Acad. Boris Gaina (al patrulea din stânga), supranumit de scriitorul și publicistul Tudor Țopa „mareșalul vinului Dumnezeiesc”, în regatul vinului, anii 1990 (II). Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000287
Acad. Boris Gaina (al doilea din stânga), personalitatea anului 1993 în lume în domeniul oenologiei, în regatul vinului, anii 1990 (I). Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00286
Boris GAINA (n. 17 august 1947, s. Chiţcanii Vechi, r-nul Teleneşti) – oenolog, domeniul ştiinţific: biotehnologia alimentară şi tehnologia vitivinicolă. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1992). Membru corespondent (1995) şi membru titular (2007) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
O casă de gospodari din satul Grigorievca, raionul Căușeni. Foto: Ion Valer Xenofontov, 31 iulie 2017
Canoistul Victor Reneiski, împreună cu partenerul său de ambarcațiune Nicolae Juravschi, au câştigat două medalii de aur la Olimpiada din 1988 de la Seul, Coreea de Sud, în componenţa echipei URSS, şi o medalie de argint la Olimpiada din 1996 de la Atlanta, SUA, în componenţa echipei Republicii Moldova. Foto: Ion Valer Xenofontov, 24 septembrie 2016
Acad. Andrei Andrieș (în mijloc), președintele Academiei de Științe a Moldovei, în discuții academice, anii 1990. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000285
Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Carahasani, rn. Ștefan-Vodă. Foto: Ion Valer Xenofontov, 8 august 2017
Notă: Potrivit Recensământului general din 1897, în Carahasani locuiau 1 473 de oameni, 1 454 dintre aceștia erau creștini ortodocși. Numărul mare de creștini a generat edificarea, lângă vechiul lăcaș de cult, în anii 1903–1906, a bisericii de zid cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”. Acest lăcaș sfânt funcționează neîntrerupt de la fondare. În 1941, președintele sovietului sătesc Anisim Ceaicovschi a respins ordinul de a distruge podeaua bisericii și de a arde cărțile sfinte. Pentru aceste acțiuni a fost omorât. În perioada sovietică biserica era frecventată de creștini din tot raionul. În 1973, de exemplu, în lăcașul sfânt s-au botezat 225 de suflete și s-au oficiat 54 de cununii. Din anul 1999, parohul instituției religioase este Valeriu Cușcenco, născut la 25 martie 1966 în satul Răscăieții Noi. A absolvit Seminarul Teologic din Chișinău, cu sediul la Mănăstirea Noul Neamț (1993). IVX
Membrii Academiei de Științe a RSS Moldovenești, anii 1980. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000284
Ședința grupului de lucru pentru elaborarea concepției ediției enciclopedice „Mănăstirile și schiturile din Republica Moldova”. Mănăstirea Curchi. De la stânga la dreapta: acad. Ion Tighineanu, acad. Teodor Furdui, acad. Gheorghe Duca, m. c. Mariana Șlapac, dr. Constantin Manolache, Mihai Vieru, cerc. Valentina Eșanu, acad. Andrei Eșanu, dr. Vadim Cheibaș, ÎPS Vladimir ș.a. Foto: Ion Vârțanu, 7 iunie 2011. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000283
O întrunire a trei președinți de academii – a Ucrainei, Belarusului și Moldovei: acad. B. Paton, N. Borisevici și I. Grosul. Se discută posibilitățile de coordonare ale celor trei forumuri științifice. Anul 1975. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000281
Acad. Boris Paton ține un discurs în fața savanților moldoveni. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000280
Acad. I. Minț împreună cu I. Grosul. Anii 1960. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000279
Albia veche a fluviului Nistru cândva avea o adâncime de 12 m. Satul Talmaza, raionul Ștefan-Vodă. Foto: I.V. Xenofontov, 30 septembrie 2016
Acad. I. Minț (al treilea din stânga), savant sovietic, laureat al Premiului „Lenin” cu un grup de istorici din RSS Moldovenească. Anii 1960. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000278
Biserica „Întâmpinarea Domnului” (Biserica Universității de Stat din Moldova). Vedere de la etajul 5 al blocului central al Universității de Stat din Moldova. Foto: IVX, 15 martie 2016
O întâlnire a președintelui Prezidiului Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS, Iachim Grosul, cu acad. Petre Constantinescu-Iași (în stânga), Laureat al Premiului de Stat a României, ministru (1945–1946), director al Institutului de istorie „Nicolae Iorga” din București (1948–1953), director al Institutului de Studii Româno-Sovietice (1962–1964). A. Lazarev ( ultimul din dreapta), N. Dimo (al treilea din dreapta). Anul 1958. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000277
Fizicianul german Karl Alexander Müller (dreapta), Laureat al Premiului Nobel, pe parcursul a mai mulți ani a colaborat cu acad. Isaak Bersuker din cadrul Laboratorului de Chimie Cuantică a Institutului de Chimie a Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Anul 1975. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000276
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII
Academician Alexei Spassky : Biobibliografie / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. (Inst.) “Andrei Lupan” ; ed.: Constantin Manolache ; red. şt.: Ion Toderaș ; coord.: Dumitru Erhan ; resp. ed.: Ion Valer Xenofontov ; bibliogr.: Janna Nicolaeva, Lidia Zasavițchi.– Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2017 (Tipogr. “Bons Offices” SRL). – 240 p. : fot.
ISBN 978-9975-3131-9-3.
016:[576.8+929]
A 15
Conferința fizicienilor de la Academia de Științe a RSS Moldovenești și Academia de Științe a URSS. Primul rând, de la stânga la dreapta: m. c. I. Perlin, acad. V. Andrunachevici, A. Prohorov, I. Grosul. În sală sunt prezenți V. S. Moscalenco, M. Bologa ș.a. Anul 1973. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000275
Acad. V. Prohorov (1916-2002), laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1964), membru titular al Academiei de Ştiinţe a URSS (1966), membru din străinătate al Academiei Române (10 septembrie 1991), membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992), creatorul laserului, susține o prelegere la Academia de Științe a RSS Moldovenești. În prezidiu: acad. Iachim Grosul, acad. V. Andrunachevici ș.a. Anul 1973. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000274
Râul Ichel după culise. Foto: Ion Valer Xenofontov, 7 octombrie 2017
100 de ani de la naștere
ZECE CURIOZITĂȚI DIN BIOGRAFIA ACADEMICIANULUI
ALEXEI SPASSKY (1917–2006)
(UN PARAZITOLOG PRODUCĂTOR DE VALORI ȘTIINȚIFICE)
Motto: „Natura v-a înzestrat cu o sănătate de fier
și o capacitate de muncă enormă”.
Fragment dintr-o felicitare colectivă
adresată acad. A. Spassky cu ocazia semicentenarului, 1967
Academicianul Alexei Spassky, fondator al Academiei de Științe a RSS Moldovenești (1961), specialist consacrat în domeniile parazitologie, helmintologie şi fitonematologie, este un nume de rezonanță al științei. A descris circa 300 de genuri, subfamilii şi familii noi pentru ştiință incluse în determinatoarele mondiale de specialitate. A inventariat sute de genuri şi familii de cestode cunoscute şi, ca rezultat, peste 1000 de specii au primit noi diagnostice taxonomice. A publicat peste 1000 de lucrări ştiinţifice. Rezultatele cercetărilor efectuate au contribuit substanțial la concretizarea diagnozelor parazitozelor la diverse specii de animale domestice și sălbatice, inclusiv la om. Este fondator de școală științifică, a fost conducător/consultant științific la 50 de doctori și doctori habilitați în domeniul biologiei, fitopatologiei, medicinei umane şi veterinare. A fost laureat al Premiului de Stat în domeniul ştiinţei şi tehnicii al RSS Moldovenești (1989), distins cu Diploma Prezidiului Academiei de Științe a URSS în numele academicianului Konstantin Skriabin (1990), Medalia „Dimitrie Cantemir” a Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei (1992), Ordinul „Gloria Muncii” (1996). Cetățean de onoare al orașului Lukoianovo (2000).Alexei Spassky s-a născut la 3 iulie 1917 în orașul Lukoianovo, regiunea Nijni Novgorod, Rusia, într-o familie de intelectuali. Tatăl acestuia, Andrei Spassky (1873–1971), profesor de științe juridice, a predat în același gimnaziu unde profesor de fizică era Konstantin Țiolkovski (1857–1935), pionier al astronauticii.
3. La 33 de ani (22 aprilie 1950) a susținut cu brio teza de doctor habilitat (doctor) în științe biologice, intitulată „Helminții plați – Anoplocephalata la animalele domestice și sălbatice” (consultant științific: acad. Konstantin Skriabin), valorificată ulterior editorial în monografia „Bazele cestodologiei – Anoplocephalata” (1951, 736 pag.; reeditată în 1961 în limba engleză), care a inițiat colecția de monografii „Bazele cestodologiei” publicată de Academia de Științe a Uniunii Sovietice.
4. Savantul Alexei Spassky a coordonat mai multe expediții helmintologice. A fost conducătorul primei expediții sovieto-vietnameze (1960). A cercetat materiale helmintologice de la diverse specii de animale din junglele tropicale ale Indochinei, pustiurile și teritoriile muntoase ale Asiei Mijlocii, tundra din regiunea Ciukotka, regiunile vestice ale cursului fluviului Volga etc.
5. La 1 august 1961, acad. K. Skriabin, împreună cu un grup de savanți, inclusiv profesorul A. Spassky, au participat la deschiderea festivă a Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Lui A. Spassky i s-a propus să rămână în Moldova sovietică în funcția de vicepreședinte al noii academii. A acceptat oferta, devenind și unul dintre fondatorii noii instituții academice, fiind și creatorul școlii de parazitologie, helmintologie şi fitonematologie din RSS Moldovenească.
6. În 1961 a fondat Laboratorul de parazitologie şi helmintologie al Institutului de Zoologie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Inițial, în laborator activau nouă specialişti parazitologi, iar în anii 1970 – 15–20 de angajați. Ulterior, în cadrul acestei structuri de cercetare au fost pregătite și susținute șase teze de doctor habilitat (Olga Andreico, Petru Nesterov, Nicolai Ocopnâi, Ion Bumbu, Ion Castraveț, Dumitru Erhan) și 27 de teze de doctor în științe.
7. În 1962, sub îndrumarea acad. Alexei Spassky şi a prof. univ. moscovit Aleksandr Paramonov, pentru prima dată în Moldova sovietică au fost inițiate cercetări în domeniul fitonematologiei. Primul specialist în această direcție este considerat Petru Nesterov.
8. Alexei Spassky a dus un mod de viață activ. A jucat volei, tenis de masă, a fost un vânător și pescar iscusit, interpreta bine la chitară romanțe și cântece țigănești (rome). Totodată, era un fumător înrăit…
9. A. Spassky a avut o mustrare din partea Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei. Fiind membru de partid, putea să obțină, după o perioadă anumită de timp, „amnistiere”, însă a trecut-o ușor cu vederea.
10. Pe parcursul vieții a avut dificultăți de comunicare în limba română, vorbea doar în limba sa nativă – rusa. Înainte de deces (26 iunie 2006), se zice că vorbea fluent limba română. Biblioteca personală era dotată și cu dicționare bilingve: rus-român, român-rus.
Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie
P.S. Mulțumiri speciale domnului Dumitru Erhan, doctor habilitat în biologie, profesor cercetător, cercetător științific principal la Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiințe a Moldovei, pentru ajutorul substanțial acordat la elaborarea materialului.
Savanți de la Academia de Științe a URSS în frunte cu A. Prohorov, laureatul Premiului Nobel, creatorul laserului (primul rând, al șaselea din stânga), întruniți la Chișinău pentru a participa la manifestări științifice organizate de Academia de Științe a RSS Moldovenești. Printre invitați: viitorul laureat al Premiului Nobel J. Alfiorev (primul rând, primul din stânga) și V. Ghinzburg (al treilea din stânga). Viitorul acad. Valeriu Canțer a susținut teza de doctorat la V. Ghinzburg. Delegația a fost întâmpinată de Iachim Grosul, președintele Academiei de Științe a RSS Moldovenești, acad. B. Lazurenco, acad. V. Andrunachevici, T. Malinovschi, S. Rădăuțan ș.a. Anul 1973. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00273
Mugur Andronic, Sistemul austriac de forturi din Bucovina de la Gura Humorului / The Austrian Forts in Bukovina (Romania): an insight into the fortification system at Gura Humorului, Suceava, 2017, 70 p. ISBN 978-973-0-25079-4. [Cu dedicația autorului pentru Biblioteca Științifică (Institut) a Academiei de Științe a Moldovei].
Prezidiul Congresului IV Unional de Cardiologie. Moscova, 24 octombrie 1988. Reprezentantul RSS Moldovenești a fost Mihail Popovici, directorul general (1988–1997) al Institutului de Cercetări în Medicina Preventivă și Clinică. Arhiva acad. Popovici. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000272
Cercetători științifici de la Academia de Științe a Moldovei în jurul scriitorului-academician Ion Druță. De la stânga la dreapta: Mihai Adauge, dr. Constantin Manolache, acad. Mihail Popovici, acad. Ion Druță, dr. Nicolae Stratan, dr. Alexandru Furtună, ?, acad. Alexandru Ciubotaru, dr. hab. Alexandru Stratan, septembrie 2014. Arhiva acad. Popovici. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000271
Felicitări domnului Vitaliu Pogolșa, cercetător științific la Centrul de Cercetări Enciclopedice,
pentru recunoașterea internațională a muncii de creație!!!
Republica Moldova a câștigat concursul pentru cel mai frumos timbru poștal din Europa, cu genericul “Castelele Europei”. Astfel, în urma votului on-line, premiile au fost câștigate de Turkish Post (medalie de aur); Poczta Polska (argint) și Poșta Moldovei (timbrul “Castel Mimi” — medalie de bronz).
Timbrul din seria “Europa. Castele” a fost pus în circulație de Poșta Moldova în aprilie 2017. Pe marca poştală este ilustrat Castel Mimi, un monument de arhitectură de importanță națională din localitatea Bulboaca, raionul Anenii Noi, construit spre sfârșitul secolului al XIX-lea, din ordinul guvernatorului și vinificatorului basarabean Constantin Mimi.
Marca poștală a fost emisă într-un tiraj de 100 000 de exemplare, în format 46 x27,5 mm. Prețul unei asemenea mărci este de 11 lei. Ediția filatelică este semnată de designerul moldovean Vitaliu Pogolșa.
Sursă: http://www.realitatea.md/avem-unul-dintre-cele-mai-frumoase-timbre-postale-din-europa–moldova-a-obtinut-medalia-de-bronz-la-un-concurs-international–foto-_64924.html
Ceas ‹‹Владимир Гордон››, fabricat din metale prețioase. A aparținut academicianului Nicolae Dimo (1873–1959). Expus la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Foto: Ion Valer Xenofontov, 20 mai 2017. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000268
Ceas de podea, începutul secolului XX. A aparținut familiei academicianului Nicolae Dimo (1873–1959). Expus la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Foto: Ion Valer Xenofontov, 20 mai 2017. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000268
Cercetători științifici decorați la Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove (de la stânga: Manole Brihuneț, Ion Valer Xenofontov, Constantin Manolache, Victor Ghilaș, Demir Dragnev, Eugenia Tofan, ÎPS Vladimir, acad. Teodor Furdui, m.c. Ion Guceac, acad. Alexandru Roșca, Victor Țvircun, Vadim Cheibaș), 10 iunie 2016. Foto: Mihail Bortă. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000268
Călugăriță-clopotar la Mănăstirea Japca. Foto: Ion Valer Xenofontov, 29 mai 2014
Din inovațiile cercetătorilor științifici ai Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS (V), 1954. Arhiva Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Fond. 1, inv. 1, dos. 63a, f. 114. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000267
Din inovațiile cercetătorilor științifici ai Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS (IV), 1954. Arhiva Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Fond. 1, inv. 1, dos. 63a, f. 113. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000266
Din inovațiile cercetătorilor științifici ai Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS (II), 1954. Arhiva Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Fond. 1, inv. 1, dos. 63a, f. 111. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000264
Din inovațiile cercetătorilor științifici ai Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS (I), 1954. Arhiva Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Fond. 1, inv. 1, dos. 63a, f. 110. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000263
Întrunire la Academia de Științe a RSS Moldovenești în prezența lui Ivan Bodiul, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei (29 mai 1961 – 22 decembrie 1980), 1961. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000262
Sediul central al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, anii 1970. Foto: Iacov Berliner/RIA Novosti. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000261
Scrumiera „Cestodă – Taeniarhynchus saginatus” dăruită de microbiologi în anul 1967 cu ocazia semicentenarului acad. Alexei Spassky (II). Foto: Ion Valer Xenofontov. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000260
Scrumiera „Cestodă – Taeniarhynchus saginatus” dăruită de microbiologi în anul 1967 cu ocazia semicentenarului acad. Alexei Spassky (I). Foto: Ion Valer Xenofontov. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000259
Înmânarea Ordinului „Gloria Muncii” A. Spassky de către Mircea Snegur, preşedintele Republicii Moldova, 1996. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000258
Acad. A. Spassky în activități sportive. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000257
Acad. A. Spassky în activități sportive. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000256
Acad. A. Spassky la 60 de ani, 1977. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000255
Cercetări științifice sub conducerea acad. A. Spassky, 1965. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000254
A. Spassky alături de acad. K.I. Skrjeabin, în Laboratorul de Parazitologie al Academiei de Ştiinţe din RSSM, 1961. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000253
A. Spassky în Republica Vietnam, 1960. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000252
Soții Lidia şi Alexei Spassky, 1954. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000251
Andrei Spassky – tatăl academicianului Alexei Spassky. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000250
Notă:
SPASSKY, Alexei (n. 3 iulie 1917, or. Lukoianov, reg. Nijni Novgorod, Rusia) – biolog, domeniul ştiinţific: morfologie, ecologie şi sistematica cestodelor. Doctor habilitat în biologie (1949), profesor universitar (1957). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești (1961).
Andrei Spassky (1873–1971), profesor de științe juridice, a predat în același gimnaziu unde profesor de fizică era Konstantin Țiolkovski (1857–1935), pionier al astronauticii.
