Documentele incluse în lucrare au fost selectate din Agenția Naţională a Arhivelor (Chişinău) şi din Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Documentele s-au păstrat sub formă de originale şi copii dactilografiate.
Materialele incluse în volumul de față vor permite cititorului neavizat să-i creeze o imagine complexă despre specificul procesului de constituire a ştiinţei academice din RSS Moldovenească, să distingă factori temporari negativi, determinaţi de urmările războiului şi de interesele politice ale organelor diriguitoare, de procesele novatoare care au pus bazele afirmării de mai departe a sistemului de investigare academică la etapele ce au urmat.

Aflată într-o armonie cu profilul de activitate – medicina și farmacia – componenta educației fizice consolidează imaginea pozitivă a USMF „Nicolae Testemițanu”. Performanțele sportive converg cu cele din domeniul educației, activității clinice.
Decanii de vârstă și veteranii USMF „Nicolae Testemiţanu” îmbină armonios activitatea științifico-didactică și clinică cu cea sportivă, servind astfel drept exemplu pentru cei tineri. Între ei: acad. Gh.Ghidirm, conferențiarii V.Caproș, M.Cojocari, N.Guțu, V.Lescov, G.Obreja, A.Sofroni ș.a. La turneul internaţional de badminton din anul 2019, în categoria veteranilor cu vârsta de peste 60 de ani, prof. univ. Valeriu Istrati și-a învins toți adversarii, câștigând la dublu masculin, iar la categoria de vârstă de peste 45 de ani învingător a ieșit Marian Stan, șeful Catedrei de educație fizică. Pe parcursul anilor, 50 de studenţi s-au învrednicit de titlul Maestru în sport, 946 au devenit candidaţi în maeştri şi sportivi de primă categorie, 150 au devenit campioni ai Moldovei, câştigători la diferite competiţii, turnee de valoare.
Grosso modo, activitatea extracurriculară desfășurată la principalul centru științific și științifico-didactic în domeniul medical și farmaceutic din Republica Moldova este una diversă, axată pe dimensiuni cognitive, organizatorice, de agrement etc. Toate acestea vin să diversifice viața cotidiană a unei instituții de învățământ superior elitiste de la Chișinău.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/7.%20p.%2061-71.pdf

24 ianuarie/2 februarie 1859 – eveniment de anvergură majoră în istoria românilor; acțiune importantă în realizarea statului național unitar român modern într-o Europă a națiunilor suverane și independente. În vederea realizării idealurilor politico-naționale, folosind abil contradicțiile dintre marile puteri, românii au aplicat politica „faptului împlinit”. Prin alegerea la 5 ianuarie 1859 a Adunării Elective de la Iași ca domnitorul al Moldovei, cu unanimitatea celor 48 de voturi și a Adunării Elective de la București, cu unanimitatea celor 64 de voturi, ca domnitor al Țării Românești a colonelului Alexandru Ioan Cuza (1820–1873) s-a cristalizat, simbolic, unirea de facto a celor două Principate Românești. Al. Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite (1859–1862) și al statului național România (1862–1866). Au fost realizate o serie de reforme în domeniul administrativ, politic, militar, juridic, economic, social, educațional. A fost decretat tricolorul, ca drapel național (1861). Au fost fondate Universitățile din Iași (1860) și București (1864). A fost constituit Ministerul de Externe și înființate agenții diplomatice în țările europene. Marile puteri garante (Franța, Marea Britanie, Imperiul Rus, Prusia și Regatul Sardiniei) și puterea suzerană (Poarta Otomană) au recunoscut dubla alegere (martie–august 1859). La 22 noiembrie 1861, noul sultan otoman Abdul Aziz (1861–1876) a emis „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei și Vlahiei”, acceptând astfel unirea politică și deplină a Principatelor Române. În Proclamația către români emisă la 23 decembrie 1861, domnitorul menționa că „Unirea este îndeplinită, naționalitatea română este întemeiată”.

Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie