PRIMĂVARA 2024/2017

viber_image_2024-04-09_20-33-03-461

Aleea teilor (Tilia cordata) (de la dreapta), copac plantat de Alteța sa Regală Principele Radu al României cu ocazia conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universității Academiei de Științe a Moldovei (28 septembrie 2015). Foto: IVX, 9 aprilie 2024.

viber_image_2024-04-04_12-52-04-375

Aleea teilor (Tilia cordata) (de la dreapta), copaci plantați de: Alteța sa Regală Principele Radu al României cu ocazia conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universității Academiei de Științe a Moldovei (28 septembrie 2015), Mickaelle Jean, secretar general al Francofoniei (27 mai 2016), Excelența Sa Zdeněk Krejči, ambasadorul Republicii Cehe în Republica Moldova (16 noiembrie 2016). Foto: Simi Ion Xenofontov, 9 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00138d

ISTORIE

PROFESORUL NAUM A. NARȚOV (1894–1978) SAU ITINERARUL UNUI ISTORIC AVENTURIER

Nartov
1_screen

Naum Arianovici Narțov urma să fie un reprezentant de vază al istoriografiei sovietice din RSS Moldovenească. Cu un trecut „călit” în travaliul științei sovietice, lustruit în anii celui de-al Doilea Război Mondial, în 1945 era unicul profesor universitar și doctor (habilitat) în domeniul istoriei din Moldova sovietică. Totuși, cariera acestuia avea să fie rapid mușamalizată și compromisă, în mare parte reieșind din campanile ideologice staliniste de epocă și a „descoperirii” faptului că „regele este gol”, însă nici factorul subiectiv n-a eclipsat din scenariul acestui aventurier de epocă.
Spiritul timpului și a spațiului aventurier – de genul „Mișa Iaponcik”, Ostap Bender din „12 scaune” de Ilf și Petrov, „falsul lui Filchinson”, se pare că a devenit o marcă identitară de epocă, care a penetrat și zona „elitist intelectuală” de sorginte sovietică.
„Cazul Narțov” scoate în vileag situația precară creată după al Doilea Război Mondial în mediul științific, educațional, intelectual din RSS Moldovenească. A fost un amalgam format de un amatorism al specialiștilor în domeniul științei istorice, mixat cu esență politico-ideologică, de lupte interne la hotarul occidental al Uniunii Sovietice.

Sursă: Dragnev Demir, Xenofontov Ion Valer. Profesorul Naum A. Narțov (1894–1978) sau itinerarul unui istoric aventurier. În: Studia Universitatis Moldaviae. Seria „Științe umanistice”, nr. 10 (180), 2023, pp. 49-57. ISSN 1811-2668. ISSN online 2345-1009.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/49-57_7.pdf

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

CN_2024_page-0099
CN_2024_page-0100
Sursă: Ion Valer Xenofontov, Valentin Burlacu (1959). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 99-100. ISSN 1857-1557.

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Academicianul Vladimir A. Rîbin (1893–1979), biolog și specialist în genetica plantelor din RSS Moldovenească, discipol al savantului Nikolai I. Vavilov, studiind polenizarea şi fixarea materialului embriologic la prun, anii 1970. Fondul fotografic al Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei

19

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Promenadă în aleea de plopi a Grădinii Botanice din Chișinău, anii 1960. Fondul fotografic al Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei

N.B. Anterior, Grădina Botanica din Chișinău se afla în proximitatea actualei Universități Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău

17

ISTORIE

STRUCTURI MILITARE ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC

Intrarea Armatei Române în Chișinău în ianuarie 1918, solicitată de către membrii legislativului și executivului basarabean, a fost o prezență necesară restabilirii ordinii publice. Cantonarea militarilor români în urbe a fost generată de necesitățile de menținere a sistemului de securitate militară într-un spațiu contestat de către Uniunea Sovietică și aflat sub stare de asediu.
124. Cercul Militar

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Structuri militare în Chișinăul interbelic. În: Studia Universitatis Moldaviae. Seria „Științe umanistice”, nr. 10 (180), 2023, pp. 21-34. ISSN 1811-2668. ISSN online 2345-1009.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/21-34_4.pdf

LANSARE DE CARTE

Material prezentat la lansarea de carte „Larisa Popova, Marea Campioană, sau Zeița Canotajului Academic de la Nistru”(Chișinău, Lexon-Prim, 2023, 341 p.). Eveniment organizat sub egida Comitetului Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova și Universitatea de Stat din Moldova. Locul și data desfășurării evenimentului: Aula „Regina Maria”, Universitatea de Stat din Moldova, 29 martie 2024

Distinsă Doamnă Campioană Olimpică Larisa Popova!
Domnule Dublu Campion Olimpic Nicolae Juravschi!
Domnule profesor Igor Șarov, rector al Universității de Stat din Moldova!
Onorat Prezidiu!
Distinși profesori, antrenori!
Oameni ai educației, sportului, științei, culturii!
Dragi elevi și studenți!

Sunt onorat să prezint în fața unui public select lucrarea enciclopedică „Larisa Popova, Marea Campioană, sau Zeița Canotajului Academic de la Nistru”. Cartea reprezintă munca unui grup de autori, pasionați și ahtiați de valorile autentice pe care le emană marile personalități dintr-un domeniu unde este imposibil să trișezi, cel al sportului olimpic! Vechii greci îi considerau pe campionii olimpici semizei, îi onorau cu abnegație și erau însuflețiți de faptul că trăiesc în epoca acestora.
Echipa editorială a fost consultată științific de doctorul în psihologia sportului, profesorul universitar, antrenor emerit al Republicii Moldova Boris Boguș, responsabil de ediție fiind doctorul în istorie Lidia Prisac, cercetător științific coordonator, subsemnatul, am avut onoarea să coordonez volumul. Referenții științifici ai lucrării sunt conferențiarul universitar Constantin Manolache și profesorii universitari Anatol Petrencu și Mihai Zabulică. Editorul cărții este domnul Eduard Potânga.
Atunci când a fost invitată la evenimentul la care asistăm cu toții, la prezentarea cărții, actrița Ninela Caranfil, prezentă în Aula „Regina Maria”, a exclamat: „Ce frumos! 28 de oameni s-au unit și au scris o carte minunată despre un om excepțional!”. Autor colateral poate fi considerată și Irina Bahtin (Cosnicean) care a susținut în anul 2020 la Facultatea de Istorie și Filosofie o teză de licență consacrată Marei Campioane. Interviul realizat de fosta studentă cu „Atleta pe care toată lumea vrea să o cunoască” a fost pe larg aplicat în carte. În lista autorilor care elabora un material inedit referitor la protagonista lucrării se înscrie și regretatul jurnalist Efim Josanu, care din păcate nu a reușit să ne prezinte materialul. Autorii cărții sunt: campioni olimpici, antrenori, sportivi, doctori în psihologia sportului, în istorie, în economie, în agricultură, în politologie, ex-miniștri, secretarul de stat actual în domeniul sportului și tineretului, jurnaliști, interpreți, poeți, rudele protagonistei. Cea mai tânără autoare are 28 de ani, iar cel mai vârstnic autor – 87 de ani.
Bibliograful-redactor Raisa Vasilache a alcătuit o bibliografie selectivă despre „Fata frumoasă și plină de șarm, care a ales un sport dificil și istovitor” (expresie utilizată de unul din autorii cărții, campionul mondial Dmitri Matveev).
Designul, redactarea tehnico-artistică și machetarea computerizată a fost asigurată de Natalia Berebiuc. Conceptul artistic ale colecției „Legendele sportului moldovenesc” aparține lui Valeriu Oprea și regretatului Vitaliu Pogolșa. Anterior, în cadrul acestei colecții au mai fost editate două cărți: una consacrată eternului campion Tudor Casapu și alta dedicată dublului campion olimpic sau campionului invincibil Nicolae Juravschi.
Laitmotivul care ne-a mobilizat pe toți să realizăm o carte este faptul că însăși Larisa Popova este ancorată în cultura lecturilor. Ni s-a destăinuit că anume cărțile referitoare la triplul campion olimpic maghiar Laszlo Papp și triplul campion olimpic sovietic la canotajul academic Veaceslav Ivanov i-au fost călăuză spre Olimp. Anul 2024 este unul olimpic, în sală sunt prezenți sportivi care vor participa la Jocurile Olimpice de la Paris. Echipa de autori se angajează să scrie cu multă pasiune despre viitorii campioni olimpici în onoarea cărora se va arbora tricolorul și se va intona imnul de stat al Republicii Moldova. Necesitatea de a (re)descoperi valoarea, omul este una recurentă în viața noastră tumultuoasă!
Lucrarea consacrată „sportivei care s-a antrenat total dezinteresat” este prefațată de Nicolae Juravschi. Carte include o Notă asupra ediției. Din perspectivă evolutivă și tematică, lucrarea este compartimentată în câteva părți, și anume: Larisa ALEXANDROVA (POPOVA). O biografie privată; Larisa ALEXANDROVA (POPOVA). O biografie olimpică; Olimpiada de la Moscova (1980). Context internațional și intern; Larisa POPOVA – univers polivalent; Mărturii, consemnări, evocări și dedicații. Ecouri de pe mapamond. Asemenea campionilor olimpici din Antichitatea grecească cărora li se dedicau versuri, poetul Vitalie Gaiceanu, student la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova i-a consacrat un poem „Pescărușului de la Tiras”.
Cartea include o galerie de surse iconografice, care întregesc biografia „Săgeții din Tiraspol”, ca să utilizez expresia sugestivă a jurnalistului și istoricului Andrei Prodan.
Lucrarea se finalizează cu rezumate în limbile română, rusă, engleză și franceză.
În mod cert, volumul reprezintă efortul colectiv la reliefarea atât a vieții private, cât și a celei sportive a Primei și Unicii Campioane Olimpice din Moldova, precum și la prezentarea contextului socio și geopolitic de desfășurare a Jocurilor Olimpice de la Moscova, inclusiv starea de spirit în Moldova sovietică în ajunul derulării marelui eveniment sportiv din capitala URSS.
Cercetările se bazează pe un bogat material inedit și adoptă metodologia interdisciplinară de cercetare prin plasarea eroinei cărții noastre și a activității acesteia în contextul și evenimentele istorice, atunci când „Regina Sportului Moldovenesc” (după expresia regretatului Leonid Bujor) se învrednicește de argintul și aurul câștigat în cadrul Jocurilor Olimpice de la Montréal și Moscova. Astfel, autorii au folosit o gamă variată de documente, depozitate în opt arhive și câteva colecții muzeale, după cum urmează: Direcțiile Generale ale Arhivelor Naționale și ale Organizațiilor Social-Politice ale Agenției Naționale a Arhivelor; Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei; Arhiva Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”; Arhiva curentă a Agenţiei Teritoriale Olimpice şi Sportive, Sângerei; Arhivele Muzeului de Istorie și Etnografie din Hîncești și din Orhei, Colecțiile Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău.
Un alt aspect important de remarcat este faptul că în lucrare a fost valorificat un bogat material memorialistic, inclusiv mărturiile de istorie orală, pentru care în istoriografie, așa cum atenționa istoricul K. Pomian, în anul 1999, în cartea sa „Despre istorie”, există un interes nemaiîntâlnit, întrucât se înscriu în ceea ce se numește „memorie națională, regională și comunitară”. În acest context, descifrarea istoriei pe dimensiunea activităților sportive în ultimele douî decenii de existență a URSS convoacă memoria colectivă și individuală la reconstituirea istoriei într-un domeniu în care memoria captează prin complementaritate și diversitate.
Subiectele care au necesitat cercetări pe sondarea memoriei prin metodologia istoriei orale, dar și prin intermediul memorialisticii, reconstituie secvențe din istoria trăită a anilor 1970–1980 de către actanții mediului sportiv, și nu doar din RSS Moldovenească, ci și din Ucraina, Belarus, Federația Rusă. Astfel, cercetările de istorie orală nu fac altceva decât să persevereze în clasificarea memoriei drept sursă de istorie care să producă, în cele din urmă, o „reconfigurare cognitivă a istoriei”.
Cartea ne duce în mediul privat, spațiul nativ, anturajul educațional, marea pasiune pentru canotajul academic, infrastructura necesară practicării sportului, luciul azuriu și fermecător al fluviului Nistru, munca, talentul, temperamentul și caracterul personalității, care au constituit factorii esențiali în parcursul profesional al sportivei de înaltă performanță. Biografia Marei Campioane la canotaj academic Larisa Popova poate constitui o bună sursă de inspirație pentru crearea altor cariere de succes în itinerarul olimpic („exemplu demn pentru generații”, cum afirmă interpreta Anișoara Puică), dar și celor care aspiră la emoții și trăiri olimpice.

Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV

420197049_815482533947824_8415249279597708630_n
420203578_815482213947856_4744064331514823007_n
420242748_815482387281172_32257093815295566_n
420329280_815482660614478_804659547048595981_n
420496851_815482047281206_6824454887833118419_n

Foto: Olympic Moldova

Povestea campioanei olimpice Larisa Popova, în pagini de carte

Coperta_Popova (1)_page-0001

„Larisa Popova, Marea Campioană sau Zeița Canotajului Academic de la Nistru” este intitulată cartea despre prima reprezentantă a sportului autohton de profil, campioană la Olimpiada din 1980 de la Moscova. Volumul, apărut în colecția „Legendele sportului moldovenesc”, a fost lansat în Sala „Regina Maria” de la Universitatea de Stat din Moldova.

Numeroasele publicații, fotografii cu și despre celebra campioană au fost completate cu o carte, ce readuce în circuit file inedite despre calea sportivei spre podiumul olimpic, transmite Știri.md, cu referire la moldova1.md.

„Este o zeiță de aur, este prima reprezentantă a sportului autohton care a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului olimpic. Este o carte mai deosebită fiindcă la ea au participat 28 de coautori din domeniu și din afara domeniului”, susține redactorul științific al cărții, Boris Boguș.

Potrivit coordonatorului cărții, Ion Valer Xenofontov, cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii.

„Larisa Popova este unica campioană olimpică născută în spațiul actual al Republicii Moldova care se învrednicește de o medalie de aur în 1980, la Moscova într-o perioadă foarte dificilă. Ea i-a avut de adversari pe cei mai buni sportivi la proba de canotaj academic din lume”, a remarcat Ion Valer Xenofontov.

La documentarea cărții au fost mărturiile Larisei Popova, materiale din arhive și presa timpului, precum și comentariile colegilor din lumea sportului.

„Larisa Popova este o personalitate pentru sportul moldovenesc, dar și pentru sportul internațional fiindcă ea, în afară că este campioană olimpică în 1980, mai are și medalia de argint și plus la aceasta mai are câteva titluri de campioană mondială. Este o personalitate în canotajul mondial”, menționat președintele Comitetului Național Olimpic și Sportiv, Nicolae Juravschi.

Recunoașterea meritelor este importantă, a susține campioana.

„Când am oferit materiale pentru carte, mi-am amintit de tinerețe și de munca depusă. Cred că volumul este important nu doar pentru mine ci, în special, pentru tânăra generație de sportivi ca să-și pună scopuri, să atingă performanțe, să ajungă campioni olimpici”, a declara prima campioană olimpică, Larisa Popova.

Cartea „Larisa Popova, Marea Campioană sau Zeița Canotajului Academic de la Nistru” va fi distribuită școlilor sportive, bibliotecilor și antrenorilor.

Vezi: https://stiri.md/article/social/povestea-campioanei-olimpice-larisa-popova-in-pagini-de-carte/

MOTTO-UL ZILEI

viber_image_2024-03-09_08-17-31-876
„Nimeni nu pierde o altă viață decât cea pe care o trăiește și nici nu trăiește altă viață decât pe cea care o pierde. Așadar, viața cea mai lungă și viața cea mai scurtă înseamnă același lucru; căci prezentul este egal pentru toți și timpul care se pierde este, așadar, egal”.
Marcus Aurelius, împărat-filosof (121-180 d. Hr.), „Gânduri către sine însuși”, II:14.

NOUTĂŢI EDITORIALE

PROPAGANDA ÎN SERVICIUL ANEXĂRII

Recenta lucrare apărută la prestigioasa „Editură Militară” din București este deopotrivă ancorată în realitățile recurente, fiind una bine documentată, echilibrată, marcată de un puternic suport teoretico-științific. La baza monografiei elaborate de Daniela Șișcanu se află o teză de doctorat susținută cu brio în anul 2017 sub conducerea științifică a dr. hab. Gheorghe Cojocaru.

Lucrarea reprezintă o reală contribuție istoriografică în spațiul românesc, fiind necesară și o traducere a acesteia în limbi de circulație internațională pentru a fi cunoscută unui cerc mai larg de utilizatori.
12558600-0-240

Sursă: Xenofontov Ion Valer, Propaganda în serviciul anexării. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 4 (71), 2023, pp. 178-179. ISSN 1857-0461.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/178-179_26.pdf

ISTORIA ȘTIINȚEI

FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL ISTORICULUI ION JARCUȚCHI

Cea mai recentă achiziție a Secției Arhivă. Restaurare şi patologie a documentelor (fosta Arhivă Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei), aflată în subordinea Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” din cadrul Universității de Stat din Moldova o reprezintă donația familiei Jarcuțchi, care a dorit să ofere publicului interesat acces la biblioteca privată și de documente (manuscrise) ale istoricului și cronicarului științei din Republica Moldova Ion Jarcuțchi (1948–2014). Cercetătorul științific a deținut și diverse funcții administrative: locțiitor al secretarului general al Academiei de Științe a Moldovei, secretar științific al Secției Științe Umanistice și Arte, director al Institutului de Istorie, director al Centrului de Studii Enciclopedice al Institutului de Studii Enciclopedice. Fondul personal dr. Ion Jarcuțchi a fost creat în perioada septembrie-octombrie 2023. Este format dintr-un inventar ce conține 697 de unități de păstrare (u.p.), structurate în cinci părți: I. Lucrări ştiinţifice. Autoreferate; II. Reviste. Rapoarte. Anuare; III. Literatură artistică cu conținut istoric; IV. Manuscrise. Alte materiale ştiinţifice.V. Diverse.

36

Sursă: Prisac Lidia, Xenofontov Ion Valer, Salagor Iulian, Fondul de arhivă personal al istoricului Ion Jarcuțchi. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 4 (71), 2023, pp. 121-128. ISSN 1857-0461.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/121-128_21.pdf?fbclid=IwAR0MCgxC0Fi8gS94FIpXaQtleKNDUDEtotDL8b6iPD9qxoHvhXMiZd1jvuU

NEGRE ARME

Se-aude un ecou,
Pe Nistru, unde au murit,
Nevinovații din cavou,
Uciși de ursul răzvrătit!
Fără de milă, negre arme,
Sălbăticind au împușcat,
Soldații îngropați de mame,
La cimitirul înghețat!

Vitalie Gaiceanu

O CARTE DIN MÂNA SCRIITORULUI

Scriitorii Olga Căpățână, Anastasia Terentiev, Ileana Rusu și Vlad Grecu au prezentat recentele aparții editoriale și au oferit autografe la Biblioteca Națională a Republicii Moldova. Evenimentul a fost binecuvântat de Elena Pintilei, directoarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, și moderat de jurnalista Corina Cojocaru. Foto: IVX, 17 februarie 2024.
viber_image_2024-02-17_19-24-34-851

ARTĂ

Feeria magiei cromatice a plasticianului Andrei Negură a creat o atmosferă pe cât de incendiară, pe atât de suavă la Muzeul Național de Artă a Moldovei. Compozițiile sale reprezintă o explozie atomică a culorilor ce înscriu părți ale unui tot întreg. Creația artistului plastic este inspirată de motive bizantine, cosmogonice, lirice. Există însă și o dimensiune telurică, ruptă din cotidian. Creatorul transmite viață, spiritualitate, dinamism, atitudine.
În cadrul evenimentului a fost prezentată și apariția editorială:
Andrei Negură, Album, Chișinău, Editura Cartier, 2024, 319 p.
Felicitări, Andrei Negură!
Secvențe de la expoziția „Ars Metaphorica”, 16 februarie 2024.
IVX

viber_image_2024-02-17_18-18-06-031
viber_image_2024-02-17_18-18-15-957
viber_image_2024-02-17_18-18-03-699
fd8516a2-b465-4c28-a850-e32537c0dfda
96893b91-b25d-4f30-b419-7f6699787f3d

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Scriitorul Mircea Cărtărescu în dialog cu Emilian Galaicu-Păun pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Ziua Națională a Lecturii, 14 februarie 2024. Foto: IVX.

„Ieri am fost prima dată la Chișinău, pentru o singură zi, dar e ca și când aș fi stat o săptămână. Au fost numai evenimente de dimineață până seara: discuții la un liceu, emisiuni la Tv și la radio, vizite la Președinție, la Ministerul Culturii și la Muzeul de Artă… Nici un moment de odihnă. Totul a culminat cu o discuție de două ore, pe scena Teatrului Național, cu poetul Emilian Galaicu-Păun, despre literatură și scriitorii pe care îi iubim. Când credeam că s-a terminat și cu asta, am dat autografe încă o oră. Mi-a plăcut, oamenii sunt calzi și dornici de întâlniri, am să mai vin!” (Mircea Cărtărescu)

viber_image_2024-02-16_09-44-28-284

DIPLOMĂ DE ONOARE

Dr. în istorie, cercetător științific coordonator Lidia PRISAC, șefa Arhivei Științifice Centrale a AȘM din subordinea Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, Universitatea de Stat din Moldova, în contextul Zilei Internaționale a Femeilor și Fetelor din domeniul Științei, marcată anual la 11 februarie, a fost distinsă cu Diploma de Onoare a Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, în semn de recunoștință și apreciere a activității prodigioase, precum și a contribuției substanțiale la dezvoltarea științei.

908a4fa0-c2d3-475a-8bb8-713fc715ee19
8b5c2fa5-5d1d-458c-8c6e-09e5439bed61
531c88f0-1e0a-4d98-a889-36d7be476c55
9e29063b-9b12-4306-830a-025085565927

PERSONALITĂȚI

Scriitoarea Olga Căpățână, autoare a șapte romane, textieră, filantroapă, veterană a războiului sovieto-afghan (1979–1989) și a celui de la Nistru (1992), fondatoarea Editurii C ʼ Arte, vorbește despre civilizația orientală și cea occidentală, despre comunicarea dintre generații, literatură, poezie. Secvență din Aula „Regina Maria” a Universității de Stat din Moldova, 13 februarie 2024.
e89cda4c-befb-48f4-b5f8-c2c2d059ed3b

TEATRU

424949368_7264124343626511_9077693679022662773_n

„MAMA” în regia lui Dumitru Acriș, un spectacol de zile mari la Teatrul „Luceafărul”! Cu un spectru larg de problematizări, piesa, după textul Asyei Volosina, invită la emoții și trăiri profunde! Merită văzut de fiecare pentru a-i prețui mai mult pe cei din preajma noastră! Ancorați în timpul și spațiul emoțiilor, actorilor le-a reușit cu brio să redea evoluția și conflictul generaților, trauma pierderii celui mai apropiat membru al familiei! Mergeți la Teatru, e despre Noi!
Secvență din piesa „Mama”, 11 februarie 2024.
Text și foto: Lidia Prisac

DONAȚIE

AGENȚIA PENTRU ȘTIINȚĂ ȘI MEMORIE MILITARĂ
s-a mai îmbogățit cu o lucrare:

Latinitate, Romanitate, Românitate : Conferinţa ştiinţifică internaţională, Ediția a 7-a, Chişinău, 2-4 noiembrie 2023 / coordonatori: Igor Şarov [et al.] ; referenți științifici: Demir Dragnev, Dan Cepraga. – Chişinău : Lexon-Prim ; Oradea : Ratio et Revelatio, 2023. – 675, [1] p. : fot., il. Antetit.: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie și Filosofie, Centrul de Studii Interdisciplinare ”Silviu Dragomir” Chișinău-Oradea. – Texte : lb. rom., engl., rusă. – Rez.: lb. engl. – Editat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. – [100] ex. ISBN 978-9975-172-36-3 (Lexon-Prim). – ISBN 978-606-9659-92-2 (Ratio et Revelatio).
viber_image_2024-02-08_09-24-01-350

DONAȚIE

AGENȚIA PENTRU ȘTIINȚĂ ȘI MEMORIE MILITARĂ
s-a mai îmbogățit cu o lucrare:

Larisa Popova, Marea Campioană, sau Zeița Canotajului Academic de la Nistru / Ministerul Educației şi Cercetarii, Universitatea de Stat din Moldova, Centrul de Cercetări Enciclopedice al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, Comitetul Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova ; redactor științific: Boris Boguș ; coordonator: Ion Valer Xenofontov ; responsabil de ediție: Lidia Prisac ; referenți științifici: Constantin Manolache [et al.] ; bibliograf: Raisa Vasilache. – Chişinău : Lexon-Prim, 2023. – 341 p. : fot color. – (Colecţia “Legendele sportului moldovenesc”, ISBN 978-9975-3044-2-9).
viber_image_2024-02-08_09-23-21-903

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

VI. Avram IANCU (1824-1872)
CN_2024_page-0346

Sursă: Xenofontov, Ion Valer. Avram IANCU (1824-1872). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, p. 346. ISSN 1857-1557.

DONAȚIE

Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan” a Universității de Stat din Moldova s-a mai îmbogățit cu o lucrare:

Latinitate, Romanitate, Românitate : Conferinţa ştiinţifică internaţională, Ediția a 7-a, Chişinău, 2-4 noiembrie 2023 / coordonatori: Igor Şarov [et al.] ; referenți științifici: Demir Dragnev, Dan Cepraga. – Chişinău : Lexon-Prim ; Oradea : Ratio et Revelatio, 2023. – 675, [1] p. : fot., il. Antetit.: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie și Filosofie, Centrul de Studii Interdisciplinare ”Silviu Dragomir” Chișinău-Oradea. – Texte : lb. rom., engl., rusă. – Rez.: lb. engl. – Editat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. – [100] ex. ISBN 978-9975-172-36-3 (Lexon-Prim). – ISBN 978-606-9659-92-2 (Ratio et Revelatio).

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Latinitate_Romanitate_2023_2.pdf

viber_image_2024-02-05_12-50-29-086

DISTINCȚIE OLIMPICĂ

La 26 ianuarie 2024, în cadrul evenimentului „Cina Olimpică 2024”, desfășurată sub egida Comitetului Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova, dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV a fost distins cu Medalia „Meritul Olimpic”.
Decorația a fost înmânată de campioana olimpică Larisa POPOVA, prim-vicepreședintele Comitetului Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova.
Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV este coordonator/responsabil de ediție și coautor al colecției „Legendele sportului moldovenesc” apărută în cadrul Centrului de Cercetări Enciclopedice al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”. În această colecție, inițiată în anul 2015, au fost editate trei lucrări consacrate campionilor olimpici din Republica Moldova: Tudor CASAPU (haltere, Barcelona, 1992), Nicolae JURAVSCHI (dublu campion, canoe, Seul, 1988) și Larisa POPOVA (canotaj academic, Moscova, 1980).

1
2
3
4
viber_image_2024-01-21_12-10-09-475

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

V. Alexandru Marghiloman (1854-1925)

CN_2024_page-0051

Sursă: Xenofontov, Ion Valer. Alexandru Marghiloman (1854-1925). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, p. 51. ISSN 1857-1557.

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

IV. Ioan Mihalyi (de Apșa) (1844-1914)
CN_2024_page-0049

Sursă: Xenofontov, Ion Valer. Ioan Mihalyi (de Apșa) (1844-1914. În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, p. 49. ISSN 1857-1557.

ISTORIE

Foaie de titlu a publicației Unirea. Revista elevilor Liceului de Băieţi nr. 3 „Alexandru Donici” /fondată de elevii clasei a V-a, anul şcolar 1932–1933, Chişinău, Tipografia Băncii Centrale Cooperative, an. I, nr. 3, 1933, p. 1.
Unirea_Revista

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/293-300_3.pdf?fbclid=IwAR35DGZSFOFeed3o_Jl4XlmQ5s5npnVr45iEUv00P1v1rAaDfIICHhZwUr8

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

IV. Anatoli Kovarski (1904-1974)

CN_2024_page-0045
CN_2024_page-0046
CN_2024_page-0047

Sursă: Malcoci, Iulia; Xenofontov, Ion Valer. Anatoli Kovarski (1904-1974). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 21-22. ISSN 1857-1557.

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

III. Vasile Bârcă (1884-1949)
CN_2024_page-0021
CN_2024_page-0022

Sursă: Xenofontov, Ion Valer. Vasile Bârcă (1884-1949). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 21-22. ISSN 1857-1557.