CARTEA SĂPTĂMÂNII

Viorica OLARU-CERMÎRTAN, Deportările din Basarabia 1940-1941, 1944-1956, Chișinău, Tipografia „Lexon Prim”, 2017, 540 p. ISBN 978-9975-139-23-6

 „O felicităm pe doamna Viorica Olaru-Cermîrtan pentru această carte-document”.

 Prof. univ. dr. Ion AGRIGOROAIEI

 „… o adevărată ‹‹arheologie a răului››, Viorica Olaru-Cermîrtan se oprește cu multă acribie și, deopotrivă, cu un interes nedisimulat asupra unor pagini tragice din istoria românilor trăitori peste Prut, și anume asupra deportărilor din anii 1940-1941, 1944-1956, toate petrecute la comanda și sub conducerea regimului totalitar sovietic”.

 Dr. Cătălin TURLIUC

„O lucrare complexă referitoare la un experiment social, dar, în acelaș timp, o formă de supraviețuire în condițiile acerbe ale existenței umane”.

 Dr. Ion Valer XENOFONTOV

Scan1

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Anton Ablov, directorul Institutului de Chimie.

Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00235

Notă:

ABLOV, Anton (16 august 1905, Odesa, Ucraina – 18 mai 1978, Chişinău) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia anorganică, chimia combinaţiilor complexe. Doctor habilitat în ştiinţe chimice (1944), profesor universitar (1945). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

00234

 

 

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Preotul indian Vivian Furtado, parohul Bisericii Romano-Catolice „Adormirea Maicii Domnului” din Orhei. Foto: Ion Valer Xenofontov, 15 august 2017

9

Notă: 

La 15 iunie 2014, în prezența PS Anton Coşa, paroh al comunității catolice din Orhei a fost numit părintele indian Vivian Furtado, născut la 20 decembrie 1972 în localitatea Udupi, Karnataka din sudul Indiei. Vivian Furtado s-a născut într-o familie catolică, are trei frați și două surori, una din ele fiind călugăriță. În 2002 a fost sfințit preot în India. A absolvit liceul cu profil filosofie și teologie. În 2010 a susținut licența în teologie (cu tema „Pastorala Biblică”) la Roma, Italia. Este călugăr misionar în Congregația Cuvântului Divin. Cunoaște limbile romȃnă, engleză, italiană, rusă și cinci dialecte indiene. A învățat limba romȃnă în orașul Roman, Romȃnia. Din 2003 este în misiune în Republica Moldova. A slujit la parohia catolică de la Stăuceni. Ne-a povestit că obștea romano-catolică din Orhei nu este una mare, însă se constată o tendință de creștere a acesteia. Biserica fiind în centrul orașului face parte din viața spirituală a localității. Face slujbe în fiecare zi. Duminica la oficierea serviciului divin de la ora 10.00 vin mai mulți credincioși. Oficiază Sfânta Liturghie în limbile romȃnă și rusă. Are mai multe activități sociale. Aici activează un Centru de zi pentru circa 25 de copii, cu un program de luni până vineri, de la ora 12.00 până la ora 14.00, unde elevii își pregătesc temele pentru acasă și fac diferite lucrări manuale. Duminică la biserică se studiază limba engleză. Slujitorii lăcașului sfânt sunt implicați și în proiecte caritabile. Vara se organizează tabere de agrement pentru 80-100 de copii. Scopul acestor activități rezidă în organizarea odihnei și formarea spirituală. Se fac excursii la mănăstirea Curchi. Părintele Vivian Furtado consideră că este necesară cunoașterea ambelor biserici  – ortodoxă și catolică. Părintele se simte bine în Republica Moldova. Spune că oamenii sunt foarte prietenoși. Constată însă faptul că atât părinții, cât și copiii nu cunosc multe despre învățătura creștină. Oamenii știu să se distreze, însă de multe ori nu găsesc o oră pentru a merge la biserică. Ei ar trebui să nu uite de Dumnezeu, pentru liniștea sufletească. Părintele Vivian Furtado studiază documentele bisericii catolice și predicile Papei Francisco. Prezența unui preot inteligent și sociabil în viața religioasă și culturală a orașului Orhei aduce un farmec aparte urbei.

I.V.X.

 

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Gh. LAZURIEVSKI în laborator, anii 1960. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00232

Gheorghi LAZURIEVSKI (6 mai 1906, Taşkent, Uzbekistan – 20 septembrie 1987, Chişinău) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia organică şi chimia compuşilor naturali. Doctor habilitat în ştiinţe chimice (1953), profesor universitar (1954). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a  RSS Moldovenești (1961)

00232

LECTURI DE WEEKEND

Pavel COCÂRLĂ, Structuri ecleziastice în Europa medievală: Note de curs, Chișinău, CEP USM, 2016, 134 p. ISBN 978-9975-71-846-2

Scan1Profesorul Pavel Cocârlă despre atotputernica Biserică din Evul Mediu

(note de lectură)

În 2016, experimentatul profesor Pavel Cocârlă a scos de sub tipar Note de curs, întitulate „Structurile ecleziastice în Europa medievală”, destinate studenților de la Istorie, dar şi publicului larg cititor. Cartea cuprinde 14 teme deosebit de importante, care, cronologic, cuprind perioada de timp din secolul II până în 1517, anul Reformei, „fenomen ce a constituit un moment crucial în istoria Bisericii din ţările Europei Occidentale” (p. 5). La începutul fiecărei teme autorul a determinat obiectivele de referinţă şi unităţile de conţinut, după care a expus textul propriu-zis, încheind cu sarcini de evaluare şi literatura obligatorie de consultat pentru o lărgire a orizontului intelectual al cititorului.

Cum e şi firesc, Notele de curs încep cu prezentarea Surselor istorice (a izvoarelor documentare, între acestea fiind Biblia, texte ale autorilor antici şi a documentelor din perioada medievală) şi Istoriografiei cursului de prelegeri, autorul selectând lucrările reprezentative ale unor istorici consacraţi, [monografii] referitoare la temele propuse pentru cititori.

Profesorul Pavel Cocârlă prezintă istoria comunităţilor creştine din Imperiul Roman (secolele II-III), arată modul de viaţă al creştinilor (unde se adunau pentru rugăciuni, felul cum mâncau etc.), expune politica de persecutare a creştinilor de către oficialităţi şi rezistenţa opusă de creştini represiunilor. Autorul cărţii relatează despre Edictul din Milano şi Conciliul ecumenic de la Niceea (a. 325), for la care episcopii prezenţi au acceptat învăţătura episcopului Afanasie din Alexandria despre Trinitate, conform căreia „Isus Hristos, fiul lui Dumnezeu-tatăl este Dumnezeul adevărat sau de o fiinţă cu Tatăl” (p. 38), formularea definitivă fiind realizată ceva mai târziu, la Conciliul de la Constantinopol din 381 (p. 39).

Prof. univ. dr. hab. Anatol PETRENCU

Vezi: http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=2086

 

Titanul zilelor noastre

ZECE CURIOZITĂȚI DIN BIOGRAFIA ACADEMICIANULUI MIHAI CIMPOI

(EMINISCOLOG ȘI FILOSOF AL CULTURII)

Motto: „Dacă o cultură, ca necesitate umană, devine destin,

pot spune că sunt un om de cultură devenit un destin”.

Mihai Cimpoi

„[Mihai Cimpoi – n.n.] Iubește cartea ca pe o femeie, știe ce înseamnă ea,

ce bucurii poate dărui, de ce forță persuasivă,

extraordinară este capabilă”.

Dumitru Tiutiuca

      Mihai Cimpoi, figură emblematică a culturii românești, s-a implicat plenar în mișcarea de eliberare națională de la sfârșitul anilor 1980, inclusiv ca lider al scriitorilor și ca deputat în Congresul Deputaților Poporului al URSS (1989–1991), apoi în Parlamentul Republicii Moldova (1998–2001). A fost președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1991–2011). Este membru de onoare al Academiei Române (septembrie 1991), membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (decembrie 1992), membru titular al Academiei Europene de Științe și Arte (cu sediul la Viena și Salzburg) (2015), membru de onoare al Academiei Balcanice de Știință, Cultură Liberă și Dezvoltare Durabilă (cu sediul la Sofia) (2015). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Organizației Mondiale a Scriitorilor (PEN). În 1996 a fost distins cu Ordinul Republicii, la care a refuzat (2003) în semn de protest față de autoritățile politice care au compromis cea mai înaltă distincție de stat. Are numeroase premii și distincții. Este laureat al Premiului Național al Republicii Moldova în domeniul literaturii și artei (1994), al Premiului Savantul anului 2010. Este autor a 60 de volume, a peste 3000 de studii, articole, cronici și recenzii, prefețe etc., inclusiv a sintezei „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia” (1996), a proiectului unic în spațiul cultural românesc „Dicționarul enciclopedic Mihai Eminescu” (2012). A inițiat fondarea Centrului Academic Internațional Eminescu, căruia i-a dăruit colecția sa de cărți despre Eminescu, în număr de peste 1000 de unități (2000). Este fondatorul Congresului Mondial al Eminescologilor (organizat din septembrie 2012 și ajuns, în 2017, la a șasea ediție). Atunci când Mihai Cimpoi, consultant la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, din anumite motive obiective (lecturi în biblioteci, participări la manifestări științifice, stagii, interviuri etc.) lipsește de la serviciu, în edificiul central al forului științific suprem din Republica Moldova este mai trist, lipsește îmblânzitorul de cuvinte  – Mihai Cimpoi.

        Parcursă pe verticală și orizontală, biografia eminiscologului și filosofului culturii – Mihai Cimpoi – reflectă soarta intelectualului (mai bine zis, a „perioadei de teroare intelectuală”, „a risipei de talente”) din spațiul actual al Republicii Moldova, profund marcat de un exil interior și care tinde să-și modeleze continuu propriul destin. În opoziție cu realitatea acerbă, savantul este atras de geniul creativ, de aceea a studiat în profunzime opera lui Eminescu („autorul emblematic”). Consideră că ne putem mântui doar prin cultură, „sub semnul călăuzitor al lui Eminescu”. Pentru foarte multă lume Universul Cimpoi este încă unul ascuns, misterios: urmează să-l studiem, să-l cunoaștem și să-l readucem în actualitatea recurentă….

  1. Academicianul Mihai Cimpoi s-a născut 3 septembrie 1942, ora 6.00 dimineața, în comuna Larga, județul Hotin (azi – raionul Briceni), în familia agricultorilor fruntași Ilie Cimpoi (1901–1976) și Ana Habureac (1910–1979). De la tatăl Ilie Românul (cum îi spuneau sătenii) a moștenit darul povestitului, recitatul, bunătatea, hărnicia, disciplina de fier prusacă, iar de la mama, nepoată de preot, – firea creativă și artistică. Familia viitorului academician, ca și a altor 500 de suflete din Larga, avea să fie deportată în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, însă întâmplarea fericită a făcut ca listele celor condamnați să fie copiate de o rudă, care a omis deliberat, la transcriere, numele Cimpoi.

    Părinții Ana și Ilie Cimpoi, 1927. Arhiva privată Mihai Cimpoi.1

  2. În anii studenției la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1960–1965), într-un context excesiv de ideologizat, Mihai Cimpoi s-a autocultivat intens din literatură străină (care conținea un fond bogat de cărți românești) la „Femeia lui Lenin”, cum era numită Biblioteca Republicană „N.K. Krupskaia”, actuala Bibliotecă Națională a Republicii Moldova, spațiu considerat de eternul student „o lume sub formă de cărți”. Odată Mihai Cimpoi a fost închis, din întâmplare, în bibliotecă o noapte. Cititor înflăcărat n-a dormit, ci a citit până dimineața, până la deschiderea instituției.

    Tânărul critic și istoric literar Mihai Cimpoi, conferențiind cu șarm original și binecunoscutu-i umor, mijlocul anilor 1960. Arhiva privată Mihai Cimpoi. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002442

  3. Tot la bibliotecă, Mihai Cimpoi l-a descoperit pe criticul pattern G. Călinescu. Fascinația și tentația de a scrie frumos i-a format complexul Călinescu, care a reușit să-l depășească doar „printr-o îndelungată și profundă relecturare”.

    Cu Petru Zadnipru și Grigore Vieru la o șezetoare a Clubului Literar „Miorița”, 1968. Arhiva privată Mihai Cimpoi. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002453

  4. La bibliotecă a înființat Clubul Literar „Miorița”, iar la Universitate – Cenaclul Literar „Mihai Eminescu”, considerate de autorități „cuibare de naționalism”.

    Împreună cu scriitorul ucrainean Andrei Miastkivski, redactorul de radio Ala Cupcea și Arcadie Suceveanu. În satul natal Larga, 1978. Arhiva privată Mihai Cimpoi. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002474

  5. Studenția chișinăuiană i-a fost marcată de lipsuri materiale. Câțiva ani a locuit la demisolul actualei Biblioteci Naționale pentru Copii „Ion Creangă”.

    Împreună cu poetul Marin Sorescu, 1987. Arhiva privată Mihai Cimpoi. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002465

  6. A încercat să debuteze ca poet în revista „Nistru”, fiind criticat de însuși poetul Grigore Vieru, care l-a îndemnat să facă critică literară. Prima carte a lui Mihai Cimpoi este consacrată operei vierene (1968). Grigore Vieru zicea că de la B.P. Hasdeu încoace n-am mai avut asemenea personalități ca Mihai Cimpoi.

    Comemorarea academicianului Andrei Lupan la Academia de Științe a Moldovei. La tribună: acad. H. Corbu. În prezidiu: acad. Mihai Cimpoi și acad. A. Andrieș, președintele Academiei de Științe a Moldovei, 2002. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică:  001336

  7. În 1974 a fost acuzat de I.I. Bodiul, primul-secretar al CC al PCM, de naționalism de orientare proromână. I s-a refuzat orice activitate publică.

    Mihai Cimpoi alături de scriitorul Vladimir Beșleagă și istoricul Demir Dragnev, 2012. Arhiva familiei Dragnev. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002427

  8. Deoarece la Chișinău a fost considerat un naționalist înveterat, în 1986 a întreprins prima călătorie de studii în România, având viza Ministerului de Interne al Federației Ruse.

    Mihai Cimpoi, moderatorul celei de-a șasea ediții a Congresului Mondial al Eminescologilor, 4 septembrie 2017. Foto: Ion Valer Xenofontov. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000249

    8

  9. Spre deosebire de Hemingway și Gogol, care scriau stând în picioare la un pupitru înalt sau Faulkner, care scria pe o mască de sudare; pentru Mihai Cimpoi locul de creație nu contează, creează unde nimerește: la bibliotecă, în tren, în birou, în prezidiu…

    Glebus Sainciuc, Mihai Cimpoi. Crochiu, 21 octombrie 2007. Arhiva privată Mihai Cimpoi. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002489

  10. Cifra 13 are o semnificație aparte în viața cărturarului: a locuit în casa cu nr. 13 de pe strada 28 Iunie 1940, astăzi Vlaicu Pârcălab, a avut locul 13 în Congresul Deputaților Poporului al URSS și Parlamentul Republicii Moldova, care s-au dizolvat. În prezent, locuiește tot într-un apartament cu nr. 13, care a rezistat la cutremure…

    Mihai Cimpoi. Filă din manuscrisul „Eminescu, poet tragic”. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00024310

 Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie

CARTEA LUNII SEPTEMBRIE 2017

Drumul spre centru : Valori, paradigme, personalităţi, interconexiuni culturale : În  onoarea academicianului Mihai Cimpoi / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Inst. de Filologie, Bibl. Şt. (Inst.) “Andrei Lupan” ; ed.: dr. hab. Constantin Manolache ; red. şt.: Vasile Bahnaru ; coord.: Alexandru Burlacu ; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2017 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 392 p. : fot. Referinţe bibliogr. în subsol. – 100 ex. ISBN 978-9975-3131-8-6. 821.135.1(478).09(092)(082) D 85

 

Lucrarea este dedicată academicianului Mihai Cimpoi, personalitate cunoscută și apreciată în țară și peste hotare pentru realizări în domeniul eminescologiei, criticii și istoriei literare, filosofiei culturii. Se prezintă portretul protagonistului în diferite ipostaze: activitatea literară, științifică, civică etc. În prima parte a lucrării, cercetători, scriitori, oameni de cultură îi consacră portrete de creație, eseuri și cronici literare, recenzii și evocări. Partea a doua cuprinde universul filosofic, cultural și spiritual al acestuia. Partea a treia descrie viața și activitatea savantului în imagini. Volumul este adresat profesorilor, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.

Cimpoi_coperta

 

Acad_Cimpoi_Internet

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Secvență din Muzeul de Istorie și Etnografie Orhei. În partea dreapta, la masa de scris, se află istoricul și scriitorul Vasile Cocarcea (n. la 15 septembrie 1948 în s. Stejăreni, raionul Strășeni ia consacrat satului natal o monografie: Vasile Cocarcea, Stejărenii din Codrii Moldovei, Orhei-Chișinău, Editura Cartea Moldovei, 2014,148 p.]), președintele Filialei Orhei a Ligii Scriitorilor Români (din 2015), cu centrul la Cluj-Napoca, România.

În partea stânga se află biroul lui Andrei Calcea, din 23 septembrie 2013 directorul Muzeului de Istorie și Etnografie Orhei.

Pe fundal, un covor moldovenesc din anul 1904. De asupra covorului se află un tablou care reprezintă orașul Orhei în anii 1960. Pictura a fost executată de un angajat de la Casa de Cultură din orașul Orhei.

Foto: Ion Valer Xenofontov: 15 august 2017

Notă istorică: Muzeul de Istorie și Etnografie Orhei activează din 14 februarie 1969, în fosta casă particulară a inginerului Serviciului Tehnic al Prefecturii Orhei, Mircea Bengulescu. Inițial instituția muzeală avea un singur colaborator științific (A. Roitman) și un supraveghetor (Nicolae Gânga). La dispoziția vizitatorilor se află șapte săli expoziționale, amplasate pe o suprafață de 142,4 m². În Fondul de bază al Muzeului se află peste 23 000 de piese.

Sursă: Vasile Cocarcea, Andrei Calcea, Locuri și locașuri sfinte – temelia dăinuirii noastre, Orhei-Chișinău, Tipografia Reclama, 2016, pp. 19-20.

IMG_5319

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Pavel Vlad și acad. Gheorghi Lazurievski, anii 1970. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00223

VLAD, Pavel (n. 6 iunie 1936, s. Lipnic, jud. Soroca, azi r-nul Ocniţa) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia organică, chimia bioorganică şi chimia compuşilor naturali şi fiziologic activi. Doctor habilitat în ştiinţe chimice (1984), profesor universitar (1990). Membru corespondent (1989) şi membru titular (1992) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

LAZURIEVSKI, Gheorghi (6 mai 1906, Taşkent, Uzbekistan – 20 septembrie 1987, Chişinău) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia organică şi chimia compuşilor naturali. Doctor habilitat în ştiinţe chimice (1953), profesor universitar (1954). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

00223

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Sergiu RĂDĂUŢANU, anii 1980. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00222

Sergiu RĂDĂUŢANU (17 iunie 1926, Chişinău – 6 martie 1998, Chişinău) – fizician, domeniul ştiinţific: fizica şi tehnologia materialelor semiconductoare. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1966), profesor universitar (1967). Membru corespondent (1970) şi membru titular (1972) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

00222

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Gh. LAZURIEVSKI în laborator, anii 1970. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00218

Gheorghi LAZURIEVSKI (6 mai 1906, Taşkent, Uzbekistan – 20 septembrie 1987, Chişinău) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia organică şi chimia compuşilor naturali. Doctor habilitat în ştiinţe chimice (1953), profesor universitar (1954). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești (1961)

00218

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Iachim Grosul. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00216

Iachim GROSUL (8/21 septembrie 1912, s. Caragaş, azi r-nul Slobozia – 28 septembrie 1976, Chişinău) – istoric, domeniul ştiinţific: istoria modernă a Moldovei. Doctor habilitat în istorie (1955), profesor universitar (1957). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961)

00216

 

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Boris MELNIC. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00215

MELNIC, Boris (11 februarie 1928, s. Briceni, azi r-nul Donduşeni – 27 aprilie 2012, Chișinău) – biolog, domeniul ştiinţific: fiziologia umană şi fiziologia animală. Doctor habilitat în biologie (1970), profesor universitar (1971). Membru corespondent (1972) şi membru titular (1984) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

00215

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Anatoli Kovarski și m.c. Tihon Cealâc. Muzeul Științei al AȘM.

Fond foto. Cota arhivistică: 00214

KOVARSKI, Anatoli (24 ianuarie 1904, s. Popovka, reg. Cernigov, Ucraina – 30 ianuarie 1974, Chişinău) – agronom, domeniul ştiinţific: selecţia şi genetica plantelor. Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1940), profesor universitar (1954). Membru corespondent (1961) şi membru titular (1965) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

CEALÂC, Tihon (29 iunie 1921, s. Crocmaz, azi r-nul Ştefan-Vodă – 10 martie 2006, Chişinău) – agronom, domeniul ştiinţific: genetica şi ameliorarea porumbului. Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1971). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1978).

00214