CHIŞINĂU 2025

Strada Coşniţa. Foto: IVX, 24 aprilie 2025

„Sufletul oamenilor seamănă foarte mult, cu străzile oraşului în care trăiesc”.
(Geo Bogza)

1)

ISTORIA ŞTIINŢEI

FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL ACADEMICIANULUI NICOLAE DIMO (1873–1959)

2 (2)
3 (4)
Fondul personal al academicianului, profesorului, doctorului în științe geologice și mineralogice Nicolae Dimo a intrat în patrimoniul Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei în anii 1950 (în contextul fondării Arhivei), pe filiera Institutului de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului care-i poartă numele.
Fondul arhivistic prezentat relevă aspecte din biografia privată, științifică și managerială a academicianului N.A. Dimo. În context, se constată aspecte din cercetarea pedologică atât a unui spațiu extins (european, asiatic), cât și a unui regional (basarabean, Moldova sovietică). Este fixat nivelul de cercetare științifică a genezei, evoluției și distribuției solurilor la
sfârșitul anilor 1950. Un aspect relevant rezidă în ingerința factorului politic și ideologic în domeniul științelor vieții și condiția savantului sub amprenta timpului. Materialul analizat ne permite să constatăm un cercetător științific autentic, unul mai puțin ancorat în rutina vieții cotidiene și celei de ideologizare a științei în contextul epocii staliniste și postaliniste.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/125-138_2.pdf

NOUTĂŢI EDITORIALE

O TOPOGRAFIE A SPAȚIALITĂȚII SACRE

Monografia Cronica Bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din satul Abaclia, elaborată de Dinu Putere, include deopotrivă o dimensiune științifică, privind cartografierea lăcașului sfânt, și una spirituală – cea a sentimentului religios, a pietății față de valorile perene ale spațiului nativ.
Lucrarea este elaborată de un autor rafinat care se manifestă într-o ipostază dublă: de autentic cercetător științific, dar și de fiu exemplar al satului de baștină, unul care sesizează că universul nu poate fi cucerit dacă nu se pornește de la rădăcini, de la firul de iarbă verde, de la o topografie a spațialității sacre. Actul creației supreme este puternic conectat cu cel al spiritualității, al energiei universului.

1.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/179_14.pdf

CHIŞINĂUL INTERBELIC

CENTRUL CULTURAL ORAȘENESC CHIȘINAU (1927-1928)

mmb488

În a doua jumătate a anilor 1920, în Basarabia, sub egida Ministerului Instrucţiunii Publice, au fost înfiinţate o serie de centre culturale orășenești la Chișinău, Tighina, Orhei și Cetatea-
Albă.
Dezideratul consta în răspândirea unei culturi temeinice de masă în mediul urban, de consolidare a conștiinţei naţionale, dezvoltarea sentimentelor patriotice și a celor spirituale. În vederea implementării acestei activităţi se prevedeau următoarele mijloace: organizarea unei biblioteci, stimularea pasiunii pentru lectură, organizarea de așezători culturale în zilele de duminică și cu ocazia sărbătorilor naţionale și bisericești. La 30 martie 1927 a fost aprobată funcţionarea Centrului Cultural Orășenesc Chișinău condus de academicianul Ștefan Ciobanu.
Activitatea Centrului a început la 3 aprilie același an, la ora 12:00, printr-un vast program desfășurat în Sala Teatrului Naţional. La „prima șezătoare”, cu acces liber pentru public, au participat cca 1 000 de intelectuali din localitate.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/67_45.pdf

NATURA

Ca staţiune de pădure n-avem decât una singură organizată: cea de la mănăstirea Curchi (T. Porucic, 1932). Foto: IVX, 19 aprilie 2025
viber_image_2025-04-20_19-24-02-242

CITATUL ZILEI

Ţara ne-am câştigat-o; de acum pentru a-i întări viitorul, trebuie să-i reconstituim trecutul.

Cuvinte scrise de Octavian Goga în Albumul vizitatorilor Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Chişinău, 1934

ICONOGRAFIE

LENIN VERSUS SF. NICOLAE
Sf. Nicolae doboară idolii, inclusiv pe Lenin. Biserica Sf. Nicolae, Mănăstirea Curchi. Foto: IVX, 19 aprilie 2025
viber_image_2025-04-20_19-24-00-770
viber_image_2025-04-20_19-24-00-861

FOAMETEA ORGANIZATĂ

STUDENŢII DE LA INSTITUTUL DE STAT DE MEDICINĂ DIN CHIȘINĂU ÎN ANII „DISTROFIEI” (FOAMETEI)

Tabloul sinistru al foametei organizate de regimul sovietic a fost fixat și în memoriile foștilor studenți de la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău: „Pe străzile Chișinăului, în fiecare dimineață, în drum spre institut, vedeam cadavre”.
În multe cazuri, studenţii consumau doar o parte din porţia de pâine primită pe cartelă sau din produsele cumpărate la bufetul instituţiei la preţuri mai avantajoase, restul îl comercializau şi îşi suplimentau, în felul acesta, resursele financiare obţinute din bursă.
În raport cu abordarea generală a anilor foametei organizate (1946–1947), foștii studenți de la medicină au numit acest interval de timp, în termeni medicali, drept „perioada distrofiei”.

FOAMETEA-1
Foto: Studenții de la cursul de terapie examinează un pacient distrofic, 1947.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/319-324_1.pdf

ACTUALITATE

TERORISMUL NUCLEAR ŞI RADIOLOGIC: AMENINŢĂRI ASUPRA SECURITĂŢII (INTER)NAŢIONALE

La începutul anului 2024 se estima că cele nouă state deținătoare de arme nucleare (SUA, Federația Rusă, Regatul Unit, Franța, China, India, Pakistan, Coreea de Nord și Israel) dețineau împreună 12.121 de arme nucleare, din care 9.585 erau considerate a fi amplasate în stare de alertă, 3.904 dintre aceste focoase fiind în regim activ, inclusiv cca 2.100 în stare de alertă majoră.

Liderii-mondiali--Teorismul-nuclear-este-o-grava-amenintare

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/XENOFONTOV_0.pdf?fbclid=IwY2xjawJmONBleHRuA2FlbQIxMAABHvZJDRZ9rALpakqZ6_TSWUV-pnokzlBFNkrX2GfoYW5MKK85X5BaudfhR5Zv_aem_eWP9Tyfq3wj7rqoEQJyD5A

LANSARE DE CARTE

DOSARUL REZISTENŢEI SPIRITUALE

Recenta culegere de documente „Viața religioasă în RSS Moldovenească (1965–1970)” editată de cercetătorii Octavian Moşin şi Viorel Bolduma, consultant științific: academician Valeriu Pasat, apărută la Editura Lexon-Prim (director: Eduard Potânga), reprezintă un autentic dosar al rezistenţei spirituale al credincioşilor din RSS Moldovenească.
Comuniştii sovietici credeau că prin lupta cu Biserica vor edifică un „viitor luminos”, realitate aflată însă în contrasens cu năzuințele acestora.
Credincioşii diferitor confesiuni s-au opus ingerinţei statului, implicit al Partidului Comunist al URSS, în viaţa religioasă. Formele de rezistenţă au fost diferite: de la proteste deschise, până la neglijarea legislaţiei ateiste, îngrijirea şi menţinerea lăcaşilor de cult (închise de autorităţi), oficierea serviciilor divine la domiciliu etc.
La 9 aprilie 2025, pofesori (dr. hab. Ion Gumenâi, dr. Igor Bercu, dr. Ion Valer Xenofontov), cercetători ştiinţifici (dr. Tudor Candu, Ion Negrei), studenţi au interacționat într-o atmosferă academică asupra povestei cărţii, au analizat izvoarele istorice, impactul avut de statul ateismului militant asupra religiei şi despre faptul cum Biserica şi credincioşii au învins fără nicio o armă (militară) un imperiu.
Secvenţe de la lansarea cărţii din aula 530 a Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova.

40cb9a35-6ce4-4436-acf5-5ad9a67e03a7
1b6a97c3-bc76-4dc0-bc31-a0ba4c6c6ae2
2c07d777-69ba-4246-a986-b52954f5b269
4d0a154e-1d83-4298-b949-d260f208826d
809722d2-1e79-49da-9f58-28e52c90d255
viber_image_2025-04-10_07-54-43-967

TEATRUL

PERSONAJELE LUI CARAGIALE, ORICÂND ACTUALE

Secvenţe din spectacolul „O scrisoare pierdută” după Ion Luca Caragiale; regie: Horațiu Mălăele; Teatru Naţional „I.L. Caragiale” din București; scenografie: Maria Miu; muzica: Emy Drăgoi; asistent regie: Viorel Florea; regizor scenă: Viorel Florea. Piesa a fost jucată la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău.
Foto: IVX, 3 aprilie 2025

viber_image_2025-04-03_21-24-20-005
viber_image_2025-04-03_21-24-20-274
viber_image_2025-04-03_21-24-20-633
viber_image_2025-04-03_21-24-20-674
viber_image_2025-04-03_21-24-20-708
viber_image_2025-04-03_21-24-21-119

LITERATURĂ UNVERSALĂ

Нежным женским лицом и зеленой травой
Буду я наслаждаться, покуда живой.
Пил вино, пью вино и, наверное, буду
Пить вино до минуты своей роковой.
Омар Хайям (1048—1122)

ISTORIA ŞTIINŢEI

Istoricul Iachim Grosul, ancorat pe parcursul vieții în perimetrul activității științifice și pedagogice, a creat și temelia instituționalizării științei academice în RSS Moldovenească.
Ca să utilizăm o metaforă istorică, protagonistul studiului de față poate fi considerat de trei ori Iachim Întâi: primul decan al două facultăți de istorie din RSS Moldovenească și primul
președinte al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Personalitate distinctă a Moldovei sovietice, acad. Iachim Grosul s-a manifestat plenar în procesul de organizare a sistemului
educațional și cel al cercetării din Moldova sovietică. La baza acestui univers creativ a stat personalitatea sa charismatică, marcată de dinamism profesional, magnetism social și abordare constructivă, care a rămas în memoria contemporanilor și urmașilor săi ca un Om de Omenie.
00216

Sursă: DRAGNEV Demir, XENOFONTOV Ion Valer. Iachim (Grosul) Întâi: primul decan a două facultăți de istorie, primul președinte al Academiei de Științe și un om de omenie. În: „Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii de mâine”. Iași-Chișinău: 2024, volumul 7. Editor Liliana Condraticova. Supliment al revistei științifice „Authentication and Conservation of Cultural Heritage. Research and Technique” (Iași, România), pp. 370-388. ISSN 2558-894X.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/370-388.pdf

ISTORIA ŞTIINŢEI ÎN IMAGINI

20 (1)

Membrul corespondent al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti Mihail Moldovan (1935–1979), specialist în domeniul virusologiei, fitopatologiei și imunitatea plantelor, la curățitul viței de vie.

La 11 august 1979, la vârsta de doar 44 de ani, savantul a decedat, împreună cu toți membrii familiei, în urma celei mai mari catastrofe aviatice din istoria URSS. În acest accident a murit întreaga echipă a Clubului de fotbal „Pahatcor” a slecţionatei RSS Uzbekistan.

Sursă: Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei.

CITATUL ZILEI

„Să fim recunoscători Naturii înțelepte,
deoarece a creat lucrurile necesare ușoare,
iar cele inutile – grele”.
Epicur