Acad. Iachim Grosul, președintele Academiei de Științe a RSS Moldovenești, împreună cu un grup de cercetători, anii 1970. Muzeul Științei al AȘM. Foto donată de m.c. Demir Dragnev. Fond foto. Cota arhivistică: 00364

Acad. Iachim Grosul, președintele Academiei de Științe a RSS Moldovenești, împreună cu un grup de cercetători, anii 1970. Muzeul Științei al AȘM. Foto donată de m.c. Demir Dragnev. Fond foto. Cota arhivistică: 00364

Vatra spirituală a satului Cinișeuți, raionul Rezina. Biserica „Acoperemântul Maicii Domnului” datează din anul 1911. Foto: IVX, 1 septembrie 2017

Participanți la Simpozionul științific internațional „Europa de Sud-Est în Evul Mediu”. Chișinău, 13–15 mai 1973. De la stânga la dreapta: acad. Lev Cerepnin, Petru Lucinchi, acad. Iosif Varticean, m.c. Alexandru Zavtur, prof. Gh. Fedorov. Muzeul Științei al AȘM. Foto donată de m.c. Demir Dragnev. Fond foto. Cota arhivistică: 00363


Membru titular al Academiei Agricole a URSS N. Dimo. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00362

De la stânga la dreapta: m. c. Vasile Siminel, acad. Mihail Lupașcu, acad. Ilie Untilă, circa 1995. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00361.

Слава не может насытить и дать наслаждение тому, кто украл ее, а не заслужил; она производит постоянный трепет только в достойном ее. Н. В. Гоголь
Cristina Preutu, Propaganda politică în România socialistă. Practici și tehnici de comunicare (1965-1974), Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2017, 466 p. ISBN 978-606-714-358-4

De la stânga la dreapta: acad. Ilie Untilă, acad. Andrei Andireș, m.c. Valentin Ungureanu, circa 1995. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00360.

Un personaj omniprezent în poveștile urbane chișinăuiene. Foto: IVX, 26 iunie 2016

Mihail Popovici, elevul (viitorul academician) clasei a IX-a a Școlii Medii din s. Podoima, rn. Camenca, RSS Moldovenească, fotografiat „pentru învățătură bună”, 1958. Foto arhiva familiei Popovici. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00359f(d)
POPOVICI, Mihail (n. 29.10.1942, s. Podoima, r-nul Camenca) – medic, domeniul ştiinţific: cardiologie. Doctor habilitat în medicină (1986), profesor universitar (1990). Membru corespondent (1993) şi membru titular (2007) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Triplu obelisc încununat de semnul crucii, edificat de Victor Boian în s. Carahasani, rn. Ștefan-Vodă, 2005. Obeliscul central are 12 m și este ridicat în cinstea „Eroilor morți pe câmpul de luptă pe Frontul de Răsărit”. Obeliscul din dreapta „e ridicat în memoria eroilor moldoveni în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, care și-au dat viața pentru neam, credință și țară”. Obeliscul din stânga e ridicat în onoarea „Eroilor morți pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial din comuna Carahasani care au fost dați uitării”. Foto: IVX, 8 august 2017 Foto: IVX, 8 august 2017

Cercetători științifici de la Academia de Științe a RSS Moldovenești, anii 1970. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00358

Muzeul Raional de Istorie și Etnografie din or. Telenești. Foto: IVX, 31 octombrie 2017
Notă istorică: Clădirea a fost edificată în 1860. Pe parcursul istoriei a găzduit un post al jandarmeriei române, apoi un spital privat de 20 de paturi, ulterior Spitalul Raional Telenești. Scriitorul Mihail Sadoveanu (1880–1961) afirma că „era o casă oarbă, bântuită de duhuri necurate…”

Colectivul Institutului de Cercetări Interetnice al Academiei de Științe a Moldovei, 2001. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00357

Cererea lui Nicolai Moldovan de angajare la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 24 octombrie 1967. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00356

Doctorandul (1975) Nicolai Moldovan (21.02.1939, s. Șirăuți, rn. Briceni – 2000), ulterior doctor în istorie (02.07.1979). A activat la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești/Academiei de Științe a Moldovei. Colegii îl numeau „Ion Creangă”. Atunci când povestea pătăranii lumea murea de râs, iar el nu schimba niciun mușchi de pe față și întreba nedumerit: Oare de ce râde lumea aceasta? Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00355

Если мы так на допинге играем, то что будет без допинга?
Президент РФС Виталий Мутко
Familia lui moș Panchiușa Cătărău (93 de ani) din s. Olănești, rn. Ștefan-Vodă a fost deportată în Siberia (1949) deoarece socrul acestuia și-a numit câinele Stalin. Foto: IVX, 9 august 2017

Academicianul Konstantin Ivanovici Skriabin (1878–1972) la o ședință a helmintologilor din URSS, 1955. Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00354

Secvență de la prima sesiune științifică a Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 2 august 1961. Al patrulea din stânga: acad. Konstantin Ivanovici Skriabin (1878–1972). Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00353

В нашем обществе те, кто лучше всех осведомлён о происходящем, меньше всех способны увидеть мир таким, каков он есть. В общем, чем больше понимания, тем сильнее иллюзии: чем умнее, тем безумнее.
Джордж Оруэлл
Folkistul și compozitorul român Ducu Bertzi (n. 21 septembrie1955, Sighetu Marmației) într-o serată culturală la Teatrul Național „Satiricus I.L. Caragiale” din Chișinău. Foto: IVX, 28 noiembrie 2017

Doctorandul (azi, membru corespondent) Ion Dediu, 1960. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00352d
Ion Dediu (n. 24 iunie 1934, s. Rediul Mare, jud. Soroca, azi r-nul Donduşeni) – biolog, domeniul ştiinţific: biologia generală, ecologie, zoologie, protecţia mediului, hidrobiologie, ecologia politică. Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1978), profesor universitar (1981). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992).

Participanți la Simpozionul ştiinţific internaţional „Conservarea diversităţii plantelor” consacrat aniversării a 60-a de la fondarea Grădinii Botanice a AŞM, 2010. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00351d

Acad. Andrei Negru, împreună cu feciorul Veniamin și nepoţelul Andrei la odihnă. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00350d

Deschiderea oficială a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Științe a Moldovei pentru vizitatori. Printre invitații, Maria Bieşu (prima din stânga), membru de onoare al AȘM, 8 mai 2001. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00349d

Мне говорят, что я своими утверждениями хочу перевернуть мир вверх дном. Но разве было бы плохо перевернуть перевернутый мир?
Pavel Boian (născut la 7 aprilie 1938) din satul Carahasani, raionul Ștefan-Vodă prezintă locul fostei case părintești, de unde familia acestuia a fost deportată în anul 1949. Foto: IVX, 8 august 2017

Многие презирают жизненные блага, но почти никто не способен ими поделиться.
Cercetătorii Andrei Negru și Alexandru Cebotaru de la Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești în vizită la Grădina Botanică a Academiei de Ştiințe din Ucraina, anii 1980. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00348d

Cercetători științifici ai Laboratorului de Floră și Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești, 8 martie 1983. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00347d

Cercetătorii științifici ai Laboratorul de Floră şi Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești. De la stânga spre dreapta: A. Istratii, X. Vitco, T. Bogoutdinova, Gh. Simonov, T. Gheideman, A. Negru, şoferul Semion şi Ana Ştefîrţa, 2 august 1984. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00345d
A. Negru, directorul Grădinii Botanice (Institut) (1988–1996) a Academiei de Științe a Moldovei, prezintă colecţia de stânjenei preşedintelui Republicii Moldova Mircea Snegur, prim-ministrului Valeriu Muravschi și altor personalități, 1991. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00346d

Cercetătorii științifici ai Laboratorul de Floră şi Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești. De la stânga spre dreapta: A. Istratii, X. Vitco, T. Bogoutdinova, Gh. Simonov, T. Gheideman, A. Negru, şoferul Semion şi Ana Ştefîrţa, 2 august 1984. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00345d

După Ion Caramitru, ministrul Culturii al României (1996–2000), Sandu Grecu, președintele Uniunii Teatrale din Republica Moldova, fondatorul și directorul Teatrului „Satiricus Ion Luca Caragiale” din mun. Chișinău, are trăsături fizice comune cu Laureatul Premiului Nobel Albert Einstein (1879–1955). Foto: IVX, 20 noiembrie 2017

Deschiderea oficială a Festivalului Olympic EcoFest 2016 cu genericul „Practicăm sportul într-un mediu curat”. De la stânga: dublii campioni olimpici N. Juravschi și V. Reneiski, medaliatul olimpic Gh. Andriev, campioanele olimpice Larisa Popova și Elena Hlopțeva, medaliatul olimpic Serghei Mureico. Foto: IVX, 24 septembrie 2016

Cercetătorii științifici ai Laboratorul de Floră şi Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești în teren. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00344d

Colaboratorii Laboratorului de Floră şi Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești, 1983. De la stânga la dreapta: Vasile Chirtoca, Natalia Cuzimina, Tatiana Bogoutdinova, Agafia Railean, Nadejda Miteaeva, Andrei Negru ș.a. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00343d

Seminarul Teologic unde a învățat și profesat preotul militar Alexie Mateevici (1888–1917), clasicul cu o singură poezie. În prezent, un bloc al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova. Foto: Simi Ion Xenofontov, 29 februarie 2016

Colaboratorii Laboratorul de Floră şi Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești. De la stânga la dreapta: Ştefan Lazu, Gheorghe Simonov, Nadejda Miteaeva, Andrei Negru, Vasile Chirtoca, Afanasie Istratii, Rima Cernâh, Gheorghe Postolache, Ana Ştefîrţa, laboranta Galina. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00342d

Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00341d

Cercetătorul științific Andrei Negru în orele de răgaz, la pescuit. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00340d

Un gard cu aspect floral de pe strada 1 Mai nr. 5 din satul Carahasani, raionul Ștefan-Vodă. Foto: IVX, 8 august 2017

Сколько времени потратил бы орел впустую, если бы согласился учиться у вороны.
Уильям Блейк.
Consultant științific: acad. Teodor FURDUI
Editor și conducător de proiect: dr. hab., conf. univ. Constantin MANOLACHE
Redactor științific și coordonatorul volumului: dr., prof. univ. Boris BOGUȘ
Responsabil de ediție: dr. Ion Valer XENOFONTOV
Redactori: Vitalie ȚURCANU, Tudor PALLADI
Corector: Elena PISTRUI
Coperta: Vitaliu POGOLȘA
Design, redactare tehnico-artistică și machetare computerizată: Valeriu OPREA
Fotografii: Arhiva Muzeului Olimpic al Moldovei; Arhiva personală Nicolae Juravschi; Nicolae Buceațchi, Natalia Doneț, Eugenia Tofan, Ion Valer Xenofontov
Nicolae Juravschi, dublu campion olimpic sau campionul invincibil / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală “Andrei Lupan” (Inst.), Centrul de Cercetări Encicl. ; ed. şi coord. de proiect: Constantin Manolache ; red. şt. şi coord. vol.: Boris Boguş ; consultant şt.: Teodor Furdui. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică Centrală “Andrei Lupan” (Institut), 2017 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 496 p. – (Legendele sportului moldovenesc, ISBN 978-9975-3044-2-9). Rez.: lb. rom., engl., fr., alte lb. străine. – Bibliogr. selectivă despre Nicolae Juravschi : p. 354-377. – Referinţe bibliogr. în subsol. – Apare cu sprijinul financiar al Min. Culturii al Rep. Moldova. ISBN 978-9975-3131-6-2. 797.122.092(092)+016 N 60
Lucrarea din colecția „Legendele sportului moldovenesc” este consacrată marelui sportiv Nicolae Juravschi, dublu campion olimpic, maestru emerit al sportului, Laureat al Premiului Național în domeniul sportului, cavaler al Ordinului Republicii. În carte sunt prezentate opinii și omagii ale personalităților din domeniile sportului, culturii, științei, educației dedicate lui Nicolae Juravschi, precum și percepțiile protagonistului despre sport, univers, țară. Ediția este adresată sportivilor, studenților, masteranzilor, doctoranzilor, cercetătorilor științifici, la fel și unui cerc mai larg de cititori.

Nicolae Juravschi_dublu campion olimpic_Sumar_Rezumate
Pisania lapidară de ctitorie în limba greacă din exteriorul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni. Foto: IVX, 3 ianuarie 2016.

Viitorul acad. Andrei Negru la odihnă împreună cu conducătorul ştiinţific Pavel Ivanovici Dorofeev, 1969. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00339d

Viitorul acad. Andrei Negru (stânga) în anii de doctorat la Institutul de Botanică „V. L. Komarov” din Lelningrad (1966–1969), alături de doctorandul Felix Velicichevici (paleocarpolog din Belarusia). Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00338d
