Author Archives: admin

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

M.c. Ion Habașescu. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00370

HABAȘESCU, Ion (n. 1 iunie 1938, s. Sofia, azi r-nul Drochia) – inginer, domeniul ştiinţific: mecanizarea agriculturii. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1989). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1995).

00370

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

M.c. Gheorghe Cozub. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00369

COZUB, Gheorghe (30 august 1937, s. Cuhureştii de Sus, azi r-nul Floreşti – 17 aprilie 2009, Chișinău) – inginer, domeniul ştiinţific: oenologie. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1989). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1993).

00370

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

M. c. Vasile Siminel. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00367

SIMINEL, Vasile (2 iunie 1921, s. Gordineşti, azi r-nul Rezina – 25 aprilie 2014, Chișinău) – agronom, domeniul ştiinţific: ameliorarea plantelor, genetica plantelor şi producerea seminţelor. Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1972), profesor universitar (1973). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1978).

00367

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Vasile Micu. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00366

MICU, Vasile (n. 18 octombrie 1938, s. Olişcani, azi r-nul Şoldăneşti) – agronom, domeniul ştiinţific: genetică, ameliorare şi seminologie. Doctor habilitat în biologie (1979), profesor universitar (1995). Membru corespondent (1989) şi membru titular (1993) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Academicianul (1993) Vasile Micu (n. 18 octombrie 1938, s. Olişcani, azi r-nul Şoldăneşti), agronom, savant consacrat în domeniile geneticii, ameliorării şi seminologiei, s-a născut într-o familie evlavioasă cu șapte copii. În casă, în toate camerele, erau icoane, rugăciunile de dimineață, înainte de masă, înainte de culcare erau respectate cu strictețe de toți membrii familiei. În copilărie s-a implicat la munci agricole: curățatul porumbului, culesul strugurilor, înșiratul și păpușitul tutunului etc. Bunicul din partea tatălui, Ion Micu, l-a învățat a ține toporul în mînă, a ciopli etc. Un mare cunoscător de basme, povești, cântece populare, bunicul a decedat în timpul foametei din anii 1946–1947, la vârsta de 84 de ani. Și-a protejat până la urmă nepoții, atunci când i se oferea mâncare o ceda în favoarea copiilor, spunând că „s-a săturat”. IVX

00366

 

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

În Prezidiul Congresului IV Unional de Cardiologie: Mihail Popovici (rândul trei, în centru), reprezentantul RSS Moldovenești, directorul general (1988–1997) al Institutului de Cercetări în Medicina Preventivă și Clinică, Boris Petrovschi, ministrul Sănătății al URSS, Erou al Muncii Socialiste, acad. Liubov Malaia, Erou al Muncii Socialiste, acad. M. Mirahimov, Erou al Muncii Socialiste, acad. acad. E. Ciazov, Laureat al Premiului Nobel, Erou al Muncii Socialiste și alte personalități consacrate în domeniul cardiologiei din Uniunea Sovietică. Sala cu Coloane a Casei Uniunilor, Moscova, 24 octombrie 1988. Arhiva acad. Popovici. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00272b

00272b

CARTEA ANULUI 2017

Vrednici ostenitori ai Bisericii. Dicționar istorico-biografic. Ediție revăzută și completată (editori: Octavian Moșin, Mihail Bortă) /Colecția „Personalități basarabene”. Chișinău, EFP „Tipografia Centrală”, 2017, 372 p.: fot. ISBN 978-9975-53-852-7

Volumul „Vrednici ostenitori ai Bisericii” vine cu exemple, cu modele concrete care ne vor ghida în trăirea vieții de zi cu zi, așa cum au trăit-o moșii și strămoșii noștri – oameni de rugăciune, oameni de credință, oameni cu demnitate și cu jertfire de sine în numele semenilor.

ÎPS VLADIMIR,

Mitropolit al Chișinăului și al Întregii Moldove

Doi inimoși preoți, doctorul în teologie Octavian Moșin și preotul Mihail Bortă, au inițiat o colecție interesantă „Personalități basarabene” – și au reușit să pregătească pentru tipar volumul „Vrednici ostenitori ai Bisericii”, înregimentând mai mulți autori.

Această carte înglobează în sine oameni, destine, evenimente într-o formulă enciclopedică. Sunt oameni care au lăsat urma lor neștearsă în istorie, sunt destine care pot servi ca modele de virtute umană și de slujire cu devotament și dăruire Sfintei Credințe, evenimente care ne-au marcat existența în diferite perioade, epoci, sub diferite regimuri.

Iurie COLESNIC,

Istoric literar, scriitor, enciclopedist

Scan10001_001

 

 

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGIN

Sculptorul Veaceslav Jigliţchi cu Trofeul CIO „Sport et Art/Sport and Art”. Foto: IVX, 22 noiembrie 2016

Notă: Artistul Veaceslav Jigliţchi este un nume consacrat în domeniul artei. Este autorul unor sculpturi din bronz aflate în colecțiile particulare ale liderilor mondiali Sarkozy, Putin, Medvedev, Lujkov, ale unor interpreți de talie mondială (Toto Cutugno) ș.a. Multe dintre lucrările sale servesc drept trofee la festivaluri şi expoziții de artă modernă, evenimente culturale și din domeniul sportului. Doar în municipiul Chișinău sunt expuse peste 50 de lucrări elaborate de cunoscutul sculptor. Printre lucrările de referință ale lui V. Jigliţchi consemnăm compoziția sculpturală în bronz „Nota Bene!” (Ia aminte!), instalată în havuzul din fața blocului В de studii al Academiei de Studii Economice a Moldovei (2010), „Dubloul Olimpic Nicolae Juravschi și Victor Reneiski” (2014), Trofeelor CNOS al Republicii Moldova „Excelență Olimpică” și „Sportul și Femeia” (2015), Monumentul lui Papa Ioan Paul al II-lea (2016) din fața Catedralei Romano-Catolice „Providența Divină” (2016), sculptura „La plimbare” (2016) de pe str. 31 August 1989, basorelieful „Valentin Goga” de pe fațada clădirii Palatului Național „Nicolae Sulac” (2016), Premiile TVR Moldova (2017) ș.a. La dezvelirea lucrărilor executate de sculptorul V. Jigliţchi participă șefi de state, ambasadori, oameni de cultură ș. a. IVX

3

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Participanți la Simpozionul științific internațional „Europa de Sud-Est în Evul Mediu”. Chișinău, 13–15 mai 1973. De la stânga la dreapta: acad. Lev Cerepnin, Petru Lucinchi, acad. Iosif Varticean, m.c. Alexandru Zavtur, prof. Gh. Fedorov. Muzeul Științei al AȘM. Foto donată de m.c. Demir Dragnev. Fond foto. Cota arhivistică: 00363

00363

MOTTOUL ZILEI:

Слава не может насытить и дать наслаждение тому, кто украл ее, а не заслужил; она производит постоянный трепет только в достойном ее. Н. В. Гоголь

CARTEA SĂPTĂMÂNII

Cristina Preutu, Propaganda politică în România socialistă. Practici și tehnici de comunicare (1965-1974), Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2017, 466 p. ISBN 978-606-714-358-4

Scan10002_001

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Mihail Popovici, elevul (viitorul academician) clasei a IX-a a Școlii Medii din s. Podoima, rn. Camenca, RSS Moldovenească, fotografiat „pentru învățătură bună”, 1958. Foto arhiva familiei Popovici. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00359f(d)

POPOVICI, Mihail (n. 29.10.1942, s. Podoima, r-nul Camenca) – medic, domeniul ştiinţific: cardiologie. Doctor habilitat în medicină (1986), profesor universitar (1990). Membru corespondent (1993) şi membru titular (2007) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

1

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Triplu obelisc încununat de semnul crucii, edificat de Victor Boian în s. Carahasani, rn. Ștefan-Vodă, 2005. Obeliscul central are 12 m și este ridicat în cinstea „Eroilor morți pe câmpul de luptă pe Frontul de Răsărit”. Obeliscul din dreapta „e ridicat în memoria eroilor moldoveni în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, care și-au dat viața pentru neam, credință și țară”. Obeliscul din stânga e ridicat în onoarea „Eroilor morți pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial din comuna Carahasani care au fost dați uitării”. Foto: IVX, 8 august 2017 Foto: IVX, 8 august 2017

10

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Muzeul Raional de Istorie și Etnografie din or. Telenești. Foto: IVX, 31 octombrie 2017

Notă istorică: Clădirea a fost edificată în 1860. Pe parcursul istoriei a găzduit un post al jandarmeriei române, apoi un spital privat de 20 de paturi, ulterior Spitalul Raional Telenești. Scriitorul Mihail Sadoveanu (1880–1961) afirma că „era o casă oarbă, bântuită de duhuri necurate…”

IMG_3896

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Doctorandul (1975) Nicolai Moldovan (21.02.1939, s. Șirăuți, rn. Briceni – 2000), ulterior doctor în istorie (02.07.1979). A activat la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești/Academiei de Științe a Moldovei. Colegii îl numeau „Ion Creangă”. Atunci când povestea pătăranii lumea murea de râs, iar el nu schimba niciun mușchi de pe față și întreba nedumerit: Oare de ce râde lumea aceasta? Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00355

00355

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Secvență de la prima sesiune științifică a Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 2 august 1961. Al patrulea din stânga: acad. Konstantin Ivanovici Skriabin (1878–1972). Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00353

00353

MOTTOUL ZILEI:

В нашем обществе те, кто лучше всех осведомлён о происходящем, меньше всех способны увидеть мир таким, каков он есть. В общем, чем больше понимания, тем сильнее иллюзии: чем умнее, тем безумнее.

Джордж Оруэлл

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Doctorandul (azi, membru corespondent) Ion Dediu, 1960. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00352d

Ion Dediu (n. 24 iunie 1934, s. Rediul Mare, jud. Soroca, azi r-nul Donduşeni) – biolog, domeniul ştiinţific: biologia generală, ecologie, zoologie, protecţia mediului, hidrobiologie, ecologia politică. Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1978), profesor universitar (1981). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992).

00352

MOTTOUL ZILEI:

Мне говорят, что я своими утверждениями хочу перевернуть мир вверх дном. Но разве было бы плохо перевернуть перевернутый мир?

Джордано Бруно

 

 

MOTTOUL ZILEI:

Многие презирают жизненные блага, но почти никто не способен ими поделиться.

Франсуа де Ларошфуко

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Cercetătorii Andrei Negru și Alexandru Cebotaru  de la Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești în vizită la Grădina Botanică a Academiei de Ştiințe din Ucraina, anii 1980. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00348d

00348

Cercetătorii științifici ai Laboratorul de Floră şi Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești. De la stânga spre dreapta: A. Istratii, X. Vitco, T. Bogoutdinova, Gh. Simonov, T. Gheideman, A. Negru, şoferul  Semion şi Ana Ştefîrţa, 2 august 1984. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00345d

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

A. Negru, directorul Grădinii Botanice (Institut) (1988–1996) a Academiei de Științe a Moldovei, prezintă colecţia de stânjenei preşedintelui Republicii Moldova Mircea Snegur, prim-ministrului Valeriu Muravschi și altor personalități, 1991. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00346d

00346

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Cercetătorii științifici ai Laboratorul de Floră şi Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești. De la stânga spre dreapta: A. Istratii, X. Vitco, T. Bogoutdinova, Gh. Simonov, T. Gheideman, A. Negru, şoferul  Semion şi Ana Ştefîrţa, 2 august 1984. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00345d

00345

MOTTOUL ZILEI:

 
Первый человек, который бросил ругательство вместо камня, был творцом цивилизации.
 
Зигмунд Фрейд

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

După Ion Caramitru, ministrul Culturii al României (1996–2000), Sandu Grecu, președintele Uniunii Teatrale din Republica Moldova, fondatorul și directorul Teatrului „Satiricus Ion Luca Caragiale” din mun. Chișinău, are trăsături fizice comune cu Laureatul Premiului Nobel Albert Einstein (1879–1955). Foto: IVX, 20 noiembrie 2017

IMG_5375

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Deschiderea oficială a Festivalului Olympic EcoFest 2016 cu genericul „Practicăm sportul într-un mediu curat”. De la stânga: dublii campioni olimpici N. Juravschi și V. Reneiski, medaliatul olimpic Gh. Andriev, campioanele olimpice Larisa Popova și Elena Hlopțeva, medaliatul olimpic Serghei Mureico. Foto: IVX, 24 septembrie 2016

84

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Colaboratorii Laboratorului de Floră şi Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești, 1983. De la stânga la dreapta: Vasile Chirtoca, Natalia Cuzimina, Tatiana Bogoutdinova, Agafia Railean, Nadejda Miteaeva, Andrei Negru ș.a.  Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00343d

00343