Expoziție gastronomică organizată de cadre didactice. S. Echimăuți, rn. Rezina, 25 octombrie 1987. Arhivă privată

Studenți de la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău la prima lecție de anatomie, 1958. Arhiva privată Demir Dragnev

Săteni la iarmaroc, 25 octombrie 1987. S. Echimăuți, rn. Rezina. Arhivă privată

Valeriu Pasat, Biserica ortodoxă și puterea sovietică în RSS Moldovenească (1940–1991), Chișinău, Editura Cartier, 2019, 568 p. ISBN 978-9975-86-364-3

       „Istoria relațiilor dintre stat și biserică în Uniunea Sovietică este întortocheată și contradictorie, pe alocuri cu puseuri de thriller. Autoritățile comuniste mânuiau cu măiestrie biciul și cu mai puțină îndemnare biscuitul. Campaniile înverșunate de închidere masivă a locașurilor de cult erau succedate de perioade de îngăduință față de credința strămoșească, considerată rămășiță a trecutului obscurantist – atitudine nu prea firească, generată de rezistența tenace opusă de credincioși zelului iconoclast al entuziasmului comunist.

      Această carte încununează și sintetizează culegerea de documente în patru volume „Ortodoxia în Moldova”, dezvăluie evenimentele atât dramatice cât și, uneori, bizare, din spatele documentelor oficiale din cancelariile autorităților. Asaltarea bisericilor de către oamenii puterii și rezistența opusă de enoriași, popasurile neortodoxe ale protipendadei sovietice raionale pe la mănăstirile de maici, intrigile aproape bizantine țesute atât în mediul ecleziastic, cât și în cel ateu militant desemnat să supravegheze politic ortodoxia, alcătuiesc un mozaic impresionant de evenimente din vastul registru dintre tragic și grotesc. Este o carte despre asaltarea cerurilor de către niște forțe prea telurice și despre sfârșitul previzibil al acestor bătălii purtate sub drapelul raționalismului, care însă s-a dovedit a fi absurdă și, prin urmare, condamnată la eșec”.

 Acad. Valeriu Pasat

 Din sumarul lucrării:

 „Fenomenul ortodox moldovenesc: problema și sursele de documentare”; „Alipirea Basarabiei la URSS: aspectele bisericești ale sovietizării (anii 1940–1941)”; „Războiul și revenirea Bisericii Ortodoxe Române (anii 1941–1944)”; „Sfârșitul războiului și dezorganizarea vieții religioase a Moldovei (anii 1944–1947)”; „Sub semnul restricției corespunzătoare …”: oscilațiile antibisericești ale autorităților și nesupunerea moldovenească (anii 1948–1953)”; „Renașterea religioasă” în stil moldovenesc (anii 1953–1957)”; „Asaltul cerurilor”: algoritmii noi ai relațiilor dintre sat și biserică (anii 1958–1959)”; „Limitele supunerii. Moldova în preajma reformei administrației bisericești (jumătatea a doua a anului 1959 – anul 1960)”; „Vreți să luăm iar topoarele în mâini?” (anii 1961–1965)”; „„Vântul se întoarce și începe din nou aceleași rotiri”: dezghețul” brejnevist în treburile bisericești (anii 1966–1975)”; „Compromisurile „stagnării” și eliberarea bisericească moldovenească (anii 1976–1991)”.

Întâmpinarea regelui Mihai și a reginei mamă Elena la sfințirea Catedralei din Chișinău de către arhiepiscopul locotenent al Chișinăului Efrem (Tighineanu), 31 octombrie 1942

Ion Valer XENOFONTOV, Enciclopedia curiozităților. Trecut și prezent. Vol. II, Iași, Editura LUMEN, 2019, 267 p. ISBN 978-973-166-441-5

Enciclopedismul care-l caracterizează pe autor, precum s-a mai remarcat de către preotul Octavian Moșin, doctor în teologie, în istorie și filosofie, conferențiar universitar, și academicianul Mihai Cimpoi, așadar, n-ar strica să-i asalteze și pe consângenii săi de aici și de acum. Și, de ce nu?… să-i facă să devină mai curioși față de cele ce se întâmplă în zilele noastre, în destinul nostru și al Țării, al Vieții și al Curiozității, al metamorfozelor ei deloc simple de pătruns întotdeauna până la capăt. Viitorul dintre trecut și prezent va păstra, credem, oricând vie în inimă și-n conștiința personală și universală setea inepuizabilă de nou și de noi ispitita de Curiozitate – de această minune premergătoare a darului de drum în istoria vieții și-n viața istoriei zăvorâtă în Clipă. Cheia sapientală cu care putem lesne deschide orice ușă umană din taina cuvintelor se află în buzunarul mi(ni)sterial al Curiozității. Ca să vă convingeți aievea, citiți-l pe cercetătorul Ion Valer Xenofontov.

Tudor PALLADI,

Poet, critic literar, traducător, redactor

Enciclopedia Curiozităților_Vol. II_Xenofontov_I.V.

 Ioan LISNIC, Clerici ortodocși din Basarabia și Transnistria în închisorile comuniste, Iași, Editura Stef, 2019, 261 p. ISBN 978-606-028-159-7.

 Secolul trecut a fost marcat de politici represive aplicate de regimul sovietic, între care și campaniile antireligioase. Numărul martirilor credinței creștin-ortodoxe nu poate fi stabilit cu exactitate nici chiar în baza fondurilor arhivistice existente, atât a celor desecretizate cât și a celor care rămân a fi inaccesibile pentru public și cercetători. Dincolo de aceasta, identificarea clericilor martiri din Basarabia, Transnistria și nordul Bucovinei este una dintre sarcinile importante ale posterității și de ce nu, poate primii pași în inițierea pregătirii dosarelor pentru canonizarea și trecerea în rândul sfinților ale unora dintre ei.

 Protoiereu, doctor în teologie, Ioan LISNIC

„Știinţa constituie cea mai puternică agonisire a omului”.

Michel de Montaigne (1533–1592), scriitor și filosof francez din Epoca Renașterii

CACTUȘII ÎNFLORESC ȘI ÎN ZI DE SÂMBĂTĂ. Foto: IVX, sâmbătă, 10 august 2019.

Între 1965 și 1967 Valeriu Rudic a fost multiplu campion al Moldovei la lupte libere. Este maestru al sportului al URSS (1967) la această probă sportivă, unul dintre cei mai tineri din spațiul sovietic.  Ar fi continuat cu succes cariera sportivă dacă mama nu l-ar fi dojenit părintește că dorește să fie instruit, în primul rând, în domeniul medicinei.

IVX

Notă: RUDIC, Valeriu (n. 18 februarie 1947, s. Talmaza, r-nul Ştefan-Vodă) – biolog, domeniul ştiinţific: microbiologie şi ficobiotehnologie. Doctor în medicină (1974), doctor habilitat în biologie (1990), profesor universitar (1991). Membru corespondent (1995) şi membru titular (2000) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Acad. Ion Bostan și pendulul Foucault. Caricatură: Iurie Cebotari

Azi, 31 iulie 2019, este ziua de naștere a academicianului Ion Bostan. La mulți ani!

Academicianul (1995) Ion Bostan (n. 31 iulie 1949, s. Brânza, r-nul Cahul), inginer, savant consacrat în domeniile maşinologiei şi fiabilității maşinilor, s-a născut într-o familie de colhoznici de rând, care au trecut prin calvarul celui de-al Doilea Război Mondial, foametei și deportărilor etc. Mai mult ca atât, în 1957, în urma unei inundații, familia a rămas ruinată, fiind necesară construirea unei noi case. Anton Bostan, tatăl viitorului academician, fără studii speciale, a devenit cel mai bun mecanizator din localitate. Orice tehnică nouă apărută în gospodăria colectivă era pusă în aplicare de badea Anton. Astfel, a pus în circuit primul tractor „Universal”, mașini de procesare a laptelui și de fabricare a smântânii, agregate pentru treieratul grânelor, o făbricuță de tras lîna, unica în lunca Prutului de Jos etc. Dragostea genetică pentru tehnologii și inovații a fost transmisă fiului, viitorului academician.

IVX

Ion Bostan la pescuit peste frontieră călare pe țap, înapoi  – pe capră. Artist plastic: dr. conf. univ. I. Daghii

Secvență din casa părintească a academicianului Ion Bostan. S. Brânza, rn. Cahul. Foto: IVX, 1 iunie 2019

Notă: BOSTAN, Ion (n. 31 iulie 1949, s. Brânza, r-nul Cahul) – inginer, domeniul ştiinţific: maşinologie şi fiabilitatea maşinilor. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1989), profesor universitar (1990). Membru corespondent (1993) şi membru titular (1995) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Anton (1921-2007) și Vasilisa Bostan (1922-1994), părinții academicianului Ion Bostan. S. Brânza, rn. Cahul

„M-am luptat lupta cea bună,
Mi-am isprăvit alergarea,
Am apărat credință”.

„Stai departe de oamenii care iți micșorează ambiția. Oamenii mici întotdeauna fac asta. Cei cu adevarat mari te fac să te simți că și tu poți deveni mare”. Mark Twain (1835-1910), scriitor american

Elena și Chiril Mamei. S. Butuceni, rn. Râbniţa, 1948

Notă: [Părinții membrului corespondent al Academiei de Științe a Moldovei Svetlana Cojocaru]

Studenta Universității de Stat din Chișinău Svetlana Cojocaru (Mamei), viitorul membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, la o promenadă cu Vitalie Cojocaru, viitorul soț, 1972

Notă: COJOCARU, Svetlana (n. 26 iulie 1952, s. Butuceni, rn. Râbniţa) – matematician, informatician, domeniul ştiinţific: teoria gramaticilor şi limbajelor, procesarea limbajului natural, interfeţe inteligente, algebra computaţională. Doctor habilitat în informatică (2007). Profesor cercetător (2014). Membru corespondent (2017) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Conducător științific la șase teze de doctorat (A. Colesnicov, O. Burlaca, M. Petic, N. Curteanu, V. Albu, V. Popukaylo). Laureat al Premiului Naţional al Republicii Moldova (2011).

Cursul universitar propus reflectă principalele probleme teoretico-explicative și praxiologice ale istoriei politice a statului Republica Moldova în contextul științelor politice contemporane. În acord cu scopul didactic principal, prezenta lucrare, fiind concepută și redactată conform exigențelor unui curs academic, este structurată în patru compartimente: Instituționalizarea statului Republica Moldova – repere politico-juridice fundamentale; Adoptarea Constituției Republicii Moldova din 1994 și modificarea regimului politic din 2000 – etapa stabilizării sistemului politic; Reformarea sistemului politic și instituțional în anii 2001–2009 în contextul formulei politice noi de guvernare a PCRM și Proiectul paradigmei noi de guvernare democratică din a doua jumătate a anului 2009 până la alegerile parlamentare din 2019. Aceste module corespund, în linii mari, celor patru perioade din geneza și evoluția statului Republica Moldova.

Dr. hab., prof. univ. Pantelimon Varzari

P.Varzari.Istoria politică a R.M.Chișinău-Pontos,2019 

TOMESCU, Constantin N. Jurnal din viața mea / Ediție îngrijită de: Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC, George ENACHE, Chișinău, Cartdidact (Tipogr. „Lexon Prim”), 2019, 1100 p. ISBN 978-9975-139-83-0

 „Plămădit din sânge ardelean și oltean, născut dobrogean, format moldovean, devine mai târziu basarabean [Constantin N. Tomescu]”.

Preotul Vasile ȚAPORDEI

 „Constantin N. Tomescu revine în atenția publică după căderea comunismului în România, mai puțin însă ca istoric al bisericii și editor de documente, ci, mai ales, prin impunătorul său „Jurnal” de amintiri, redactat în perioada 1968–1974. Memoriile, câteva fotografii, precum și o serie de alte documente, au fost depuse de către autor la Arhivele Naționale ale României. „Jurnalul” cuprinde șase caiete studențești și totalizează 1 124 de pagini”.

Editorii [conf. univ. dr. Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC, prof. univ. dr. George ENACHE]

Simi Ion XENOFONTOV, Când bunica era mică, Chișinău : Centrul Editorial Poligrafic al Universității de Stat din Moldova, 2019. – 23 p. ISBN 978-9975-149-09-9

În vara anului 2017 am tot tras-o de limbă pe bunica mea Maria despre amintirile ei din copilărie. Evident, când avea timp liber ea îmi povestea ce făcea când era mică, împreună cu surorile şi fratele ei, prietenii, colegii și părinții. Atunci când bunica termina de spus o „poveste”, noi o rugam să ne mai spună una, dar ea avea de lucru. Bunicul, de obicei, trăgea și el cu urechea la aceste istorioare hazlii, surâdea și zicea sarcastic: Bunicică ai fost, bunicică ai fost!

Cand bunica era mică_Xenofontov_

Экономическое обозрение, 10 мая 2019, № 17 (1279), c. 21-22

Gheorghe Baciu, Victimizarea – un flagel social, Chișinău, S.n. (Combinatul Poligrafic), 2019, 234 p. ISBN 978-9975-129-53-4

Un nou volum semnat de neobositul și eruditul profesor Gheorghe Baciu. De această dată este vorba de „Victimizarea – un flagel social”, în care autorul revine asupra unui subiect mai vechi – otrava, aplicarea ei intenționată, dar, totodată, pune în discuție subiecte inedite, și tot atât de incitante.

Anatol PETRENCU, doctor habilitat, profesor universitar. Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România

Ion Coropcean, Victor Juc, Constantin Manolache, Serviciul militar din Republica Moldova: abordare politico-juridică : Monografie / Inst. de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice, Acad. Militară a Forţelor Armate “Alexandru cel Bun”. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2019 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 212 p.  ISBN 978-9975-3283-8-8.

Serviciul militar este elucidat pe coordonata politico-juridică, fiind supuse cercetării fundamentele, instituționalizarea și evoluția, caracterul, structura și funcționalitatea Armatei Naționale, statutul personalului militar și relațiile de serviciu militare. Ideea fundamentală argumentată și dezvoltată rezidă în  indispensabilitatea sistemului național de securitate. Monografia este destinată specialiștilor în domeniu, tuturor celor care manifestă interes pentru subiectele ce țin de sistemul de securitate și apărare națională.

Foaia de titlu_Caseta Tehnică_Sumar: 1_3 (1)

Credincioși din s. Echimăuți, rn. Rezina restituie icoana Sf. Nicolae (protejată în timpul campaniei ateismului militant) bisericii cu hramul „Zămislirea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul” din localitate. Circa 1990. Arhiva privată Tatiana Ceban

Cercetătorul științific Valentin Celac alături de fiul Roman la amplasarea experiențelor în câmpul Secției de Genetică a Academiei de Științe a RSS Moldovenești (actualmente, în apropierea străzii Gh. Asachi, vizavi de Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții), 1967. Colecție foto privată

Cuscrele Nadea Șichircă (stânga) și Catinca Celac, 1978. Colecție foto privată

Notă. Nadea Șichircă din satul Rădenii Vechi, raionul Ungheni, deportată în vara anului 1949, mamă a 7 copii, cu studii. Cel mai mare fiu, Ion, absolvă Seminarul Duhovnicesc din Odesa, iar ulterior, cu excelență, Academia Teologică din Sankt Petersburg.

Lelea Catinca (1915–2007) era grinda colhozului din satul Hâjdieni, raionul Orhei. Era femeia pe care se baza gospodăria colectivă. Descânta toată lumea fără să știe nici un descântec. Utiliza următoare slove: Dumnezeu să te păzească! Dumnezeu să te ajute! Roagă-te și totul va fi bine. Lumea, într-adevăr, se tămăduia.

Făclia. Săptamânal de informație, opinie și cultură pedagogică, nr. 11 (3551), vineri, 22 martie 2019, pp. 1-2