TEATRUL

PERSONAJELE LUI CARAGIALE, ORICÂND ACTUALE

Secvenţe din spectacolul „O scrisoare pierdută” după Ion Luca Caragiale; regie: Horațiu Mălăele; Teatru Naţional „I.L. Caragiale” din București; scenografie: Maria Miu; muzica: Emy Drăgoi; asistent regie: Viorel Florea; regizor scenă: Viorel Florea. Piesa a fost jucată la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău.
Foto: IVX, 3 aprilie 2025

viber_image_2025-04-03_21-24-20-005
viber_image_2025-04-03_21-24-20-274
viber_image_2025-04-03_21-24-20-633
viber_image_2025-04-03_21-24-20-674
viber_image_2025-04-03_21-24-20-708
viber_image_2025-04-03_21-24-21-119

LITERATURĂ UNVERSALĂ

Нежным женским лицом и зеленой травой
Буду я наслаждаться, покуда живой.
Пил вино, пью вино и, наверное, буду
Пить вино до минуты своей роковой.
Омар Хайям (1048—1122)

ISTORIA ŞTIINŢEI

Istoricul Iachim Grosul, ancorat pe parcursul vieții în perimetrul activității științifice și pedagogice, a creat și temelia instituționalizării științei academice în RSS Moldovenească.
Ca să utilizăm o metaforă istorică, protagonistul studiului de față poate fi considerat de trei ori Iachim Întâi: primul decan al două facultăți de istorie din RSS Moldovenească și primul
președinte al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Personalitate distinctă a Moldovei sovietice, acad. Iachim Grosul s-a manifestat plenar în procesul de organizare a sistemului
educațional și cel al cercetării din Moldova sovietică. La baza acestui univers creativ a stat personalitatea sa charismatică, marcată de dinamism profesional, magnetism social și abordare constructivă, care a rămas în memoria contemporanilor și urmașilor săi ca un Om de Omenie.
00216

Sursă: DRAGNEV Demir, XENOFONTOV Ion Valer. Iachim (Grosul) Întâi: primul decan a două facultăți de istorie, primul președinte al Academiei de Științe și un om de omenie. În: „Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii de mâine”. Iași-Chișinău: 2024, volumul 7. Editor Liliana Condraticova. Supliment al revistei științifice „Authentication and Conservation of Cultural Heritage. Research and Technique” (Iași, România), pp. 370-388. ISSN 2558-894X.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/370-388.pdf

ISTORIA ŞTIINŢEI ÎN IMAGINI

20 (1)

Membrul corespondent al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti Mihail Moldovan (1935–1979), specialist în domeniul virusologiei, fitopatologiei și imunitatea plantelor, la curățitul viței de vie.

La 11 august 1979, la vârsta de doar 44 de ani, savantul a decedat, împreună cu toți membrii familiei, în urma celei mai mari catastrofe aviatice din istoria URSS. În acest accident a murit întreaga echipă a Clubului de fotbal „Pahatcor” a slecţionatei RSS Uzbekistan.

Sursă: Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei.

CITATUL ZILEI

„Să fim recunoscători Naturii înțelepte,
deoarece a creat lucrurile necesare ușoare,
iar cele inutile – grele”.
Epicur

APARIŢIE EDITORIALĂ

Viaţa religioasă în RSS Moldovenească : (1965-1970) : Documente / Octavian Moşin, Viorel Bolduma (editori) ; consultant ştiinţific: Valeriu Pasat ; referenţi ştiintifici: Ion Vicovan, Ion Gumenâi ; redactor ştiinţific: Ion Valer Xenofontov ; Universitatea de Stat din Moldova [et al.]. – Chişinău : Lexon-Prim, 2024. – 575, [1] p. Rez. paral.: lb. rom., engl., rusă. ISBN 978-9975-173-18-6.

Volumul include 177 de documente referitoare la viața religioasă din Moldova sovietică. Este prezentată o etapă turbulentă în viața bisericească, marcată de intervenția factorului politic și ideologic. Cititorul va avea acces la informații referitoare la numărul de clerici, starea lăcașurilor de cult, monitorizarea veniturilor și activitatea cultelor, schițe biografice din viața slujitorilor ș.a.
Pe baza informațiilor inedite, puse în premieră în circuitul științific, cititorul va putea înțelege esența politicii promovate de Uniunea Sovietică.
Lucrarea este importantă pentru cunoașterea istoriei vieții religioase din spațiul actual al Republicii Moldova, oferind informații valoroase referitoare la situația cultelor din
diverse localități ale Moldovei sovietice.
Cartea este adresată cercetătorilor științifici, arhiviștilor, muzeografilor, cadrelor didactice, precum și publicului larg de cititori.

483550429_562834606774632_4983001018959970692_n

APARIŢIE EDITORIALĂ

POPASURI LA 51 DE BISERICI ȘI 13 MĂNĂSTIRI DIN NORDUL REPUBLICII MOLDOVA ÎNTR-O LUCRARE

viber_image_2024-12-11_12-15-20-201
Andrei-Constantin DUMITRESCU, George-Constantin DUMITRESCU, Plaiul pitoresc. Nordul Republicii Moldova / The wonderful Land. North of the Republic of Moldova, Chișnău, Lexon-Prim, 2024, 268 p. ISBN 978-9975-172-98-1.

Cartea fraților Andrei-Constantin Dumitrescu și George-Constantin Dumitrescu se înscrie în tipologia lucrărilor de promovare a culturii și spiritualității spațiului pruto-nistrean. Este o carte manifest a fixării, contemplării și perpetuării valorilor perene, a unei ansamblu de monumente ecleziastice și muzeistice ce denotă comportamente și mentalități colective.
Cartea a apărut la prestigioasa Editură „Lexon-Prim”, editură care și-a găsit un loc binemeritat pe piața românească a cărții de calitate. Albumul elaborat cu text paralel în limbile română și engleză țintește un public larg, constituind astfel o autentică carte de vizită a nordului Republicii Moldova.
Prevalează imaginea asupra demersului narativ. Fotografiile, unele fiind autentice lucrări artistice, prezintă surse iconografice de importanță majoră a obiectivelor vizitate de autori în anii 2020–2023, perioada pandemică care surprinzător a apropiat omul de natură, sacralitate, ieșire din cotidianul anost. Autorii au vizitat 51 de biserici și 13 mănăstiri. În economia fotografiei prevalează simbolul crucii, a turlelor care se înalță rugătoare spre cer, armonia dintre mediul ambiant și arhitectura ecleziastică, a descifrării locului nativ a personalității culturii românești. Cromatică imaginii înclină spre cea a heraldicii regionale: prevalând culorile azuriu, alb, verde.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/287-288_7.pdf

CHIŞINĂUL INTERBELIC

TALCIOCUL

Talciocul sau târgul de vechituri, considerat „o podoabă a Chișinăului”, avea două vaduri comerciale.
Unul era de dimineață și se desfășura la Piața Nouă (actuala, Piaţă Centrală) și altul de după amiază – în târgul vechi.
La talcioc se vindea și se cumpără de negustori ambulanţi, de-a dreptul în stradă, lucruri de ocazie, „în special haine şi rufărie veche, purtând în ele germenii tuturor boalelor închipuite şi neînchipuite şi unde se plasează lucrurile casnice furate de prin oraş”.
Cumpărătorii din talcioc erau din lumea săracă a urbei. A existat însă și o „perioadă de aur” a talciocului. Este vorba de foștii ofițeri ruși și proprietari cărora li se expropriase proprietățile funciare și care vindeau la talcioc articole de aur și argint, pietre scumpe, covoare persiene, de Niva și Buhara.
40 .Piata de zarzavat

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/36-40_63.pdf?fbclid=IwY2xjawI7Y7JleHRuA2FlbQIxMAABHRIOLzZKIqMJBVH9obpF8k8WzavM7QY3xNSEy2X5xptiNCd2yczYnMHfWA_aem_zmtbUfhLrZZAdkACm6NEHg

CHIŞINĂUL INTERBELIC

PIEȚELE

În epocă se considera că „piața Chișinăului e promiscuă, nedisciplinată și grotescă. Dimineața arhitectura ei meschină se animă” iar „gălăgia orientală a târgului lovește timpanul cu stridențele ei”. Prin piețele orașului Chișinău se scurgeau cea mai mare parte din bogățiile agricole și pomicole ale provinciei.
Limbile de comunicare în piață erau româna, rusa și ebraica.
Capitala Basarabiei dispunea de 13 piețe diferite (1919).
În inima Chișinăului se afla Piața Nouă (actuala, Piaţă Centrală). Piața era descrisă ca fiind una aglomerată, „lumea se mișcă în toate părțile cu pași grăbiți spre a-și târgui cele necesare hranei zilnice, căci cine întârzie peste orele 9 1/2 – 10 nu mai găsește aproape nimic, cele mai multe prăvălii fiind închise peste această oră”. Specula era una extremă. Intermediarii vindeau produsele producătorilor cu două–trei prețuri.

39. Lucrari de modernizare
Lucrări de modernizare la Piața Nouă, cca 1935.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/36-40_63.pdf

POPAS TURISTIC

Muzeul dublului campion olimpic Nicolae Juravschi

481083463_3027669607385497_818790717722845438_n

Foto: Jurnalista Daniela Gherman şi dublul campion olimpic Nicolae Juravschi.

Muzeul Sportului dublului campion olimpic Nicolae Juravschi. Un muzeu personal, prin extensiune este însă unul național… al gloriei sportive.
Medaliile, diplomele, mascotele de la diferite ediții ale Jocurilor Olimpice… dar și alte obiecte strălucesc astăzi în vitrine și sunt ca o inspirație pentru oaspeții care pășesc pragul acestui muzeu. Sunt amintiri pe care familia Juravschi le-a împărtășit în cadrul emisiuni Popas Turistic.

Vezi: https://radiomoldova.md/f/ro/9311?fbclid=IwY2xjawIyrWNleHRuA2FlbQIxMAABHQv0Sh6QslYwbzdSHtZS1rSzMVqw6szFgnpya5aCagaNIRXMkjxM_2AX5Q_aem_tL_1e8iczTbXYasVcNW14w#content

APARIŢIE EDITORIALĂ

victor moraru_coperta_page-0001

Victor Moraru : Biobibliografie / Universitatea de Stat din Moldova, Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan” ; editor: Constantin Manolache ; responsabil de ediție: Oleg Bujor ; coordonator: Ion Valer Xenofontov ; bibliografie: Janna Nikolaeva, Lidia Zasaviţchi. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2025 (Blitz Poligraf). – 516 p. ; fot.
ISBN 978-9975-62-839-6.

Lucrarea consacrată membrului corespondent Victor Moraru, doctor habilitat în tiințe politice, este structurată în patru părți: Cuvânt despre coleg; Bibliografia în imagini şi surse bibliografice; Aprecieri. Mesaje. Interviuri; Imaginile unui destin implinit. Lista bibliografică cuprinde peste 500 de titluri, compartimentate pe domenii: Cărți. Autor/coautor; Culegeri de articole de studii ştiințifice – coordonator/editor; Cărți traduse; Teze şi autoreferate; Suporturi didactice; Studii şi articole în reviste ştiinţifice şi culegeri, capitole de cărți, teze ale comunicărilor ştiințifice; Publicații on-line; Articole, recenzii, traduceri, intervenții publicate în presa periodică ş.a. Volumul este adresat cadrelor didactice, cercetătorilor ştiințifici, doctoranzilor, masteranzilor, studenților, precum şi unui cerc mai larg de cititori.

În acces deschis: victor moraru biobibliografie_2025 (1)

CULTURĂ ŞI AUTOPERFECŢIUNE

ДВА МИРА

Два мира есть у человека:
Один, который нас творил,
Другой, который мы от века
Творим по мере наших сил.

Николай Заболоцкий (1903—1958)

ISTORIA ÎN IMAGINI

18
Gara peronului din Chișinău: plecarea lui Ion Druță la Moscova (1969). De la stânga la dreapta: L. Cemortan, Gr. Vieru, I. Druță, L. Mursa, S. Șleahu

ISTORIA ŞTIINŢEI

Istoria ştiinţei în RSS Moldovenească : Documente şi materiale, 1944-1947 / Constantin Manolache, Demir Dragnev, Ion Valer Xenofontov, Victor Juc ; responsabili de ediție: Oleg Bujor, Mitru Ghiţiu ; colegiul de redacţie: Ion Tighineanu [et al.] ; coordonator editorial: Liliana Condraticova. Academia de Ştiinţe a Moldovei, Comisia Istoria Ştiinţei şi Tehnicii. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2024 (Blitz Poligraf) – . – ISBN 978-9975-62-796-2. [Vol.] 1. – 2024. – 751 p. – Ind. de nume: p. 696-736. – ISBN 978-9975-62-797-9.

Documentele incluse în lucrare au fost selectate din Agenția Naţională a Arhivelor (Chişinău) şi din Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Documentele s-au păstrat sub formă de originale şi copii dactilografiate.
Materialele incluse în volumul de față vor permite cititorului neavizat să-i creeze o imagine complexă despre specificul procesului de constituire a ştiinţei academice din RSS Moldovenească, să distingă factori temporari negativi, determinaţi de urmările războiului şi de interesele politice ale organelor diriguitoare, de procesele novatoare care au pus bazele afirmării de mai departe a sistemului de investigare academică la etapele ce au urmat.

Coperta Istoria stiintei in RSSM vol_1

FOTOCULTURA

Secvenţă de la lansarea cărţii „Ne-am ascuns în altă lume”, autor: Vitalie Gaiceanu. La microfon: interpretul Paul Celmare. În prezidiu (de la stânga la dreapta): Sergiu Gurin, secretar de stat, Vitalie Gaiceanu, dr. hab. Anatol Petrencu. Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Foto: IVX, 8 februarie 2025.

viber_image_2025-02-08_23-12-17-194