Centrul Academic Internațional „Eminescu” este, în viziunea mea, una dintre acele rare oaze de cultură unde oamenii vin să se întâlnească cu cartea, cu istoria și cu valorile autentice. Aici se citesc și se lansează cărți, se omagiază evenimente importante și personalități ale neamului românesc și ale culturii universale.
Când vin la Centru – și o fac destul de des – simt cum viața culturală clocotește necontenit. Am înțeles demult că în Casa Poetului Mihai Eminescu de pe bulevardul Dacia domnesc mereu căldura, lumina, pacea și armonia. Colectivul de aici este într-o continuă activitate, iar doamna directoare Elena Dabija, cu mult tact, profesionalism și dăruire, conduce acest adevărat imperiu al cărții.
De câteva săptămâni urmăresc cu interes cum, zi de zi, la Centrul Academic Internațional „Eminescu” se adună copiii participanți la Programul estival „Provocarea verii”, ediția a VII-a, 2026. În fiecare zi, ei beneficiază de activități diverse și captivante, având ocazia să dialogheze cu personalități din diferite domenii.
Astăzi am avut bucuria de a fi și eu invitată. Tema întâlnirii a fost „Descoperă orașul Chișinău – locurile mele preferate”. Le-am povestit copiilor despre modul în care am studiat istoria urbei și despre experiența mea de aproape trei decenii în domeniul ghidajului turistic. Le-am vorbit despre importanța cunoașterii propriei istorii, care începe de la fiecare dintre noi, de la familie și de la locul unde ne-am născut și am crescut.
Le-am explicat că orașul Chișinău este inima Republicii Moldova și că fiecare stradă, fiecare clădire veche și fiecare parc păstrează file importante din istoria noastră. Aici se află principalele instituții ale statului – Președinția, Parlamentul și Guvernul –, iar trecutul și prezentul se împletesc firesc în povestea orașului. Le-am vorbit despre râul Bîc, despre Catedrala Mitropolitană, Arcul de Triumf și Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”.
Copacii seculari ai grădinii par să păstreze încă șoaptele vremurilor de odinioară, iar prin foșnetul frunzelor parcă răzbat și astăzi ecourile discuțiilor purtate de Constantin Stamati, Costache Negruzzi și alți cărturari ai timpului. Istoria nu trăiește doar în cărți, ci și în locurile pe care le străbatem zi de zi fără să le cunoaștem întotdeauna povestea.
Le-am recitat copiilor și poezia mea dedicată capitalei, intitulată „Orașul meu, Chișinău”, publicată în volumul „Antologie din vatra străbună”, apărut la Chișinău în anul 2025, grație poetei și bibliotecarei Svetlana Vizitiu.
Am discutat, de asemenea, despre cele șapte coline pe care este așezat orașul, despre dezvoltarea sa de-a lungul timpului și despre numeroasele încercări prin care a trecut. M-am oprit mai detaliat asupra Catedralei Mitropolitane, asupra clopotniței distruse și apoi reconstruite, dar și asupra subteranelor încă insuficient cunoscute ale Chișinăului.
Copiii au ascultat cu multă atenție, la fel și părinții prezenți la întâlnire. Privirile lor curioase și întrebările adresate mi-au confirmat încă o dată că istoria orașului nostru poate deveni fascinantă atunci când este povestită cu dragoste. Pentru mine, aceasta a fost cea mai frumoasă răsplată.
Le mulțumesc din suflet pentru invitație doamnei Natalia Gorghencea, șef serviciu, și doamnei Nadejda Cojocaru, șef sector, precum și pentru excelenta organizare a evenimentului.
Vă mulțumesc pentru ceea ce faceți zi de zi pentru copii și pentru cultură. Într-o lume în care timpul pare să alerge tot mai repede, dumneavoastră reușiți să-i apropiați pe cei mici de carte, de istorie și de valorile adevărate. Fie ca lumina candelei cunoașterii pe care o aprindeți în sufletele lor să nu se stingă niciodată și să le călăuzească pașii spre educație, cultură și iubire de neam.

Veronica Pîrlea-Conovali, scriitoare, Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

Istoria pământului dintre Prut și Nistru este încărcată de durere, lacrimi, file scrise și nescrise, oameni pierduți fără veste și destine frânte de diferite regimuri. Astăzi am fost la Centrul Academic Internațional Eminescu, unde am vorbit despre deportările care au trecut ca un tăvălug nimicitor peste mii de familii, amintindu-ne că primul val de deportări a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941.
Au trecut 85 de ani, însă ecoul acelor nopți de groază continuă să răsune în memoria urmașilor și în conștiința unui neam care încă își caută alinarea.
Acum 85 de ani, peste 26.000 de basarabeni au fost smulși din casele lor, urcați în vagoane pentru vite și deportați în Siberia, Kazahstan și alte regiuni îndepărtate ale fostei Uniuni Sovietice.
Am venit la Centrul Academic Internațional Eminescu la invitația scriitorului și cercetătorului științific, colaborator al centrului, domnul Ștefan Sofronovici unde s-a desfășurat podcastul ,, Coșmarul deportărilor în Siberia și Kazahstan “.
Recunosc că atunci când este vorba despre dramele poporului nostru, orice dialog lasă în suflet, pentru mult timp, o urmă de amărăciune, dar și dorința de a spune mai mult despre ceea ce doare și despre ceea ce nu trebuie uitat.
De această dată ne-am oprit asupra unor pagini mai puțin cunoscute ale istoriei noastre, cuprinse în cartea „Siberia – cronica unui coșmar”, apărută recent la Editura Lexon Prim, condusă de Eduard Poting. Volumul, care însumează 187 de pagini, este prefațat de soții Ion Valer Xenofontov și Lidia Prisac, doctori în istorie și conferențiari universitari.
Din paginile acestei cărți am descoperit drama familiilor Tentiuc și Cristea din Bălceana, Hîncești; a familiilor Pîrlii și Gogu din Vărăncău, Soroca; a Elenei Ursu și a lui Gheorghe Bărbuța din Brătușenii-Vechi, Edineț; a familiei pictorului Mihai Mireanu din Olănești, Ștefan Vodă; a familiei Mogureanu din satul Ruseni, Edineț; a lui Anatol Babin și Pavel Curoș din satele Rublenița și Șeptelici, raionul Soroca.
Am aflat, de asemenea, despre suferințele familiilor Gâscă, Ciolac, Moraru, Iachim și Bologa din Parcova, Edineț, despre familia Mihaescu, boieri și administratori ai fabricii de zahăr din Rîcipeni, precum și despre destinul dramatic al copiilor primarului din satul Dărcăuți, raionul Soroca. Și acestea sunt doar câteva dintre numeroasele destine care au pătimit pe nedrept.
În spatele fiecărui nume se ascunde o viață frântă, o familie despărțită, un copil rămas fără copilărie și o durere transmisă din generație în generație. Ceea ce citim astăzi în documente și cărți a fost cândva realitatea crudă a unor oameni care și-au pierdut casa, averea, libertatea și, uneori, chiar speranța.
Am vorbit despre aceste familii menționând doar câteva dintre întâmplările și suferințele lor. Însă despre această pagină tragică a istoriei noastre trebuie să vorbim mereu, nu pentru a condamna, ci pentru a nu uita și pentru a trage învățămintele necesare.
Le mulțumesc din suflet pentru organizare doamnei Natalia Gorghencea, șefă de secție, doamnei Nadejda Cojocaru, șefă de sector, precum și scriitorului Ștefan Sofronovici, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, pentru invitație și pentru această lecție de memorie și adevăr.
Nu putem schimba trecutul, dar putem păstra vie memoria celor care au suferit. Fiecare mărturie, fiecare carte și fiecare întâlnire dedicată deportărilor reprezintă o datorie morală față de cei care au fost smulși din casele lor și condamnați pe nedrept. Istoria nu trebuie uitată, pentru că uitarea este cea mai grea a doua condamnare. Doar cunoscând adevărul și păstrând memoria vie putem construi un viitor mai drept și mai demn.

Veronica Pîrlea-Conovali, scriitoare, Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

Cartea „Siberia – cronica unui coșmar. Materiale publicistico-științifice” (Editura Lexon-Prim, 2026, 187 p.) elaborată de Vera Conovali, doctorandă a Școlii Doctorale de Științe Umanistice și ale Educație a USM, este despre rezistență și memoria celor care au trecut prin drama deportărilor.
Lucrarea reunește o platformă de transmitere a memoriilor martorilor direcți sau indirecţi la evenimentele tumultuoase desfășurate în Moldova sovietică, și anume ale strămutărilor forţate realizate de către autoritățile sovietice.
Volumul include mărturii ale persoanelor incluse în perimetrul „operaţiilor speciale” realizate în cadrul deportărilor organizate de regimul stalinist tardiv.
Evenimentul de lansare va avea loc miercuri, 17 iunie 2026, la ora 14:00, la Muzeul de Istorie a Orașului, de pe str. Alexei Mateevici, 60.
Alături de autoare pe marginea lucrării se vor pronunța: prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu, dr., conf. univ. Ion Valer Xenofontov, dr. Lidia Prisac, cercetătorul Ion Negrei, editorul Eduard Potângă.
Să fim împreună la această întâlnire cu realitatea istorică și cu destinele unor oameni care nu trebuie uitați.

Pe parcursul perioadei interbelice, bolșevicii, creatorii unui stat de esență imperialistă, au tins să-și extindă teritoriile în perimetrul hotarelor Imperiului Rus. În această „formulă coagulată” se regăsea și Basarabia, prima provincie românească care s-a unit cu România în anul 1918 și prima atacată din exterior de către inamicul României, și anume Uniunea Sovietică.
Moscova nu a recunoscut unirea Basarabiei cu România și a organizat o serie de acțiuni conspirative, de propagandă, cu caracter ostil, orientate împotriva statului întregit român. În acest sens, a fost organizată insurecția de la Tatar Bunar (15-18 septembrie 1924), urmărind acțiuni convergente care vizau ruperea de teritorii românești revendicate de sovietici. O altă acțiune agresivă îndreptată contra României a constituit-o crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (1924), entitate teritorială care avea trasată, potrivit cartografiei sovietice, hotarele nu la Nistru, ci la Prut, dorind în felul acesta să marcheze revendicările teritoriale ale URSS.

Ion Valer Xenofontov, Mișcări subversive comuniste în Chișinăul interbelic. În: Sesiunea ştiinţifică a Departamentului Istoria Românilor, Universală şi Arheologie : ediţia a 12-a, 5 iunie 2026 : Program : Rezumatele comunicărilor / editor: Aurel Zanoci ; comitetul ştiinţific: Liliana Condraticova [et al.]. – Chişinău : [S. n.], 2026 (CEP USM). pp. 65-66. ISBN 978-9975-77-522-9.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/65-66_95.pdf

Agenda_pe_Sectiuni_Conferinta_Stiintifica_Internationala-1