Нежным женским лицом и зеленой травой
Буду я наслаждаться, покуда живой.
Пил вино, пью вино и, наверное, буду
Пить вино до минуты своей роковой.
Омар Хайям (1048—1122)
CULTURĂ
Teatrul Radical. Foto: IVX, 30 martie 2025
ISTORIA ŞTIINŢEI
Istoricul Iachim Grosul, ancorat pe parcursul vieții în perimetrul activității științifice și pedagogice, a creat și temelia instituționalizării științei academice în RSS Moldovenească.
Ca să utilizăm o metaforă istorică, protagonistul studiului de față poate fi considerat de trei ori Iachim Întâi: primul decan al două facultăți de istorie din RSS Moldovenească și primul
președinte al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Personalitate distinctă a Moldovei sovietice, acad. Iachim Grosul s-a manifestat plenar în procesul de organizare a sistemului
educațional și cel al cercetării din Moldova sovietică. La baza acestui univers creativ a stat personalitatea sa charismatică, marcată de dinamism profesional, magnetism social și abordare constructivă, care a rămas în memoria contemporanilor și urmașilor săi ca un Om de Omenie.
Sursă: DRAGNEV Demir, XENOFONTOV Ion Valer. Iachim (Grosul) Întâi: primul decan a două facultăți de istorie, primul președinte al Academiei de Științe și un om de omenie. În: „Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii de mâine”. Iași-Chișinău: 2024, volumul 7. Editor Liliana Condraticova. Supliment al revistei științifice „Authentication and Conservation of Cultural Heritage. Research and Technique” (Iași, România), pp. 370-388. ISSN 2558-894X.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/370-388.pdf
ISTORIA ŞTIINŢEI ÎN IMAGINI
Cercetători ştiinţifici de la Academia de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti (Alexandru Moşanu, Nikolai Mohov, Eugen Russev, Tatiana Iliașenco ş.a.) în Polonia, 1965.
Sursă: Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei.
ISTORIA ŞTIINŢEI ÎN IMAGINI
Membrul corespondent al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti Mihail Moldovan (1935–1979), specialist în domeniul virusologiei, fitopatologiei și imunitatea plantelor, la curățitul viței de vie.
La 11 august 1979, la vârsta de doar 44 de ani, savantul a decedat, împreună cu toți membrii familiei, în urma celei mai mari catastrofe aviatice din istoria URSS. În acest accident a murit întreaga echipă a Clubului de fotbal „Pahatcor” a slecţionatei RSS Uzbekistan.
Sursă: Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei.
CITATUL ZILEI
„Să fim recunoscători Naturii înțelepte,
deoarece a creat lucrurile necesare ușoare,
iar cele inutile – grele”.
Epicur
PATRIMONIU
Sala Unirii, după renovare. Foto: IVX, 28 martie 2025
CALENDAR NAŢIONAL 2025
STATUIA REGINEI MARIA A FOST INAUGURATĂ LA CHIȘINĂU (27.03.2025)
Lucrarea sculptorului Veacelsva Jiglițchi și-a găsit locul în scuarul Liceului Teoretic Româno-Francez „Gheorghe Asachi”.
Secvenţe foto de la dezvelirea statuii. Foto: IVX
107 ani de la Unirea Basarabiei cu România
Conferința științifică cu genericul „Chişinău şi Buzău pentru Alexandru Marghiloman”.
Vineri, 28 martie 2025, începând cu ora 10.30.
27 MARTIE /9 APRILIE 1918 – UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA
Sala de festivități în care Sfatul Țări a votat Unirea Basarabiei cu România.
Capela în care s-a oficiat primul Te-Deum în românește la deschiderea lucrărilor Sfatului Țării.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/293-300_3.pdf
APARIŢIE EDITORIALĂ
Lucrarea reprezintă o cercetare bibliografică în domeniul teologiei, istoriei și culturii creștine din Republica Moldova și include literatura de specialitate publicată în anii 1991-2024.
NATURA 2025
Drum primăvăratic. Foto: IVX, 24 martie 2025
LUMEA ÎN IMAGINI
Garda de onoare la Palatul Regal din Bruxelles. Foto: 28 februarie 2025
CALENDAR NAŢIONAL 2025
CALENDAR NAŢIONAL 2025
LUMEA ÎN IMAGINI
Compoziţia sculpturală „Citadinii de ieri şi de azi”. Aachen, Germania. Foto: IVX, 27 februarie 2025
LUMEA ÎN IMAGINI
Bruxelles sub macara. Foto: IVX, 28 februarie 2025
APARIŢIE EDITORIALĂ
Viaţa religioasă în RSS Moldovenească : (1965-1970) : Documente / Octavian Moşin, Viorel Bolduma (editori) ; consultant ştiinţific: Valeriu Pasat ; referenţi ştiintifici: Ion Vicovan, Ion Gumenâi ; redactor ştiinţific: Ion Valer Xenofontov ; Universitatea de Stat din Moldova [et al.]. – Chişinău : Lexon-Prim, 2024. – 575, [1] p. Rez. paral.: lb. rom., engl., rusă. ISBN 978-9975-173-18-6.
Volumul include 177 de documente referitoare la viața religioasă din Moldova sovietică. Este prezentată o etapă turbulentă în viața bisericească, marcată de intervenția factorului politic și ideologic. Cititorul va avea acces la informații referitoare la numărul de clerici, starea lăcașurilor de cult, monitorizarea veniturilor și activitatea cultelor, schițe biografice din viața slujitorilor ș.a.
Pe baza informațiilor inedite, puse în premieră în circuitul științific, cititorul va putea înțelege esența politicii promovate de Uniunea Sovietică.
Lucrarea este importantă pentru cunoașterea istoriei vieții religioase din spațiul actual al Republicii Moldova, oferind informații valoroase referitoare la situația cultelor din
diverse localități ale Moldovei sovietice.
Cartea este adresată cercetătorilor științifici, arhiviștilor, muzeografilor, cadrelor didactice, precum și publicului larg de cititori.
APARIŢIE EDITORIALĂ
POPASURI LA 51 DE BISERICI ȘI 13 MĂNĂSTIRI DIN NORDUL REPUBLICII MOLDOVA ÎNTR-O LUCRARE
Andrei-Constantin DUMITRESCU, George-Constantin DUMITRESCU, Plaiul pitoresc. Nordul Republicii Moldova / The wonderful Land. North of the Republic of Moldova, Chișnău, Lexon-Prim, 2024, 268 p. ISBN 978-9975-172-98-1.
Cartea fraților Andrei-Constantin Dumitrescu și George-Constantin Dumitrescu se înscrie în tipologia lucrărilor de promovare a culturii și spiritualității spațiului pruto-nistrean. Este o carte manifest a fixării, contemplării și perpetuării valorilor perene, a unei ansamblu de monumente ecleziastice și muzeistice ce denotă comportamente și mentalități colective.
Cartea a apărut la prestigioasa Editură „Lexon-Prim”, editură care și-a găsit un loc binemeritat pe piața românească a cărții de calitate. Albumul elaborat cu text paralel în limbile română și engleză țintește un public larg, constituind astfel o autentică carte de vizită a nordului Republicii Moldova.
Prevalează imaginea asupra demersului narativ. Fotografiile, unele fiind autentice lucrări artistice, prezintă surse iconografice de importanță majoră a obiectivelor vizitate de autori în anii 2020–2023, perioada pandemică care surprinzător a apropiat omul de natură, sacralitate, ieșire din cotidianul anost. Autorii au vizitat 51 de biserici și 13 mănăstiri. În economia fotografiei prevalează simbolul crucii, a turlelor care se înalță rugătoare spre cer, armonia dintre mediul ambiant și arhitectura ecleziastică, a descifrării locului nativ a personalității culturii românești. Cromatică imaginii înclină spre cea a heraldicii regionale: prevalând culorile azuriu, alb, verde.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/287-288_7.pdf
CHIŞINĂUL INTERBELIC
TALCIOCUL
Talciocul sau târgul de vechituri, considerat „o podoabă a Chișinăului”, avea două vaduri comerciale.
Unul era de dimineață și se desfășura la Piața Nouă (actuala, Piaţă Centrală) și altul de după amiază – în târgul vechi.
La talcioc se vindea și se cumpără de negustori ambulanţi, de-a dreptul în stradă, lucruri de ocazie, „în special haine şi rufărie veche, purtând în ele germenii tuturor boalelor închipuite şi neînchipuite şi unde se plasează lucrurile casnice furate de prin oraş”.
Cumpărătorii din talcioc erau din lumea săracă a urbei. A existat însă și o „perioadă de aur” a talciocului. Este vorba de foștii ofițeri ruși și proprietari cărora li se expropriase proprietățile funciare și care vindeau la talcioc articole de aur și argint, pietre scumpe, covoare persiene, de Niva și Buhara.
CHIŞINĂUL INTERBELIC
PIEȚELE
În epocă se considera că „piața Chișinăului e promiscuă, nedisciplinată și grotescă. Dimineața arhitectura ei meschină se animă” iar „gălăgia orientală a târgului lovește timpanul cu stridențele ei”. Prin piețele orașului Chișinău se scurgeau cea mai mare parte din bogățiile agricole și pomicole ale provinciei.
Limbile de comunicare în piață erau româna, rusa și ebraica.
Capitala Basarabiei dispunea de 13 piețe diferite (1919).
În inima Chișinăului se afla Piața Nouă (actuala, Piaţă Centrală). Piața era descrisă ca fiind una aglomerată, „lumea se mișcă în toate părțile cu pași grăbiți spre a-și târgui cele necesare hranei zilnice, căci cine întârzie peste orele 9 1/2 – 10 nu mai găsește aproape nimic, cele mai multe prăvălii fiind închise peste această oră”. Specula era una extremă. Intermediarii vindeau produsele producătorilor cu două–trei prețuri.
Lucrări de modernizare la Piața Nouă, cca 1935.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/36-40_63.pdf
CALENDAR NAŢIONAL 2025
CERUL ÎN IMAGINI
Aşchii pe cer sau păpădii din nori. Foto: IVX, 27 februarie 2025
CHIŞINĂUL ÎN IMAGINI
Copacul și femeia în alb. Foto: IVX, 6 martie 2025
MOTTO-UL ZILEI
„Omul este visul unei umbre”. Pindar (518-428 î.Hr.)
POPAS TURISTIC
Muzeul dublului campion olimpic Nicolae Juravschi
Foto: Jurnalista Daniela Gherman şi dublul campion olimpic Nicolae Juravschi.
Muzeul Sportului dublului campion olimpic Nicolae Juravschi. Un muzeu personal, prin extensiune este însă unul național… al gloriei sportive.
Medaliile, diplomele, mascotele de la diferite ediții ale Jocurilor Olimpice… dar și alte obiecte strălucesc astăzi în vitrine și sunt ca o inspirație pentru oaspeții care pășesc pragul acestui muzeu. Sunt amintiri pe care familia Juravschi le-a împărtășit în cadrul emisiuni Popas Turistic.
CULTURĂ UNIVERSALĂ
CALENDAR NAŢIONAL 2025
POPAS ANIVERSAR
Sursă: Literatura și Arta, nr.8 (4145), din 20 februarie 2025, p. 4.
CALENDAR NAŢIONAL 2025
APARIŢIE EDITORIALĂ
Victor Moraru : Biobibliografie / Universitatea de Stat din Moldova, Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan” ; editor: Constantin Manolache ; responsabil de ediție: Oleg Bujor ; coordonator: Ion Valer Xenofontov ; bibliografie: Janna Nikolaeva, Lidia Zasaviţchi. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2025 (Blitz Poligraf). – 516 p. ; fot.
ISBN 978-9975-62-839-6.
Lucrarea consacrată membrului corespondent Victor Moraru, doctor habilitat în tiințe politice, este structurată în patru părți: Cuvânt despre coleg; Bibliografia în imagini şi surse bibliografice; Aprecieri. Mesaje. Interviuri; Imaginile unui destin implinit. Lista bibliografică cuprinde peste 500 de titluri, compartimentate pe domenii: Cărți. Autor/coautor; Culegeri de articole de studii ştiințifice – coordonator/editor; Cărți traduse; Teze şi autoreferate; Suporturi didactice; Studii şi articole în reviste ştiinţifice şi culegeri, capitole de cărți, teze ale comunicărilor ştiințifice; Publicații on-line; Articole, recenzii, traduceri, intervenții publicate în presa periodică ş.a. Volumul este adresat cadrelor didactice, cercetătorilor ştiințifici, doctoranzilor, masteranzilor, studenților, precum şi unui cerc mai larg de cititori.
În acces deschis: victor moraru biobibliografie_2025 (1)
CALENDAR NAŢIONAL 2025
CULTURĂ ŞI AUTOPERFECŢIUNE
ДВА МИРА
Два мира есть у человека:
Один, который нас творил,
Другой, который мы от века
Творим по мере наших сил.
Николай Заболоцкий (1903—1958)
CALENDAR NAŢIONAL 2025
ISTORIA ÎN IMAGINI
Gara peronului din Chișinău: plecarea lui Ion Druță la Moscova (1969). De la stânga la dreapta: L. Cemortan, Gr. Vieru, I. Druță, L. Mursa, S. Șleahu
ISTORIA ŞTIINŢEI
Istoria ştiinţei în RSS Moldovenească : Documente şi materiale, 1944-1947 / Constantin Manolache, Demir Dragnev, Ion Valer Xenofontov, Victor Juc ; responsabili de ediție: Oleg Bujor, Mitru Ghiţiu ; colegiul de redacţie: Ion Tighineanu [et al.] ; coordonator editorial: Liliana Condraticova. Academia de Ştiinţe a Moldovei, Comisia Istoria Ştiinţei şi Tehnicii. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2024 (Blitz Poligraf) – . – ISBN 978-9975-62-796-2. [Vol.] 1. – 2024. – 751 p. – Ind. de nume: p. 696-736. – ISBN 978-9975-62-797-9.
Documentele incluse în lucrare au fost selectate din Agenția Naţională a Arhivelor (Chişinău) şi din Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Documentele s-au păstrat sub formă de originale şi copii dactilografiate.
Materialele incluse în volumul de față vor permite cititorului neavizat să-i creeze o imagine complexă despre specificul procesului de constituire a ştiinţei academice din RSS Moldovenească, să distingă factori temporari negativi, determinaţi de urmările războiului şi de interesele politice ale organelor diriguitoare, de procesele novatoare care au pus bazele afirmării de mai departe a sistemului de investigare academică la etapele ce au urmat.
11 februarie – Ziua Internațională a femeilor în cercetare
PRELEGERE PUBLICĂ
FOTOCULTURA
Secvenţă de la lansarea cărţii „Ne-am ascuns în altă lume”, autor: Vitalie Gaiceanu. La microfon: interpretul Paul Celmare. În prezidiu (de la stânga la dreapta): Sergiu Gurin, secretar de stat, Vitalie Gaiceanu, dr. hab. Anatol Petrencu. Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Foto: IVX, 8 februarie 2025.
EVENIMENT CULTURAL
CALENDAR NAŢIONAL 2025
Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawIP7J5leHRuA2FlbQIxMAABHQHJsZcdy24pi7DTPPR8Klo0gPJtGGNixvsFrl2_rSClnmi8TCPzTUitUg_aem_Vy5YjdKFVNBgpYskFsVNWg
MOTTO-UL ZILEI
„Dacă vrei să te bucuri de propria valoare, atunci conferă o valoare lumii”.
(Goethe)
CERCETĂTORUL ANULUI 2024
Domnul Sergiu MATVEEV, conferențiar universitar, doctor în istorie, decan al Facultății de Istorie și Filosofie (2018-2023) a Universității de Stat din Moldova, specialist principal în probleme arheologice la Agenţia Naţională Arheologică a Republicii Moldova, a fost desemnat de site-ul enciclopedia.asm.md cercetătorul anului 2024. Pe parcursul anului trecut, istoricul a valorificat un bogat material documentar și fotografic din cadrul fostei Arhive Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei, actualmente parte componentă a Bibliotecii Științifice (Institut) „A. Lupan”. Grație muncii depuse în fondurile arhivistice, împreună cu Denis Topal și cu contribuția arhivistului Iulian Salagor, a fost editată lucrarea „Aur pe argint. Viața cotidiană a arheologiei Moldovei în anii 19451991. Album de fotografii” (Chișinău: Editura Lexon-Prim, 2024, 369 p.).
Cercetătorul anului 2023 (vezi https://enciclopedia.asm.md/?p=10824) a fost desemnat Arcadii Capcelea, întâiul ministru al Ecologiei Republicii Moldova (1998–2000), doctor habilitat în domeniul managementului ecologic, specialist superior pe probleme de mediu la Banca Mondială, care a studiat cele mai multe dosare din Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei, în total 182 de dosare, şi a publicat împreună cu cercetătorul Valeriu Capcelea monumentala lucrare în patru volume „Istoria ecologică a Republicii Moldova” (2024) (https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/169-175_14.pdf).
Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei este cea mai mare structură instituțională specializată în domeniul științei și istoriei științei din Republica Moldova, care include 40 016 dosare structurate în 79 de fonduri (34 personale și 45 ale instituțiilor).
De la dreapta la stânga: Sergiu Matveev, Iulian Salagor şi Denis Topal, în sala de lectură a Arhivei Științifice Centrale.
Viața cotidiană a arheologiei Moldovei în anii 1945-1991. Album de fotografii /Editat de Denis Topal, Sergiu Matveev, cu contribuții de Iulian Salagor, Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2024, 369 p.
ISTORIA ŞTIINŢEI
Sursă: Prisac Lidia, Xenofontov Valer Ion, Salagor Iulian. Fondul de arhivă personal al academicianului I.G. Budac. (1916–1974). În: “Integrare prin cercetare și inovare”, conferință științifică națională (2024; Chişinău). Conferința științifică națională cu participare internațională “Integrare prin cercetare și inovare”, dedicată Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare, 7-8 noiembrie 2024. Ştiinţe umanistice. / comitetul științific: Igor Şarov [et al.]; resp de ed.: Georgeta Stepanov, Chişinău: [S. n.], 2024 (CEP USM), pp. 38-44. fig., tab. – Antetit.: Univ. de Stat din Moldova, HR Excellence in Research. – Referinţe bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-62-806-8.
Vezi: Conf_II_cu DOI (1)
CALENDAR NAŢIONAL 2025
REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI
Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf
CALENDAR NAŢIONAL 2025
IULIA MALCOCI
Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf
CALENDAR NAŢIONAL 2025
PAVEL V. ŞCIUSEV
TIMOFEI SILISTARU / EFIM SPÂNU
BORIS BOGUŞ
Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf
CALENDAR NAŢIONAL 2025
ION DOSCA
Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf
FOTOGRAFIE NOCTURNĂ
Ciclopacul. Foto: IVX, 22.01.2025