Doctorandul Mircea Bologa, mijlocul anilor 1950. Arhiva Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Fond 1, inv. 4, d. 129, f. 6.; Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00317d
BOLOGA, Mircea (n. 31 mai 1935, s. Parcova, azi r-nul Edineţ) – fizician, domeniul ştiinţific: termo- şi electrofizică. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1973), profesor universitar (1976). Membru corespondent (1978) şi membru titular (1992) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Taina Sfintei Cununii la Biserica de lemn ,,Adormirea Maicii Domnului” din Chișinău, 1 iunie, 2016. Arhivă privată
Membru corespondent Eugeniu Russev la ședința de deschidere a Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 2 august 1961. Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00316a, 000316b
Eugeniu RUSSEV (24 decembrie 1915, s. Kubei, azi reg. Odesa, Ucraina– 17 mai 1982, Chişinău) – istoric şi filolog, domeniul ştiinţific: istoria medie, arheografie şi filologia română. Doctor în istorie (1951). Membru corespondent al Academiei de Științe a RSS Moldovenești (1961).
Acad. Andrei Andrieș și acad. Boris Melnic, mijlocul anilor 1990. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00315
Andrei ANDRIEŞ (24 octombrie 1933, Chişinău – 7 aprilie 2012, Chișinău) – fizician, domeniul ştiinţific: semiconductorii necristalini şi optoelectronica. Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice (1977), profesor universitar (1990). Membru corespondent (1978) şi membru titular (1984) al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești.
Boris MELNIC (11 februarie 1928, s. Briceni, azi r-nul Donduşeni – 27 aprilie 2012, Chișinău) – biolog, domeniul ştiinţific: fiziologia umană şi fiziologia animală. Doctor habilitat în biologie (1970), profesor universitar (1971). Membru corespondent (1972) şi membru titular (1984) al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești.
Glebus Sainciuc, doctor honoris causa al Academiei de Științe a Moldovei și acad. Gheorghe Ghidirim, decembrie 1990. Captură de pe rețele sociale. Foto postată de Lică Sainciuc. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00314
Glebus SAINCIUC (19 iulie 1919, or. Chișinău – 16 octombrie 2012, or. Chişinău) – artist plastic, domeniul: pictură, grafică. Doctor honoris causa al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2009).
Gheorghe GHIDIRIM (n. 22 aprilie 1939, s. Palanca, azi r-nul ŞtefanVodă) – medic, domeniul ştiinţific: chirurgie generală şi laparoscopică. Doctor habilitat în medicină (1983), profesor universitar (1986). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1993).
Natalia Albu, Dimensiunea de gen în sectorul de securitate și apărare. Manual. Modulul I: Concepte fundamentale pentru înțelegerea noțiunii de gen, Chișinău, Tipogr. „Elan-Poligraf”, 2017, 92 p. ISBN 978-9975-66-582-7
Natalia Albu, Dimensiunea de gen în sectorul de securitate și apărare. Manual. Modulul II: Politici și direcții de promovare a perspectivei de gen în domeniul păcii și securității, Chișinău, Tipogr. „Elan-Poligraf”, 2017, 76 p. ISBN 978-9975-66-583-4
Natalia Albu, Dimensiunea de gen în sectorul de securitate și apărare. Manual. Modulul III: Abordarea integratoare a egalității de gen în sectorul de apărare, Chișinău, Tipogr. „Elan-Poligraf”, 2017, 160 p. ISBN 978-9975-66-584-1
Natalia Albu, Dimensiunea de gen în sectorul de securitate și apărare. Manual. Modulul IV: Violența sexuală și în bază de gen în condiții de pace și conflict, Chișinău, Tipogr. „Elan-Poligraf”, 2017, 140 p. ISBN 978-9975-66-585-8
Manualul a fost elaborat cu suportul UN Women și cu susținerea financiară a Guvernului Suediei.
Referințe despre carte
„Manualul este destinat cadrelor didactice ale Academiei Militare ‹‹Alexandru cel Bun›› în vederea asigurării acestora cu instrumente necesare privind introducerea tematicii de gen în cadrul disciplinelor predate, în plus poate servi drept ghid pentru a ajuta profesorii în formarea de probleme de gen”.
Natalia ALBU, doctor în politologie, conferențiar universitar
Autoarea
„Acest manual va contribui la înțelegerea necesității de a asigura integrarea dimensiunii de gen în Armata Națională dintr-o perspectivă durabilă și transferabilă, atât ca și concept, cât și instrument operațional”.
Gheorghe GALBURA,
Viceministrul Apărării al Republicii Moldova
Cascada Voinicului de la Saharna (a doua ca mărime din Republica Moldova, după cea de la Rezervația naturală Țipova) are o înălțime de 4 m. Pe locul căderii, apa a format o adâncitură de circa 10 m cu un vârtej în interior, numit Groapa Țiganului. Foto. IVX, 24 decembrie, 2011.
Academicianul-compozitor Eugen Doga felicitat de acad. Andrei Andrieș, președintele Academiei de Științe a Moldovei, anii 1990. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00313
Acad. Ilie Untilă, în activități de cercetare științifică, anii 1980. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00312a, 00312b, 00312c, 00312d, 00312e.
UNTILĂ, Ilie (20 iulie 1935, s. Codreanca, azi r-nul Străşeni – 26 iulie 2000, Chişinău) – agronom, domeniul ştiinţific: genetica aplicativă, ameliorarea culturilor cerealiere spicoase, seminologie şi fitotehnie. Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1988), profesor universitar (1993). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1993).
O ședință la Academia de Științe a RSS Moldovenești, anii 1970. În prezidiu: acad. Andrei Ursu, acad. Teodor Furdui, acad. Pavel Vlad. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00311.
Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din or. Telenești: oază de flori sau univers bacovian? Foto: IVX, 31 octombrie 2017
Cercetători științifici de la Academia de Științe a RSS Moldovenești la o demonstrație, anii 1960. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00310.
Apariția scrisului oficial în limba găgăuză, în 1957, a fost generată de succesele obținute în întrecerile socialiste ale crescătorilor de vite din raionul Ceadâr-Lunga… În mai 1957, primul secretar al Comitetului Central al PCUS, N. S. Hrușciov, a înaintat lozinca „Să ajungem și să întrecem SUA” la toți parametrii economici și să construim comunismul în URSS în anul 1980. S-a preconizat ca pe parcursul a trei ani (adică până în 1960!) să fie triplată producția de carne în țară. Ca răspuns la solicitările partidului, autoritățile din raionul Ceadâr-Lunga, RSS Moldovenească, au decis „să intensifice producția de carne și lapte în republică” în numele colhoznicilor și muncitorilor din gospodăriile raionului. Dar cum să se pună în practică această propunere? Scrisul oficial la găgăuzi lipsea, iar limba rusă practic nu o cunoșteau. De aceea, în mare grabă, printr-o hotărâre a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești din 30 iulie 1957 a fost oficiat scrisul în limba găgăuză pe baza alfabetului rusesc. Elaborat în mare grabă, alfabetul nu reflecta în totalitate particularitățile fonetice ale limbii găgăuze. Astfel, în decembrie 1957 au mai fost incluse literele ä, ö, ӱ, iar în 1968 – ӂ. Deși sunt puțini numeric, găgăuzii au două dialecte și mai multe graiuri.
Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie
Magie între cer și pământ. Foto: IVX, 31 octombrie 2017
Credință și înălțare. Biserica „Sfântul Proroc Ilie” din or. Telenești. Foto: IVX, 31 octombrie 2017
Pași prin toamnă. Foto: IVX, 31 octombrie 2017
Interpretul de muzică tradițională românească Grigore Lese și academicianul Mihai Cimpoi: schimbul de căciuli nu schimbă ceea ce acoperă… Foto: IVX. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00309.
Interpretul de muzică tradițională românească Grigore Lese (n. 20 februarie 1954, Stoiceni, Maramureș) într-o serată culturală la Teatrul Național „Satiricus I.L. Caragiale” din Chișinău. Foto: IVX, 30 octombrie 2017
Casa părintească a academicianului Mihai Popovici din satul Podoima, azi raionul Camenca, Republica Moldova. A fost edificată de bunici, în anul 1928. În curte (partea stângă) se construia fântâna, care are 21 m adâncime. În partea dreaptă a casei se vede un fragment din fostul stat-major al grănicerilor, care păzeau hotarul URSS cu cel al României. Casa, aflată în proximitatea fluviului Nistru, este protejată din toate părțile de stânci. Atașamentul față de cuibul părintesc este redat în textul viitorului academician de pe verso fotografiei făcute de M. Popovici: „Căsuța în care mi-am petrecut cea mai mare parte a tinereței mele ușoare, căsuța care totdeauna mă încălzea și mă bucura cu ce putea. Fotografiată în ajunul iernii anului 1956”. Arhiva privată a acad. Mihai. Popovici. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00308.
Acad. Mihai Popovici felicitat cu ocazia zilei de naștere de acad. Gheorghe Rusnac și dr. hab. Constantin Manolache din partea colectivului Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei. Foto: IVX, 30 octombrie 2017. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00307.
POPOVICI, Mihai (n. 29.10.1942, s. Podoima, r-nul Camenca) – medic, domeniul ştiinţific: cardiologie. Doctor habilitat în medicină (1986), profesor universitar (1990). Membru corespondent (1993) şi membru titular (2007) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Vânătorii, anii 1960. Foto din arhiva privată a acad. Spassky. Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00306
Acad. Al. Spassky (al treilea din stânga) într-un moment de relaxare, 1975. Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00305
Acad. Al. Spassky într-o expediție științifică. Stația Elețkaia, 4 iunie 1966. Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00304
Râulețul Saharna (Echimăuți). Foto: IVX, 24 decembrie 2011
Adunarea anuală a Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 1964. Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00303
Acad. Al. Spassky, dansator, 1975. Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00302
Acad. Al. Spassky(în dreapta) într-un moment de relaxare, 1975. Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00301
Echipa de baschet a Academiei de Științe a RSS Moldovenești într-un amical cu sportivii din Azerbaidjan. Stadionul Republican din Chișinău, anii 1960. Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00300
Biserica de iarnă cu hramul Sfântul Gheorghe. Mănăstirea Căpriana. Foto: IVX, 13 noiembrie 2010
Sub povara timpului. Călugăr de la Mănăstirea Căpriana. Foto: IVX, 13 noiembrie 2010
Lumini nocturne. Foto: IVX, 11 decembrie 2011
Teza de doctor (doctor habilitat) în științe biologice (în volum de 880 p.) susținută în 1965 de Lidia P. Spassky (conducător științific: acad. K.I. Skriabin), soția acad. Alexei Spassky. Foto: I.V. Xenofontov, 4 septembrie 2017. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00299
Dumitru Erhan (stânga), doctor habilitat în biologie, profesor cercetător, cercetător științific principal, discipolul acad. Al. Spassky, și doctor în biologie, conf. cerc. Ștefan Rusu (discipolul prof. D. Erhan), șeful Laboratorului de parazitologie și helmintologie al Institutului de Zoologie al Academiei de Ştiințe a Moldovei, în fostul birou al acad. Al. Spassky. Foto: I.V. Xenofontov, 5 septembrie 2017. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00298
Mesaj de felicitare (II) adresat acad. Alexei Spassky cu ocazia împlinirii vârstei de 50 de ani. Prezentată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00297
Mesaj de felicitare (I) adresat acad. Alexei Spassky cu ocazia împlinirii vârstei de 50 de ani. Prezentată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00296
Hotărârea nr. 325 din 1 august 1961 a Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești privind numirea lui Alexei Spassky în calitate de membru titular al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Prezentată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00295
a), b) Şcoala de Horticultură din Chişinău la sfârșitul sec. al XIX-lea – începutul sec. XX; c) Actualmente, Centrul de Excelență în Informatică și Tehnologii Informaționale, sectorul Botanica din mun. Chișinău. Foto: Iulian Salagor
„În Vale la Lac” (toponimie locală). Locul unde în sec. X–XI a fost o cetățuie slavă. Satul Echimăuți, raionul Rezina. Foto: IVX, 1 septembrie 2017
Cetățuie slavă (reconstituire) (sec. X–XI). Satul Echimăuți, raionul Rezina. Fondul materiale ilustrative al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei
Anexă (II) la Diploma eliberată pe numele lui Alexei Spassky, absolvent al Facultății de Biologie a Institutului Pedagogic din or. Gorki. Prezentată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00294
Anexă (I) la Diploma eliberată pe numele lui Alexei Spassky, absolvent al Facultății de Biologie a Institutului Pedagogic din or. Gorki. Prezentată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00293
Diploma eliberată pe numele lui Alexei Spassky, absolvent al Facultății de Biologie a Institutului Pedagogic din or. Gorki. Prezentată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00292
SPASSKY, Aleksei (n. 3 iulie 1917, or. Lukoianov, reg. Nijni Novgorod, Rusia) – biolog, domeniul ştiinţific: morfologie, ecologie şi sistematica cestodelor. Doctor habilitat în biologie (1949), profesor universitar (1957). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).
Bustul lui Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504) din orașul Cricova. Donație a Consiliului Județean Suceava. Foto: IVX, 7 octombrie 2017
O ședință la Academia de Științe a RSS Moldovenești prezidată de acad. Iachim Grosul (al treilea din stânga), anii 1970. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00291
Participanți la a V-a Consfătuire unională în domeniul protecției naturii. Chișinău, 18-23 septembrie 1962. Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00290
Protoiereul Rodion Melnic și preotul Vasile Gavriliță de la Catedrala „Sfântul Dumitru” din orașul Orhei. Foto: IVX, 26 noiembrie 2016
Șoapte de toamnă în Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din mun. Chișinău. Foto: IVX, 23 octombrie 2017
Acad. Toma Simion, anii 1970. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00289
Simion TOMA (30 august 1936, s. Mârzaci, azi r-nul Orhei – 11 noiembrie 2015) – agronom, domeniul ştiinţific: agrochimie şi fiziologia nutriţiei minerale a plantelor. Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1973), profesor universitar (1985). Membru corespondent (1978) şi membru titular (1981) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
„Jocuri magice” de T. Jucov. Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”. Foto: IVX, 23 octombrie 2017
Acad. Eva Gudumac, una dintre puținele doamne membre ale Academiei de Științe a Moldovei. Foto: IVX, 16 iunie 2016. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00288
Eva GUDUMAC (n. 6 mai 1941, s. Tătărăuca Veche, r-nul Soroca) – medic, domeniul ştiinţific: chirurgie pediatrică. Doctor habilitat în medicină (1986), profesor universitar (1987). Membru corespondent (2000) şi membru titular (2007) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
