, 27 august 2025