Istoricul Ilia G. Budac s-a născut la 22 iunie 1916 într-o familie de ţărani din s. Inguleţ, rn. Ustinvosc, azi regiunea Kirovograd, Ucraina. Părinţii săi au fost antrenaţi în activităţi agricole, iar în 1929 au fost încadraţi în colhoz. În autobiografia sa, Ilia G. Budac nota că este ucrainean, iar în două caracteristici semnate de conducerea Academiei de Ştiinţe a RSSM din 28 octombrie 1964 şi 8 iunie 1966 era menţionat ca fiind moldovean.
În opinia noastră, Ilia Budac, născut într-un sat de moldoveni, intenţionat menţiona că este ucrainean dorind în acest fel să se protejeze de represiile staliniste, deoarece putea fi declarat „agent străin”, cum s-a întâmplat cu mai mulţi moldoveni din RASS Moldovenească în anii teroarei (1933–1938).
O bună parte din lucrările ştiinţifice ale lui Ilia Budac au fost elaborate în coautorat cu conducătorul său ştiinţific, Iachim S. Grosul. Despre cooperarea ştiinţifică şi prietenia acestui dublou academic ne-a relatat Ludmila Grosul, fiica academicianului Iachim Grosul: „Îmi amintesc că venea de multe ori la noi acasă (Ilia Budac – n.n.). Împreună cu tata stăteau ore întregi în biroul de lucru al tatei, lucrând cu meticulozitate la materialele ştiinţifice. Eu aveam grijă ca să le aduc ceai și biscuiții pregătiţi de mama. Eram încă o școlăriță pe atunci. Uneori stăteau până târziu. Îmi amintesc că ambii erau pasionaţi de istoria economică.
Știu că au publicat lucrări comune, printre care „Schiţe de istorie a economiei naționale a Basarabiei”. Îmi amintesc că tata a fost foarte îngrijorat atunci când Ilia Grigorievici a decedat”. Un prim rezultat al cercetărilor comune, a istoricilor Ilia Budac şi Iachim S. Grosul au fost publicarea lucrării «Крестьянская реформа 60–70-х годов XIX века в Бессарабии» („Reforma țărănească din anii 60 – 70 ai secolului al XIX-lea în Basarabia”) (1956). De menţionat faptul că această lucrare a fost recenzată pozitiv de istoricul român Gheorghe Bezviconi, care a accentuat faptul că lucrarea se bazează pe bogate surse istorice şi literatura de specialitate.

Sesiunea ştiinţifică a istoricilor. Ilia Budac – în rândul doi, al doilea din stânga. Noiembrie 1961.

Sursă: DRAGNEV, Demir, XENOFONTOV, Ion. Academicianul Ilia G. Budac (1916–1974): de la ucrainean la moldovean şi de la agronom la istoric. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice), 2025, nr. 10(220), pp. 6-13. ISSN 1811-2668.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/6-13_34.pdf?fbclid=IwY2xjawPeC6FleHRuA2FlbQIxMABicmlkETF3Zm01OEg3MDg5aFJMUGhZc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHgB9qQSHvJKI4N3f2hRYx5-ydZ1B7Ej9DIl7F0muxf8KoN7691KJq76m6159_aem_lWTn-WpWrBxfronIvi-qkQ

FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL MEMBRULUI CORESPONDENT GHEORGHE CEALÎI (1916–1996)

Fondul de arhivă personal al membrului corespondent Gheorghe Cealîi (1916–1996) a intrat în Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Știinţe a Moldovei în anul 1998 de la Institutul de Energetică al forului ştiinţific suprem din Republica Moldova. Materialul documentar a fost acceptat de către cercetătorul științific I.G. Moroșanu. Studiul reprezintă un material de informare a comunității științifice privind structura și conținutul fondului de arhivă personal al membrului corespondent Gheorghe Cealîi şi poate fi util cercetătorilor științifici interesați de domeniul energetic și de istorie a științei. Fondul include rapoarte, dări de seamă, articole decupate din presa timpului în care este menționat atât necesitatea dezvoltării sectorului energetic, cât și identificarea unor modalități mai eficiente de economisire a surselor energetice, identificarea unor soluții de asigurare a republicii cu combustibil și energie, o analiză a avantajelor și dezavantajelor energiei atomice și hidroenergetice. Pentru cercetătorii interesați de istoria științei pot fi găsite documente și materiale despre activitatea profesională a savantului, date biografice, unele repere privind realizările științifice.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Integrare_prin_cercetare_si_inovare.Stiinte_umanistice_2025_compressed-63-76.pdf

PRISAC, Lidia, XENOFONTOV, Ion, SALAGOR, Iulian. Fondul de arhivă personal al membrului corespondent Gheorghe Cealîi (1916–1996). In: Integrare prin cercetare și inovare.: Ştiinţe umanistice, 6-7 noiembrie 2025, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al Universităţii de Stat din Moldova, 2025, pp. 63-76. ISBN 978-9975-62-687-3. ISBN (pdf) 978-9975-62-963-8. DOI: https://doi.org/https://doi.org/10.59295/spd2025u

Membri ai Colegiului de redacţie, autori şi protagonişti ai Calendarului Naţional 2026. Foto: Iurii Ceabanov, 15 ianuarie 2026.

Academicianul Anton Ablov (centru) cu colegii la monumentul lui Ştefan cel Mare, anii 1960.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/138-148_4.pdf

Profesorul universitar Ion Eremia prezină cartea „Ștefan cel Mare în Europa. Românii și creștinătatea după căderea Bizanțului” (Editura Litera, 2025, 736 p. elaborată de acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, şi Simion Ioan-Alexandru Simon, cercetător științific grad I la Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române, Cluj-Napoca. Academia de Ştiinţe a Moldovei, 18 septembrie 2025. Foto: IVX

Vezi:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/194-198_11.pdf?fbclid=IwY2xjawNyv9ZleHRuA2FlbQIxMABicmlkETFMZzA5bzZVUzIyNElZcGZmAR4xa5SJCgWckLWAJz1EAt9ZdmD3vB5E9v5gUGsGH2BmfSeeCZ6EuP4DiqGekw_aem_J4IJdsjWtO67tBCFI_C4Bw

„Fiind o personalitate polivalentă (Om-tribun, OM-politic, OM-medic, OM-pedagog, OM-economist, OM-psiholog), în acelaşi timp, extrem de mult Marele înaintaş iubea oamenii şi le sărea în ajutor la primul apel, fapt pe care îl confirmăm şi noi, subsemnaţii. Nespus de mult iubea comunicarea cu oamenii, indiferent de vârstă, profesie etc., iubea muzica, în special, vioara, îi plăcea să muncească, dar şi să se veselească. Avea un glas puternic, dar blând”.
(Ion Bahnarel şi Valeriu Pantea, discipoli ai lui Nicolae Testemiţanu)

*Nicolae Testemiţanu, ministrul Ocrotirii Sănătăţii al RSS Moldovenești (1963-1968), anterior rector al Institutului de Stat de Medicină din Chișinău (1959-1963), a fost cel care s-a opus deschis și vehement politicilor de deznaţionalizare și de rusificare în Moldova sovietică.

A se vedea: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/79-80_29.pdf