Author Archives: admin

RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN IMAGINI

Octombrie. Pace. Muncă. S. Echimăuți, rn. Rezina, 25 octombrie 1987. Arhivă privată

Iată cum comentează un martor ocular evenimentul: „Era în data de 25 octombrie 1987, în ziua nunții noastre. Am fost înregistrați public, pe scena centrală din centrul satului, în zi de iarmaroc. Era o zi cu soare, multa lume adunată, era foarte frumos. Din păcate, de atunci n-a mai fost așa sărbători mari la noi în sat” (Andrei Marian).

 

Scan10013

A 33-A LUCRARE ÎN COLECȚIA „BIOBIBLIOGRAFIE”

Doctor habilitat Gheorghe Postolache  : Biobibliografie / Min. Educaţiei, Culturii şi Cercet. al Rep. Moldova, Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan”, Grădina Botanică Naţ. (Inst.) „Alexandru Ciubotaru” ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; coord.: Ion Roşca ; resp. ed.: Ion Valer Xenofontov ; bibliogr.: Valentina Gurieva, Elena Negreţchi. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2019 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 240 p. Bibliogr.: p. 138-192 (470 tit.). – 50 ex. ISBN 978-9975-3331-1-5.

Lucrarea este editată cu ocazia jubileului de 75 ani a doctorului habilitat, profesor cercetător, Om Emerit din Republica Moldova, Gheorghe Postolache, personalitate apreciată în țară și peste hotare pentru realizări în domeniul geobotanicii, florei, silviculturii și conservării biodiversității. Gheorghe Postolache a fost conducător a 33 proiecte științifice, dintre care 8 proiecte instituționale, 18 proiecte de grant și 7 proiecte editoriale. În baza cercetărilor științifice a evidențiat legități de formare și răspândire a comunităților vegetale, a elaborat mai multe concepte, clasificări a anumitor tipuri de vegetație, recomandări și îndrumări. A pregătii 7 doctori în științe biologice, dintre care un doctor habilitat. Bibliografia savantului însumează peste 420 de lucrări științifice, inclusiv 24 monografii, 4 broșuri ș.a. Volumul prezintă anumite aspecte din activitatea științifică, didactică, managerială, civică și este adresat cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.

Coperta. Postolache Gh._

 

Dr_hab_Gh_Postolache_Internet

 

APARIȚIE EDITORIALĂ ÎN COLECȚIA „BIOBIBLIOGRAFIE”

Valentin R. Celac : Biobibliografie / Min. Educaţiei, Culturii şi Cercet., Inst. de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor, Bibl. Şt. (Inst.) «Andrei Lupan» ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; coord. Larisa Andronic ; resp. de ediţie Ion Valer Xenofontov ; bibliogr.: Tatiana Doibani, Ludmila Gheleta. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) «Andrei Lupan», 2019 (F.E.-P. «Tipografia Centrală»). – 408 p. Texte : lb. rom., engl., rusă. – Cuprins paral.: lb. rom., engl. – 50 ex. ISBN 978-9975-3331-0-8.

Editor și redactor științific: dr. hab., conf. univ. Constantin MANOLACHE Coordonator: dr. Larisa ANDRONIC

Responsabil de ediţie: dr. Ion Valer XENOFONTOV

Redactori: Viorica CUCEREANU, Eugenia TOFAN

Corector: Elena PISTRUI

Bibliografi: Tatiana DOIBANI, Ludmila GHELETA

Culegere computerizată: Tatiana DOIBANI, Nicoleta BOGDAN

Coperta: Vitaliu POGOLȘA

Fotografii: Arhiva personală a dr. hab. Valentin CELAC, Eugenia TOFAN, Arhiva Muzeului Științei al AȘM, Ion Valer XENOFONTOV

Lucrarea este consacrată doctorului habilitat în biologie, membru al Academiei Internaționale de Ecologie Valentin Celac, specialist consacrat în domeniul botanicii, geneticii și ameliorării. Cercetătorul științific principal la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecţie a Plantelor Valentin Celac este autor a cca 400 de publicații, inclusiv 16 monografii. Se prezintă portretul protagonistului în diferite ipostaze: activitatea științifică, managerială, civică etc. Volumul este adresat profesorilor, cercetătorilor științifici, tuturor celor interesați de domeniul agrobiologiei și publicului larg de cititori.

Celac_2019 (1)

Valentin Celac. Biobibliografie_Internet_

CARTEA LUNII NOIEMBRIE 2019

Valeriu Pasat, Biserica ortodoxă și puterea sovietică în RSS Moldovenească (1940–1991), Chișinău, Editura Cartier, 2019, 568 p. ISBN 978-9975-86-364-3

 

       „Istoria relațiilor dintre stat și biserică în Uniunea Sovietică este întortocheată și contradictorie, pe alocuri cu puseuri de thriller. Autoritățile comuniste mânuiau cu măiestrie biciul și cu mai puțină îndemnare biscuitul. Campaniile înverșunate de închidere masivă a locașurilor de cult erau succedate de perioade de îngăduință față de credința strămoșească, considerată rămășiță a trecutului obscurantist – atitudine nu prea firească, generată de rezistența tenace opusă de credincioși zelului iconoclast al entuziasmului comunist.

      Această carte încununează și sintetizează culegerea de documente în patru volume „Ortodoxia în Moldova”, dezvăluie evenimentele atât dramatice cât și, uneori, bizare, din spatele documentelor oficiale din cancelariile autorităților. Asaltarea bisericilor de către oamenii puterii și rezistența opusă de enoriași, popasurile neortodoxe ale protipendadei sovietice raionale pe la mănăstirile de maici, intrigile aproape bizantine țesute atât în mediul ecleziastic, cât și în cel ateu militant desemnat să supravegheze politic ortodoxia, alcătuiesc un mozaic impresionant de evenimente din vastul registru dintre tragic și grotesc. Este o carte despre asaltarea cerurilor de către niște forțe prea telurice și despre sfârșitul previzibil al acestor bătălii purtate sub drapelul raționalismului, care însă s-a dovedit a fi absurdă și, prin urmare, condamnată la eșec”.

 Acad. Valeriu Pasat

 Din sumarul lucrării:

 „Fenomenul ortodox moldovenesc: problema și sursele de documentare”; „Alipirea Basarabiei la URSS: aspectele bisericești ale sovietizării (anii 1940–1941)”; „Războiul și revenirea Bisericii Ortodoxe Române (anii 1941–1944)”; „Sfârșitul războiului și dezorganizarea vieții religioase a Moldovei (anii 1944–1947)”; „Sub semnul restricției corespunzătoare …”: oscilațiile antibisericești ale autorităților și nesupunerea moldovenească (anii 1948–1953)”; „Renașterea religioasă” în stil moldovenesc (anii 1953–1957)”; „Asaltul cerurilor”: algoritmii noi ai relațiilor dintre sat și biserică (anii 1958–1959)”; „Limitele supunerii. Moldova în preajma reformei administrației bisericești (jumătatea a doua a anului 1959 – anul 1960)”; „Vreți să luăm iar topoarele în mâini?” (anii 1961–1965)”; „„Vântul se întoarce și începe din nou aceleași rotiri”: dezghețul” brejnevist în treburile bisericești (anii 1966–1975)”; „Compromisurile „stagnării” și eliberarea bisericească moldovenească (anii 1976–1991)”.

bic_ortodB

APARIȚIE EDITORIALĂ

Historia est Magistra Vitae : Valori, paradigme, personalităţi : In honorem profesor Ion Eremia / Bibl. Şt. (Inst.) “Andrei Lupan”, Univ. de Stat din Moldova, Fac. de Istorie şi Filosofie ; ed.: Constantin Manolache ; coord.: Liliana Rotaru ; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică Centrală “Andrei Lupan” (Institut), 2019 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 648 p. : des., fot. Referinţe bibliogr. în subsol. ISBN 978-9975-3331-2-2.

Se nasc oameni ce profund marchează domeniul în care activează. Unul dintre aceştia este şi omagiatul nostru profesorul universitar Ion Eremia. Cercetătorul, profesorul universitar Ion Eremia cu un profesionalism desăvârşit, cu dragoste, pietate și competență pune la dispoziţia consângenilor şi celor care vor să-l audă adevărata istorie a multpătimitului nostru popor.

 Prof. univ. dr. hab. Ion NICULIȚĂ

Profesorul Ion Eremia ocupă un loc deosebit în inimile noastre, a celor care au absolvit Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. Lucrările ştiinţifice ale Domnului Profesor Ion Eremia se bazează pe diverse izvoare istorice, o mare parte dintre acestea fiind puse pentru prima dată în circuitul istoric. Date fiind preocupările mele de istoria românilor, mi-a atras atenţia în mod deosebit prin soliditatea argumentelor sale indiferent de tematica preocupărilor. Capacitatea de muncă este una din calităţile de invidiat. Făcea un volum de muncă pe segmente ce ar fi îndreptățit întreținerea unor instituții specializate care se preocupă de medievistică. O simplă analiză fugitivă a bibliografiei profesorului Ion Eremia nu poate să nu impresioneze.

 Conf. univ. dr. Igor ȘAROV

Înaltul profesionalism de cercetător şi notorietatea activităţii sale instructiv-didactice i-au impus numele printre oamenii de ştiinţă şi pedagogii de frunte, cunoscut în ţară şi peste hotare. Spre aceste substanţiale realizări prof. univ. Ion Eremia a parcurs o cale lungă şi anevoioasă, înfruntând cele mai diverse probleme, începând cu munca de acumulare a cunoştinţelor profesionale, urmată de o colectare a materialelor istoriografice şi documentare şi de implementare a rezultatelor obţinute în lucrări ştiinţifice originale, precum şi în procesul instructiv-didactic universitar.

M. cor. Demir DRAGNEV, dr. Ion Valer XENOFONTOV

Profesorul Ion Eremia este omul plin de omenie, cu un suflet creştin. Ce ar însemna acest lucru? Este o fire ce se consacră din dragoste. Discută şi ajută pe fiecare student, îndrumă şi sprijină colegii de breaslă, este o fire modestă şi profundă. Felul de a fi este graţie unei educaţii în spiritul valorilor noastre creştin-ortodoxe. Este corect cu cei din jur, exigent, dar şi înţelegător. A trecut prin multe greutăţi ale vieţii, însă nu s-a lăsat de Dumnezeu, Care i-a fost mereu călăuza.

Preot, dr. Octavian MOŞIN

_EREMIA_2019

Ion EREMIA_Historia este magistra vitae_

BASARABIA ÎN IMAGINI

Întâmpinarea regelui Mihai și a reginei mamă Elena la sfințirea Catedralei din Chișinău de către arhiepiscopul locotenent al Chișinăului Efrem (Tighineanu), 31 octombrie 1942

482_screen - Copie

 

APARIȚIE EDITORIALĂ

Ion Valer XENOFONTOV, Enciclopedia curiozităților. Trecut și prezent. Vol. II, Iași, Editura LUMEN, 2019, 267 p. ISBN 978-973-166-441-5

Enciclopedismul care-l caracterizează pe autor, precum s-a mai remarcat de către preotul Octavian Moșin, doctor în teologie, în istorie și filosofie, conferențiar universitar, și academicianul Mihai Cimpoi, așadar, n-ar strica să-i asalteze și pe consângenii săi de aici și de acum. Și, de ce nu?… să-i facă să devină mai curioși față de cele ce se întâmplă în zilele noastre, în destinul nostru și al Țării, al Vieții și al Curiozității, al metamorfozelor ei deloc simple de pătruns întotdeauna până la capăt. Viitorul dintre trecut și prezent va păstra, credem, oricând vie în inimă și-n conștiința personală și universală setea inepuizabilă de nou și de noi ispitita de Curiozitate – de această minune premergătoare a darului de drum în istoria vieții și-n viața istoriei zăvorâtă în Clipă. Cheia sapientală cu care putem lesne deschide orice ușă umană din taina cuvintelor se află în buzunarul mi(ni)sterial al Curiozității. Ca să vă convingeți aievea, citiți-l pe cercetătorul Ion Valer Xenofontov.

Tudor PALLADI,

Poet, critic literar, traducător, redactor

Print

Enciclopedia Curiozităților_Vol. II_Xenofontov_I.V.

CARTEA LUNII SEPTEMBRIE 2019

 Ioan LISNIC, Clerici ortodocși din Basarabia și Transnistria în închisorile comuniste, Iași, Editura Stef, 2019, 261 p. ISBN 978-606-028-159-7.

 Secolul trecut a fost marcat de politici represive aplicate de regimul sovietic, între care și campaniile antireligioase. Numărul martirilor credinței creștin-ortodoxe nu poate fi stabilit cu exactitate nici chiar în baza fondurilor arhivistice existente, atât a celor desecretizate cât și a celor care rămân a fi inaccesibile pentru public și cercetători. Dincolo de aceasta, identificarea clericilor martiri din Basarabia, Transnistria și nordul Bucovinei este una dintre sarcinile importante ale posterității și de ce nu, poate primii pași în inițierea pregătirii dosarelor pentru canonizarea și trecerea în rândul sfinților ale unora dintre ei.

 Protoiereu, doctor în teologie, Ioan LISNIC

Clerici_

MOTTO-UL ZILEI:

„Știinţa constituie cea mai puternică agonisire a omului”.

Michel de Montaigne (1533–1592), scriitor și filosof francez din Epoca Renașterii

OAMENII DE ȘTIINȚĂ, ALTFEL (III)

Între 1965 și 1967 Valeriu Rudic a fost multiplu campion al Moldovei la lupte libere. Este maestru al sportului al URSS (1967) la această probă sportivă, unul dintre cei mai tineri din spațiul sovietic.  Ar fi continuat cu succes cariera sportivă dacă mama nu l-ar fi dojenit părintește că dorește să fie instruit, în primul rând, în domeniul medicinei.

IVX

IMG_2048 - Copie

Notă: RUDIC, Valeriu (n. 18 februarie 1947, s. Talmaza, r-nul Ştefan-Vodă) – biolog, domeniul ştiinţific: microbiologie şi ficobiotehnologie. Doctor în medicină (1974), doctor habilitat în biologie (1990), profesor universitar (1991). Membru corespondent (1995) şi membru titular (2000) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

OAMENII DE ȘTIINȚĂ, ALTFEL (I)

Azi, 31 iulie 2019, este ziua de naștere a academicianului Ion Bostan. La mulți ani!

Academicianul (1995) Ion Bostan (n. 31 iulie 1949, s. Brânza, r-nul Cahul), inginer, savant consacrat în domeniile maşinologiei şi fiabilității maşinilor, s-a născut într-o familie de colhoznici de rând, care au trecut prin calvarul celui de-al Doilea Război Mondial, foametei și deportărilor etc. Mai mult ca atât, în 1957, în urma unei inundații, familia a rămas ruinată, fiind necesară construirea unei noi case. Anton Bostan, tatăl viitorului academician, fără studii speciale, a devenit cel mai bun mecanizator din localitate. Orice tehnică nouă apărută în gospodăria colectivă era pusă în aplicare de badea Anton. Astfel, a pus în circuit primul tractor „Universal”, mașini de procesare a laptelui și de fabricare a smântânii, agregate pentru treieratul grânelor, o făbricuță de tras lîna, unica în lunca Prutului de Jos etc. Dragostea genetică pentru tehnologii și inovații a fost transmisă fiului, viitorului academician.

IVX

 

2

Ion Bostan la pescuit peste frontieră călare pe țap, înapoi  – pe capră. Artist plastic: dr. conf. univ. I. Daghii

 

 

OAMENII MARI SE NASC ÎN CASE MICI

Secvență din casa părintească a academicianului Ion Bostan. S. Brânza, rn. Cahul. Foto: IVX, 1 iunie 2019

Notă: BOSTAN, Ion (n. 31 iulie 1949, s. Brânza, r-nul Cahul) – inginer, domeniul ştiinţific: maşinologie şi fiabilitatea maşinilor. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1989), profesor universitar (1990). Membru corespondent (1993) şi membru titular (1995) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

IMG_7509

 

 

Anton (1921-2007) și Vasilisa Bostan (1922-1994), părinții academicianului Ion Bostan. S. Brânza, rn. Cahul

IMG_7481

MOTTO-UL ZILEI

„Stai departe de oamenii care iți micșorează ambiția. Oamenii mici întotdeauna fac asta. Cei cu adevarat mari te fac să te simți că și tu poți deveni mare”. Mark Twain (1835-1910), scriitor american

 

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN MOLDOVA

Svetlana Cojocaru, primul doctor habilitat în informatică din Republica Moldova (2007). În foto, Svetlana Cojocaru după susținerea tezei de doctor în ştiinţe fizico-matematice, Institutul de Cibernetică, Academia de Ştiinţe a Ucrainei (1982). Fotografie prezentată de membru corespondent Svetlana Cojocaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00546d

Notă: Din 2019 membru corespondent Svetlana Cojocaru este vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei.

00546d

 

 

RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN IMAGINI

Studenta Universității de Stat din Chișinău Svetlana Cojocaru (Mamei), viitorul membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, la o promenadă cu Vitalie Cojocaru, viitorul soț, 1972

Notă: COJOCARU, Svetlana (n. 26 iulie 1952, s. Butuceni, rn. Râbniţa) – matematician, informatician, domeniul ştiinţific: teoria gramaticilor şi limbajelor, procesarea limbajului natural, interfeţe inteligente, algebra computaţională. Doctor habilitat în informatică (2007). Profesor cercetător (2014). Membru corespondent (2017) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Conducător științific la șase teze de doctorat (A. Colesnicov, O. Burlaca, M. Petic, N. Curteanu, V. Albu, V. Popukaylo). Laureat al Premiului Naţional al Republicii Moldova (2011).

05. Studenta USM, cu viitorul sot Vitalie Cojocaru

MOTTO-UL ZILEI

„Deşi intelectul nostru doreşte claritatea şi certitudinea, natura noastră găseşte de multe ori că incertitudinea este fascinantă.”

Karl von Klausewitz

A 31-A LUCRARE ÎN COLECȚIA „BIOBIBLIOGRAFIE”

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Membru corespondent Svetlana Cojocaru: Biobibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan”, Inst. de Matematică şi Informatică „Vladimir Andrunachevici” ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; consultant şt.: Constantin Gaindric ; coord.: Ion Valer Xenofontov ; bibliogr.: Janna Nikolaeva, Lidia Zasaviţchi. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2018 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 280 p. Texte : lb. rom., engl., rusă. ISBN 978-9975-3283-1-9.

Lucrarea este consacrată membrului corespondent al AȘM Svetlana Cojocaru, personalitate cunoscută și apreciată în țară și peste hotare pentru realizările sale în domeniul interfețelor inteligente. Se prezintă portretul protagonistei în diferite ipostaze: activitatea științifică, educațională, managerială etc. Bibliografia însumează peste 300 de lucrări ştiinţifice, inclusiv trei monografii, zece culegeri de articole științifice, note de curs, ediții de popularizare a științei publicate în ţară şi peste hotare. Redactor-șef adjunct al revistei „Computer Science Journal of Moldova”. Volumul este adresat profesorilor, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.

M_Cojocaru

Svetlana Cojocaru_internet

Constantin Manolache, Ion Valer Xenofontov, O doamnă între domni: protagonista unei colecții de 31 de cărți. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 4 (60), 2018, pp. 163-164.

Prezentarea volumului_

APARIȚIE EDITORIALĂ

 Arhivele memoriei : Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească : Memorii. Documente. Studii de caz : [în vol.] / Min. Educaţiei, Culturii şi Cercet. al Rep. Moldova, Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan”, INIS ProMemoria ; ed.: Constantin Manolache ; dir. progr., consultant, red. şt.: Anatol Petrencu ; coord.: Ion Valer Xenofontov ; referenţi şt.: Gh. Rusnac [et al.]. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2019 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”) – . – (Colecţia „Arhivele Memoriei”, ISBN 978-9975-128-54-4). – ISBN 978-9975-128-63-6. Vol. 3, Tom 3 : Cercetări realizate în localităţile din sudul Republicii Moldova. – 2019. – 336 p. : fig., fot. – Indice de nume, toponime : p. 328-336. – Referinţe bibliogr. în subsol. ISBN 978-9975-3283-9-5. 94(478)

***

 Volumul de față înglobează rezultatele cercetărilor științifice realizate în cadrul proiectului „Deportările din RSS Moldovenească între istorie și memorie: biografii individuale și colective, valorificări istoriografice”, director: dr. hab. conf. univ. Constantin Manolache, parte componentă a programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940–1941, 1944–1953, coordonator: dr. hab. prof. univ. Anatol Petrencu. Cercetările s-au realizat sub egida Centrului de Cercetări Enciclopedice al Bibliotecii Științifice (Institut) ,,Andrei Lupan” și al INIS ProMemoria.

***

Amintirile din perioada deportărilor au fost rememorate într-o manieră traumatică, fiind marcate de-anumite câmpuri emotive. Disponibilitatea intervievaţilor de a împărtăşi trăirile legate de represiunile sovietice confirmă faptul că rememorarea evenimentelor, în special a celor dramatice, reprezintă o formă de eliberare de amintirea unei tragedii care le-a marcat întreaga existenţă. Aşa cum arată o parte din mărturii, deportaţii care au trecut prin experienţa represiunilor staliniste s-au simţit de-a lungul întregii lor vieţi discriminaţi din cauza stigmatului de „duşmani ai poporului” aplicat în raport cu aceștia. Din punct de vedere al experienţelor personale, în pofida vitregiei sorţii, atitudinii denigratoare a autorităţilor şi a semenilor în perioada sovietică, naraţiunile atestă că pentru mulţi dintre deportaţi represiunile au însemnat, la propriu şi la figurat, acel exerciţiu de activizare a rezistenţei în scopul de-a supravieţui.

Dr. Lidia PRISAC, Dr. Ion Valer XENOFONTOV

_Ar_Mem_

Arhivele memoriei_

CARTEA LUNII IULIE 2019

Cursul universitar propus reflectă principalele probleme teoretico-explicative și praxiologice ale istoriei politice a statului Republica Moldova în contextul științelor politice contemporane. În acord cu scopul didactic principal, prezenta lucrare, fiind concepută și redactată conform exigențelor unui curs academic, este structurată în patru compartimente: Instituționalizarea statului Republica Moldova – repere politico-juridice fundamentale; Adoptarea Constituției Republicii Moldova din 1994 și modificarea regimului politic din 2000 – etapa stabilizării sistemului politic; Reformarea sistemului politic și instituțional în anii 2001–2009 în contextul formulei politice noi de guvernare a PCRM și Proiectul paradigmei noi de guvernare democratică din a doua jumătate a anului 2009 până la alegerile parlamentare din 2019. Aceste module corespund, în linii mari, celor patru perioade din geneza și evoluția statului Republica Moldova.

Dr. hab., prof. univ. Pantelimon Varzari

P.Varzari.Istoria-politică-a-RM.Chișinău-Pontos,2019

P.Varzari.Istoria politică a R.M.Chișinău-Pontos,2019 

CARTEA LUNII IUNIE 2019

TOMESCU, Constantin N. Jurnal din viața mea / Ediție îngrijită de: Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC, George ENACHE, Chișinău, Cartdidact (Tipogr. „Lexon Prim”), 2019, 1100 p. ISBN 978-9975-139-83-0

 „Plămădit din sânge ardelean și oltean, născut dobrogean, format moldovean, devine mai târziu basarabean [Constantin N. Tomescu]”.

Preotul Vasile ȚAPORDEI

 „Constantin N. Tomescu revine în atenția publică după căderea comunismului în România, mai puțin însă ca istoric al bisericii și editor de documente, ci, mai ales, prin impunătorul său „Jurnal” de amintiri, redactat în perioada 1968–1974. Memoriile, câteva fotografii, precum și o serie de alte documente, au fost depuse de către autor la Arhivele Naționale ale României. „Jurnalul” cuprinde șase caiete studențești și totalizează 1 124 de pagini”.

Editorii [conf. univ. dr. Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC, prof. univ. dr. George ENACHE]

Tomescu_coperta_001

1 IUNIE – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPIILOR

Simi Ion XENOFONTOV, Când bunica era mică, Chișinău : Centrul Editorial Poligrafic al Universității de Stat din Moldova, 2019. – 23 p. ISBN 978-9975-149-09-9

În vara anului 2017 am tot tras-o de limbă pe bunica mea Maria despre amintirile ei din copilărie. Evident, când avea timp liber ea îmi povestea ce făcea când era mică, împreună cu surorile şi fratele ei, prietenii, colegii și părinții. Atunci când bunica termina de spus o „poveste”, noi o rugam să ne mai spună una, dar ea avea de lucru. Bunicul, de obicei, trăgea și el cu urechea la aceste istorioare hazlii, surâdea și zicea sarcastic: Bunicică ai fost, bunicică ai fost!

CâND BUNICA ERA MICă6 - Copie_023

Cand bunica era mică_Xenofontov_

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Academicianul Ion Dicusar în laborator. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00540

DICUSAR, Ion (19 august 1897, s. Văsieni, azi r-nul Ialoveni – 28 martie 1973, Chişinău) – agronom, domeniul ştiinţific: agrochimie, fiziologia plantelor, biochimie. Profesor universitar (1933), doctor habilitat în ştiinţe agricole (1946). Membru corespondent (1961) şi membru titular (1965) al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești.

00540

CARTEA LUNII MAI 2019

Gheorghe Baciu, Victimizarea – un flagel social, Chișinău, S.n. (Combinatul Poligrafic), 2019, 234 p. ISBN 978-9975-129-53-4

Un nou volum semnat de neobositul și eruditul profesor Gheorghe Baciu. De această dată este vorba de „Victimizarea – un flagel social”, în care autorul revine asupra unui subiect mai vechi – otrava, aplicarea ei intenționată, dar, totodată, pune în discuție subiecte inedite, și tot atât de incitante.

Anatol PETRENCU, doctor habilitat, profesor universitar. Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România

Print

 

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Anatoli Kovarski în laborator, 1962. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00531

Notă: Anatoli KOVARSKI (24 ianuarie 1904, s. Popovka, reg. Cernigov, Ucraina – 30 ianuarie 1974, Chişinău) – agronom, domeniul ştiinţific: selecţia şi genetica plantelor. Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1940), profesor universitar (1954). Membru corespondent (1961) şi membru titular (1965) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

00531