ISTORIA ŞTIINŢEI

FONDUL PERSONAL IVAN D. CIOBANU (1910–2000) DIN FOSTA ARHIVĂ ȘTIINȚIFICĂ A AȘM

În primăvara anului 1998, o serie de materiale cu referire la activitatea lui Ivan D. Ciobanu au fost predate Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei, cea mai mare structură instituțională specializată în domeniul științei și istoria științei.
Drept urmare, în contextul sistematizării și descrierii științifice, a fost înființat Fondul 44, care conține un singur inventar și include 83 de unități de păstrare, documente datate cu anii 1917–1995. Deși comportă amprenta inerentă a timpului, a regimului totalitar comunist, conținutul fondului de arhivă este important pentru cercetători prin faptul că deține diverse materiale cu caracter științific (manuscrise, extrase din lucrări, ziare și/sau reviste, prelegeri și rapoarte, certificate, fotocopii ale documentelor de arhivă, povestiri culese în anii 1946–1981), precum și diverse amintiri sau informații biografice (fișe personale, diplome, certificate, mandate, permise, felicitări, invitații etc.), inclusiv manuscrise ale pieselor: Unde dai şi unde crapă, Pe când se coc vişinile, La prieteni. O serie de culegeri de povestiri, majoritatea cărora este de satiră și umor popular, se referă la Fata frumoasă (1939), Nănaşul şi finul (1941), La aprinsul zorilor (1947) ș.a.

005
I.D. Ciobanu, adunând folclor în s. Molovata-Nouă, anii 1960

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/12-22_9.pdf

CHIŞINĂU 2025

Strada Coşniţa. Foto: IVX, 24 aprilie 2025

„Sufletul oamenilor seamănă foarte mult, cu străzile oraşului în care trăiesc”.
(Geo Bogza)

1)

NOUTĂŢI EDITORIALE

O TOPOGRAFIE A SPAȚIALITĂȚII SACRE

Monografia Cronica Bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din satul Abaclia, elaborată de Dinu Putere, include deopotrivă o dimensiune științifică, privind cartografierea lăcașului sfânt, și una spirituală – cea a sentimentului religios, a pietății față de valorile perene ale spațiului nativ.
Lucrarea este elaborată de un autor rafinat care se manifestă într-o ipostază dublă: de autentic cercetător științific, dar și de fiu exemplar al satului de baștină, unul care sesizează că universul nu poate fi cucerit dacă nu se pornește de la rădăcini, de la firul de iarbă verde, de la o topografie a spațialității sacre. Actul creației supreme este puternic conectat cu cel al spiritualității, al energiei universului.

1.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/179_14.pdf

CHIŞINĂUL INTERBELIC

CENTRUL CULTURAL ORAȘENESC CHIȘINAU (1927-1928)

mmb488

În a doua jumătate a anilor 1920, în Basarabia, sub egida Ministerului Instrucţiunii Publice, au fost înfiinţate o serie de centre culturale orășenești la Chișinău, Tighina, Orhei și Cetatea-
Albă.
Dezideratul consta în răspândirea unei culturi temeinice de masă în mediul urban, de consolidare a conștiinţei naţionale, dezvoltarea sentimentelor patriotice și a celor spirituale. În vederea implementării acestei activităţi se prevedeau următoarele mijloace: organizarea unei biblioteci, stimularea pasiunii pentru lectură, organizarea de așezători culturale în zilele de duminică și cu ocazia sărbătorilor naţionale și bisericești. La 30 martie 1927 a fost aprobată funcţionarea Centrului Cultural Orășenesc Chișinău condus de academicianul Ștefan Ciobanu.
Activitatea Centrului a început la 3 aprilie același an, la ora 12:00, printr-un vast program desfășurat în Sala Teatrului Naţional. La „prima șezătoare”, cu acces liber pentru public, au participat cca 1 000 de intelectuali din localitate.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/67_45.pdf

NATURA

Ca staţiune de pădure n-avem decât una singură organizată: cea de la mănăstirea Curchi (T. Porucic, 1932). Foto: IVX, 19 aprilie 2025
viber_image_2025-04-20_19-24-02-242

CITATUL ZILEI

Ţara ne-am câştigat-o; de acum pentru a-i întări viitorul, trebuie să-i reconstituim trecutul.

Cuvinte scrise de Octavian Goga în Albumul vizitatorilor Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Chişinău, 1934

ICONOGRAFIE

LENIN VERSUS SF. NICOLAE
Sf. Nicolae doboară idolii, inclusiv pe Lenin. Biserica Sf. Nicolae, Mănăstirea Curchi. Foto: IVX, 19 aprilie 2025
viber_image_2025-04-20_19-24-00-770
viber_image_2025-04-20_19-24-00-861

FOAMETEA ORGANIZATĂ

STUDENŢII DE LA INSTITUTUL DE STAT DE MEDICINĂ DIN CHIȘINĂU ÎN ANII „DISTROFIEI” (FOAMETEI)

Tabloul sinistru al foametei organizate de regimul sovietic a fost fixat și în memoriile foștilor studenți de la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău: „Pe străzile Chișinăului, în fiecare dimineață, în drum spre institut, vedeam cadavre”.
În multe cazuri, studenţii consumau doar o parte din porţia de pâine primită pe cartelă sau din produsele cumpărate la bufetul instituţiei la preţuri mai avantajoase, restul îl comercializau şi îşi suplimentau, în felul acesta, resursele financiare obţinute din bursă.
În raport cu abordarea generală a anilor foametei organizate (1946–1947), foștii studenți de la medicină au numit acest interval de timp, în termeni medicali, drept „perioada distrofiei”.

FOAMETEA-1
Foto: Studenții de la cursul de terapie examinează un pacient distrofic, 1947.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/319-324_1.pdf

ACTUALITATE

TERORISMUL NUCLEAR ŞI RADIOLOGIC: AMENINŢĂRI ASUPRA SECURITĂŢII (INTER)NAŢIONALE

La începutul anului 2024 se estima că cele nouă state deținătoare de arme nucleare (SUA, Federația Rusă, Regatul Unit, Franța, China, India, Pakistan, Coreea de Nord și Israel) dețineau împreună 12.121 de arme nucleare, din care 9.585 erau considerate a fi amplasate în stare de alertă, 3.904 dintre aceste focoase fiind în regim activ, inclusiv cca 2.100 în stare de alertă majoră.

Liderii-mondiali--Teorismul-nuclear-este-o-grava-amenintare

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/XENOFONTOV_0.pdf?fbclid=IwY2xjawJmONBleHRuA2FlbQIxMAABHvZJDRZ9rALpakqZ6_TSWUV-pnokzlBFNkrX2GfoYW5MKK85X5BaudfhR5Zv_aem_eWP9Tyfq3wj7rqoEQJyD5A

LANSARE DE CARTE

DOSARUL REZISTENŢEI SPIRITUALE

Recenta culegere de documente „Viața religioasă în RSS Moldovenească (1965–1970)” editată de cercetătorii Octavian Moşin şi Viorel Bolduma, consultant științific: academician Valeriu Pasat, apărută la Editura Lexon-Prim (director: Eduard Potânga), reprezintă un autentic dosar al rezistenţei spirituale al credincioşilor din RSS Moldovenească.
Comuniştii sovietici credeau că prin lupta cu Biserica vor edifică un „viitor luminos”, realitate aflată însă în contrasens cu năzuințele acestora.
Credincioşii diferitor confesiuni s-au opus ingerinţei statului, implicit al Partidului Comunist al URSS, în viaţa religioasă. Formele de rezistenţă au fost diferite: de la proteste deschise, până la neglijarea legislaţiei ateiste, îngrijirea şi menţinerea lăcaşilor de cult (închise de autorităţi), oficierea serviciilor divine la domiciliu etc.
La 9 aprilie 2025, pofesori (dr. hab. Ion Gumenâi, dr. Igor Bercu, dr. Ion Valer Xenofontov), cercetători ştiinţifici (dr. Tudor Candu, Ion Negrei), studenţi au interacționat într-o atmosferă academică asupra povestei cărţii, au analizat izvoarele istorice, impactul avut de statul ateismului militant asupra religiei şi despre faptul cum Biserica şi credincioşii au învins fără nicio o armă (militară) un imperiu.
Secvenţe de la lansarea cărţii din aula 530 a Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova.

40cb9a35-6ce4-4436-acf5-5ad9a67e03a7
1b6a97c3-bc76-4dc0-bc31-a0ba4c6c6ae2
2c07d777-69ba-4246-a986-b52954f5b269
4d0a154e-1d83-4298-b949-d260f208826d
809722d2-1e79-49da-9f58-28e52c90d255
viber_image_2025-04-10_07-54-43-967

TEATRUL

PERSONAJELE LUI CARAGIALE, ORICÂND ACTUALE

Secvenţe din spectacolul „O scrisoare pierdută” după Ion Luca Caragiale; regie: Horațiu Mălăele; Teatru Naţional „I.L. Caragiale” din București; scenografie: Maria Miu; muzica: Emy Drăgoi; asistent regie: Viorel Florea; regizor scenă: Viorel Florea. Piesa a fost jucată la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău.
Foto: IVX, 3 aprilie 2025

viber_image_2025-04-03_21-24-20-005
viber_image_2025-04-03_21-24-20-274
viber_image_2025-04-03_21-24-20-633
viber_image_2025-04-03_21-24-20-674
viber_image_2025-04-03_21-24-20-708
viber_image_2025-04-03_21-24-21-119

LITERATURĂ UNVERSALĂ

Нежным женским лицом и зеленой травой
Буду я наслаждаться, покуда живой.
Пил вино, пью вино и, наверное, буду
Пить вино до минуты своей роковой.
Омар Хайям (1048—1122)

ISTORIA ŞTIINŢEI

Istoricul Iachim Grosul, ancorat pe parcursul vieții în perimetrul activității științifice și pedagogice, a creat și temelia instituționalizării științei academice în RSS Moldovenească.
Ca să utilizăm o metaforă istorică, protagonistul studiului de față poate fi considerat de trei ori Iachim Întâi: primul decan al două facultăți de istorie din RSS Moldovenească și primul
președinte al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Personalitate distinctă a Moldovei sovietice, acad. Iachim Grosul s-a manifestat plenar în procesul de organizare a sistemului
educațional și cel al cercetării din Moldova sovietică. La baza acestui univers creativ a stat personalitatea sa charismatică, marcată de dinamism profesional, magnetism social și abordare constructivă, care a rămas în memoria contemporanilor și urmașilor săi ca un Om de Omenie.
00216

Sursă: DRAGNEV Demir, XENOFONTOV Ion Valer. Iachim (Grosul) Întâi: primul decan a două facultăți de istorie, primul președinte al Academiei de Științe și un om de omenie. În: „Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii de mâine”. Iași-Chișinău: 2024, volumul 7. Editor Liliana Condraticova. Supliment al revistei științifice „Authentication and Conservation of Cultural Heritage. Research and Technique” (Iași, România), pp. 370-388. ISSN 2558-894X.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/370-388.pdf

ISTORIA ŞTIINŢEI ÎN IMAGINI

20 (1)

Membrul corespondent al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti Mihail Moldovan (1935–1979), specialist în domeniul virusologiei, fitopatologiei și imunitatea plantelor, la curățitul viței de vie.

La 11 august 1979, la vârsta de doar 44 de ani, savantul a decedat, împreună cu toți membrii familiei, în urma celei mai mari catastrofe aviatice din istoria URSS. În acest accident a murit întreaga echipă a Clubului de fotbal „Pahatcor” a slecţionatei RSS Uzbekistan.

Sursă: Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei.

CITATUL ZILEI

„Să fim recunoscători Naturii înțelepte,
deoarece a creat lucrurile necesare ușoare,
iar cele inutile – grele”.
Epicur

APARIŢIE EDITORIALĂ

Viaţa religioasă în RSS Moldovenească : (1965-1970) : Documente / Octavian Moşin, Viorel Bolduma (editori) ; consultant ştiinţific: Valeriu Pasat ; referenţi ştiintifici: Ion Vicovan, Ion Gumenâi ; redactor ştiinţific: Ion Valer Xenofontov ; Universitatea de Stat din Moldova [et al.]. – Chişinău : Lexon-Prim, 2024. – 575, [1] p. Rez. paral.: lb. rom., engl., rusă. ISBN 978-9975-173-18-6.

Volumul include 177 de documente referitoare la viața religioasă din Moldova sovietică. Este prezentată o etapă turbulentă în viața bisericească, marcată de intervenția factorului politic și ideologic. Cititorul va avea acces la informații referitoare la numărul de clerici, starea lăcașurilor de cult, monitorizarea veniturilor și activitatea cultelor, schițe biografice din viața slujitorilor ș.a.
Pe baza informațiilor inedite, puse în premieră în circuitul științific, cititorul va putea înțelege esența politicii promovate de Uniunea Sovietică.
Lucrarea este importantă pentru cunoașterea istoriei vieții religioase din spațiul actual al Republicii Moldova, oferind informații valoroase referitoare la situația cultelor din
diverse localități ale Moldovei sovietice.
Cartea este adresată cercetătorilor științifici, arhiviștilor, muzeografilor, cadrelor didactice, precum și publicului larg de cititori.

483550429_562834606774632_4983001018959970692_n

CHIŞINĂUL INTERBELIC

TALCIOCUL

Talciocul sau târgul de vechituri, considerat „o podoabă a Chișinăului”, avea două vaduri comerciale.
Unul era de dimineață și se desfășura la Piața Nouă (actuala, Piaţă Centrală) și altul de după amiază – în târgul vechi.
La talcioc se vindea și se cumpără de negustori ambulanţi, de-a dreptul în stradă, lucruri de ocazie, „în special haine şi rufărie veche, purtând în ele germenii tuturor boalelor închipuite şi neînchipuite şi unde se plasează lucrurile casnice furate de prin oraş”.
Cumpărătorii din talcioc erau din lumea săracă a urbei. A existat însă și o „perioadă de aur” a talciocului. Este vorba de foștii ofițeri ruși și proprietari cărora li se expropriase proprietățile funciare și care vindeau la talcioc articole de aur și argint, pietre scumpe, covoare persiene, de Niva și Buhara.
40 .Piata de zarzavat

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/36-40_63.pdf?fbclid=IwY2xjawI7Y7JleHRuA2FlbQIxMAABHRIOLzZKIqMJBVH9obpF8k8WzavM7QY3xNSEy2X5xptiNCd2yczYnMHfWA_aem_zmtbUfhLrZZAdkACm6NEHg

CHIŞINĂUL INTERBELIC

PIEȚELE

În epocă se considera că „piața Chișinăului e promiscuă, nedisciplinată și grotescă. Dimineața arhitectura ei meschină se animă” iar „gălăgia orientală a târgului lovește timpanul cu stridențele ei”. Prin piețele orașului Chișinău se scurgeau cea mai mare parte din bogățiile agricole și pomicole ale provinciei.
Limbile de comunicare în piață erau româna, rusa și ebraica.
Capitala Basarabiei dispunea de 13 piețe diferite (1919).
În inima Chișinăului se afla Piața Nouă (actuala, Piaţă Centrală). Piața era descrisă ca fiind una aglomerată, „lumea se mișcă în toate părțile cu pași grăbiți spre a-și târgui cele necesare hranei zilnice, căci cine întârzie peste orele 9 1/2 – 10 nu mai găsește aproape nimic, cele mai multe prăvălii fiind închise peste această oră”. Specula era una extremă. Intermediarii vindeau produsele producătorilor cu două–trei prețuri.

39. Lucrari de modernizare
Lucrări de modernizare la Piața Nouă, cca 1935.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/36-40_63.pdf