Monthly Archives: March 2022

27 MARTIE/9 APRILIE 1918 – UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA

Convocat în ședință solemnă, organul legislativ (Sfatul Țării) al Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia), prezidat de Ion Inculeț, a votat „Declarația de Unire a Basarabiei cu România”. În document se menționa: „în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România”. Unirea a fost votată de 86 de deputați, 3 voturi au fost împotrivă, 36 de deputați s-au abținut de la vot. Sfatul Țării și-a desfășurat activitatea în vederea realizării reformei agrare, s-a menținut autonomia provincială, se garantau drepturile și libertățile cetățenești, inclusiv respectarea celor ale minorităților. La 9/22 aprilie, printr-un decret, Regele Ferdinand I a promulgat actul unirii declarând „Basarabia unită cu România de veci una și invizibilă”. Consiliul Directorilor Generali (Guvernul basarabean) condus de Petre Cazacu a administrat provincia până la preluarea Basarabiei de către executivul român. La 27 noiembrie 1918, Sfatul Țării a declarat unirea necondiționată a Basarabiei cu România. În anii 1918–1940, 1941–1944, Basarabia a fost parte componentă a României întregite.
IVX

277153205_651626926118208_5007743110543797947_n
Expoziție tematică organizată de Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, Ministerul Educației și Cercetării (str. Academiei 5A, mun. Chișinău)

PUNȚI DE CĂRȚI

Academicianul Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, i-a oferit ambasadorului României în Republica Moldova, E.S. Daniel Ioniță lucrarea
Demir Dragnev, Constantin Manolache, Ion Valer Xenofontov, Academia de Ştiințe a Moldovei: evoluție, instituționalizare, personalități (1946–1961–2021): Album enciclopedic /Coord.: Liliana Condraticova, Chişinău, Biblioteca Ştiințifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2021, 148 p. ISBN 978-9975-3331-7-7

La 23 martie 2022, diplomatul a vizitat Academia de Științe a Moldovei cu ocazia finalizării misiunii diplomatice în Republica Moldova. Foto: Eugenia Tofan.

277229486_10220150298015926_8493640152091285024_n

CULTURĂ ȘI ANTICULTURĂ

Preotul Paul Mihail (29 iunie 1905, Cornova, Orhei – 11 octombrie 1994, București) în bogata sa bibliotecă, 1939. Această bibliotecă a fost distrusă după 28 iunie 1940, în urma anexării Basarabiei de către URSS.

276982751_3121231484765810_1567288977782980904_n

ACCES LA BAZE DE DATE – EIFL

Dragi cititori, a fost actualizat accesul utilizatorilor la următoarele baze da date științifice:
https://compass.astm.org/
https://www.bookshare.org/ (log: [email protected], pass: kl123456at)
https://erj.ersjournals.com/
https://msp.org/publications/
https://www.openedition.org
https://leo.hypotheses.org/5222
https://journals.biologists.com/dev
https://journals.biologists.com/jcs
https://journals.biologists.com/jeb
Free Open Access publishing for corresponding authors https://www.biologists.com/library-hub/read-publish/guide-for-authors/

PS. Opțiunile avansate de acces la Bazele de date susnumite, sunt posibile numai de pe computerele amplasate în sala de lectură a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, Ministerul Educației și Cercetării (Mun. Chișinău, str. Academiei, 5). Vă așteptăm cu drag.

UN AUTENTIC IZVOR ISTORIC

„AMINTIRILE STUDENTULUI ȘPILER”

Porecla de „student șpiler” sau șmecher i s-a dat în lagărul de concentrare de la Dubravlaga (sătucul Leplei, RASS Mordovă), unul dintre cele mai acerbe din cadrul Uniunii Sovietice, unde își ispășea pedeapsa Boris Marian, fiind condamnat din motive politice pe un termen de 5 ani pe când era student în anul IV al Facultății de Jurnalistică a Universității de Stat „T. Șevcenko” din Kiev.

Sursă:
Ion Valer Xenofontov, „Amintirile studentului șpiler” – o veritabilă sursă istorică, În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 4 (63), 2021, pp. 166-168.

IMG_3726

Vezi
166-168_19

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/166-168_19.pdf

PROFESORUL-LEGENDĂ VLADIMIR POTOLOG (1927–2022) DESPRE ARMATA ROȘIE ÎN BASARABIA ÎN ANUL 1940

274291294_3054877161433590_4406883682426531179_n

„Miliția sovietică umbla în haine albastre. Mașini nu aveau, dar le rămăse-se foietoanele de la autoritățile române […], le-a mai rămas și cai de la pretură și patrulau cu ele, umblau prin sate […]. Au început să organizeze magazin în sat […] în care se vindea încălțăminte din părăsină (materie), din piele nu erau […] am văzut chiar și soldați, și ofițeri încălțați în cizme de părăsină. Era foarte primitivă Armata Roșie atunci, în 1940 […]”.
(Fragment din interviul realizat de IVX și Lidia Prisac cu Profesorul Vladimir Potlog, 28 noiembrie 2014)

CARTEA DE DUMINICĂ

Lucrarea coordonată de domnul dr. Cosmin Budeancă* a ajuns la Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” a Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova. Mulțumim pentru donație. Felicitări, editorilor! Felicitări, autorilor!

275005509_4884061094976344_7174528597655258063_n

*Cosmin Budeancă (coord.), Vieți în umbra trecutului. Supraviețuirea și integrarea socioprofesională a familiilor foștilor deținuti politici în comunism. Marturii și documente. Volumul I, Polirom, 2021

APARIȚIE EDITORIALĂ

Xenofontov, Ion Valer. România în sistemul de securitate europeană în secolul XX–începutul secolului XXI: Note de curs / Ion Valer Xenofontov; referenţi ştiinţifici: Anatol Petrencu [et al.]; Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Departamentul Istoria Românilor, Universală şi Arheologie. – Chişinău: CEP USM, 2021. – 159 p. ISBN 978-9975-158-58-9.

_1263065514_1065782990926628_4952500491521973552_n (1)

Epoca Dezordinii ar putea marcha o șansă pentru Europa ca aceasta să devină o mare putere și să se consolideze și mai mult procesul de integrare sau să ajungă la paroxismul contradicțiilor. Cele opt elemente care vor caracteriza Epoca Dezordinii sunt: periclitarea relațiilor China–SUA și o inversare a tendințelor globalizării; deceniul cu impact sporit pentru Europa; perioadă dominată de deficite și datorii; inflație sau deflație; sporirea inegalităților după care va urma o reacție adversă ce inversează tendința; se va adânci clivajul dintre generații; dezbaterea climatică; revoluție tehnologică sau bule tehnologice. În profilul „diplomației digitale” (digital diplomacy) se reconfigurează și noile realități globale, cu impact direct asupra raporturilor internaționale. În 2019, cheltuielile militare în plan global au atins cel mai înalt nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Potrivit unui raport al Institutului Internaţional de Cercetare a Păcii din Stockholm publicat la 26 aprilie 2021, în anul 2020, în plină pandemie, s-a constatat o majorare a cheltuielilor militare globale, ajungând la 1 981 mld. dolari (cca 1 650 mld. euro), o creştere cu 2,6% pe parcursul unui an, în timp ce PIB-ul global s-a diminuat cu 4,4%. Statele Unite sunt urmate de China, al cărei buget militar a reprezentat 13% din cheltuielile globale. Cheltuielile militare ale Chinei, care au crescut constant în ultimii 26 de ani, reflectă creşterea înregistrată în domeniul economiei. În Franţa, clasată pe locul opt, cheltuielile militare s-au majorat cu 2,9%, ajungând la 52,7 mld. dolari. (Vezi pp. 135-136)

Vezi
Note de curs_Xenofontov_I_V

ACTUALITATE

MESAJUL „PĂRINTELUI TURCILOR” PENTRU UMANITATE
„Pace în țară, pace în lume”/ „Yurtta Barış, Dünyada Barış” (în limba turcă)
(Mustafa Kemal Atatürk, 1881–1938)

274567012_1306439076533133_8465037619838838889_n

Monumentul lui Mustafa Kemal Atatürk din fața Ambasadei Republicii Turcia în Republica Moldova. Foto: IVX, 2 martie 2022

30 DE ANI DE LA DECLANȘAREA RĂZBOIULUI DE LA NISTRU

Războiul a fost declanșat în noaptea de 1 spre 2 martie 1992. Momentul n-a fost unul aleatoriu. Or, la 2 martie 1992,Republica Moldova urma să devină membru plenipotențiar al Organizației Națiunilor Unite. Drept urmare, noul stat era recunoscut internațional, atribuindu-i-se statutul de subiect de drept internațional. De aceea s-au declanșat acțiunile secesioniste. La 2 martie 1992, forțele separatiste din stânga Nistrului au întreprins acțiuni violente împotriva Secției raionale de poliție Dubăsari,ultima unitate de poliție din zona separatistă subordonată Chișinăului. În câteva zile tensiunile s-au extins și în alte localități dinstânga Nistrului, riscând să escaladeze dintr-un conflict local în unul regional. „Gardei transnistrene” i s-au alăturat și peste 3 000 de pușcăriași eliberați din penitenciarele rusești pentru a veni în ajutor enclavei separatiste.
De partea structurilor separatiste a fost implicată plenar Armata a 14-a a Federației Ruse. Aceasta în contextul în care forțele armate ale Republicii Moldova erau în etapa incipientă de constituire. Separatismul a fost sprijinit de Duma de Stat a Rusiei, mijloacele de informare în masă rusești. Ghennadi Selezniov, președintele Dumei de Stat a Rusiei, declara în cadrul unei vizite efectuate la Chișinău în anul 1992: „Noii, rușii, a trebuit să susținem Transnistria în conflict”.
În 1992, alături de operații militare s-a dus și un război al securității economice. Au fost închise conturile bancare ale Republicii Moldova în Federația Rusă, a fost
sistată conducta de gaze naturale și stopat exportul acestuia.

1218-1024x964

Foto: Un bloc al Școlii Profesionale de Croitorie din s. Cocieri, rn. Dubăsari, în ruine (edificiu avariat în timpul războiului de la Nistru, 1992). Foto: IVX, 29 iulie 2018

Vezi Xenofontov Ion Valer. Istoria recentă a Republicii Moldova. În: Revista Militară. Studii de securitate şi apărare, Chișinău, 2018, nr. 2 (20), pp. 69-109.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/69-109-compressed.pdf

stop-war-ukraine-free-photo-1080x1350

MESAJ DE SOLIDARITATE ȘI SUSȚINERE A POPORULUI UCRAINEAN / MESSAGE OF SOLIDARITY AND SUPPORT FOR THE UKRANIAN PEOPLE

111
Asociația obștească ”Consiliul Directorilor Institutelor de Cercetare”
________________________________________________
MD-2028, Str. Academiei 5, birou 340, Chișinău

MESAJ DE SOLIDARITATE ȘI SUSȚINERE A POPORULUI UCRAINEAN
Consiliul Directorilor Institutelor de Cercetare, din numele tuturor angajaților din cadrul organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării pe care le conduc, exprimă solidaritatea sa deplină cu lupta eroică a poporului ucrainean pentru dreptul de a-și hotărî în mod suveran destinul și realiza vocația sa europeană. Cauza poporului ucrainean este dreaptă și legitimă, amenințate fiind suveranitatea, integritatea teritorială și independența de stat.
Ucraina este supusă unei agresiuni militare externe care nu se înscrie în logica civilizației umane din secolul XXI și dacă securitatea nu este partajabilă, insecuritatea unui stat, unui popor nu poate fi diminuată prin alimentarea insecurității altui stat, altui popor. Mesajul nostru este unul plenar de pace și înțelegere, solidaritate și reziliență, dat fiind că omenirea se află în pragul unei catastrofe fără precedent, distrugerea reciprocă este garantată atunci când înțelepciunea și răspunderea pentru destinele omenirii sunt jertfite în numele unor obiective iluzorii.
Institutele de Cercetare au stabilit și întrețin relații fructuoase de colaborare științifică cu institutele și universitățile din Ucraina, glasul oamenilor de știință din ambele țări este ferm pentru pace și dezvoltare. Exprimăm deplina convingere că problemele pot fi și vor fi rezolvate prin negocieri, iar dezbateri vor avea loc doar la masa de negocieri și la foruri științifice.

Consiliul Directorilor Institutelor de Cercetare

MESSAGE OF SOLIDARITY AND SUPPORT FOR THE UKRANIAN PEOPLE
The Board of Directors of the Research Institutes, on behalf of all employees of the public law organizations in the field of research and innovation they lead, expresses its full solidarity with the heroic struggle of the Ukrainian people for the right to decide sovereignly their destiny and achieve their European vocation. The cause of the Ukrainian people is right and legitimate, as sovereignty, territorial integrity and independence of the state are being threatened.
Ukraine is subject to an external military aggression that is not part of the logic of human civilization in the 21st century, and if security is not shareable, the insecurity of one state, one nation cannot be diminished by fueling the insecurity of another state, another nation. Our message is full of peace and understanding, solidarity and resilience, given that humanity is on the brink of an unprecedented catastrophe, mutual destruction is guaranteed when wisdom and responsibility for the destinies of mankind are sacrificed in the name of illusory goals.
Research institutes have established and maintain fruitful scientific cooperation relations with Ukrainian institutes and universities, the voice of scientists in both countries is firm for peace and development. We are fully convinced that the issues can and will be resolved through negotiations, and that debates will take place only at the negotiating table and at scientific forums.

The Board of Directors of the Research Institutes
CHIȘINĂU, 1.03.2022

SPIRITUALITATE

În numărul recent al revistei Magazin istoric (martie, 2022) dr. Ion Valer Xenofontov a prezentat o sinteză a istoriei Mănăstirii Japca, mănăstirea Rezistenței, aflată de strajă la Nistru.
Sursă: Xenofontov I.V. De strajă la Nistru: Mănăstirea Japca. În: Magazin istoric, nr. 3, martie, București, 2022, pp. 13-21.

274663752_2059832464180011_1641518086910723991_n