Acad. Mihail Iaroșenko a adus o contribuție deosebită la dezvoltarea științei hidrobiologice și zoologice, la dezvoltarea productivității piscicole, punând bazele cercetărilor hidrochimice, hidrobiologice și ihtiologice în Moldova. A fundamentat teoretic clasificarea tipologică a rezervoarelor din URSS și a dezvoltat baza științifică pentru creșterea productivității biologice a acestora. A fost unul dintre organizatorii și unul dintre liderii cercetărilor în domeniul conservării naturii, acordând o mare atenție problemelor regionale de mediu și protejării resurselor acvatice.
Din inițiativa și sub conducerea sa au fost realizate cu succes cercetări asupra calității de irigare a apelor de suprafață din Moldova, devenind inițiatorul și conducătorul cercetării în RSSM în cadrul Programului Biologic Internațional. În calitate de organizator și conducător al cercetării în domeniul hidrobiologiei, ihtiologiei și piscicultură, au fost implementate o serie de recomandări practice în vederea valorificării durabile a resurselor biologice în interesul economiei naționale. Timp de 20 de ani a fost consultant permanent al organizațiilor de pescuit din republică.
Constituit în anul 2011, fondul personal al academicianului Mihail Iaroșenko include patru unități de păstrare, materiale datate cu perioada 1952–1957.

Sursă: Prisac Lidia, Xenofontov Ion Valer, Salagor Iulian, Fondul de arhivă personal al academicianului Mihail Iaroșenko (1900–1985). În: Acta Universitatis Cahulensis. Volumul XII, partea II. Cahul, 6 iunie 2025. Materialele celei de-a XII-a ediții a Conferinței Științifice Internaționale „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației”, Cahul, 2025, pp. 416-426. ISSN 2587-3563. E-ISSN 2587-3571.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/p-416-426.pdf

Primele lucrări științifice ale lui Mihail Moldovan erau dedicate studiului factorilor imunității tutunului la virusul mozaicului tutunului, remarcându-se prin noutate, originalitate și mare semnificație practică. Alte lucrări detaliate au avut în vedere mucegaiul florii-soarelui, mucegaiul tutunului și fundamentarea teoretică a metodelor de combatere a acestora. De o mare importanță sunt lucrările științifice cu referire la virusurile culturilor leguminoase.
În plan didactico-științific, Mihail Moldovan a acordat o atenție deosebită pregătirii cadrelor științifice, sub conducerea lui, fiind susţinute zece teze de doctor în ştiinţe.
La 11 august 1979, M. Moldovan a decedat împreună cu toți membrii familiei, în urma unui accident aviatic.
Fondul personal al membrului corespondent Mihail Moldovan constă, în principal, din diverse documente și materiale care se referă la activitatea sa profesională, inclusiv materiale ce relevă creația și biografia protagonistului. În total fondul este format din şapte unități de păstrare.

Foto: Mihail Moldovan utilizază microscopia electronică în studierea morfologiei virusurilor, anii 1960.

Sursă: Prisac Lidia, Xenofontov Ion Valer, Salagor Iulian, Fondul de arhivă personal al membrului corespondent Mihail Moldovan (1935–1979). În: Acta Universitatis Cahulensis. Volumul XII, partea II. Cahul, 6 iunie 2025. Materialele celei de-a XII-a ediții a Conferinței Științifice Internaționale „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației”. Cahul, 2025, pp. 405-415. ISSN 2587-3563. E-ISSN 2587-3571.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/p-405-415_0.pdf

La 15 septembrie 1970, Biroul Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei i-a aplicat o mustrare aspră lui Al. Moşanu, pe motiv că cercetătorul a publicat „un articol politic vicios” în ziarul „Sovetskaia Moldavia” din 23 august 1970. Editat sub titlul „Pe calea socialismului”, autorul a fost învinuit că „în mod tendenţios, în pofida factologiei istorice, se reflectă evenimente ce ţin de eliberarea României de sub jugul fascist şi au fost realizate alte erori” În acest mod el a arătat că de fapt România s-ar fi eliberat singură de sub fascism, considerent care a provocat nemulțumirea conducerii de partid a Moldovei sovietice.
La şedinţa Biroului, Ivan Bodiu, longevivul prim-secretar al Partidului Comunist al Moldovei (1961–1980), un antiromân înrăit, iritat de faptul că în articol fusese „denaturat” rolul Uniunii Sovietice şi al Armatei Sovietice, declara: „treceţi sub tăcere victoria Armatei Sovietice, a poporului sovietic în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Aveţi un crez clar, iar crezul dumneavoastră este concepţia oficială română. O similitudine absolută. Nu este o simplă greşeală – în articol este expusă poziţia dumneavoastră. Trebuie să fiţi tras la răspundere nu doar în calitate de om de ştiinţă, ci şi de comunist”

Sursa foto: ANA, fototeca, c. a. 27/2196.

DRAGNEV, Demir, XENOFONTOV, Ion. Alexandru Moşanu (1932–2017): de la student-activist la cercetător ştiinţific, profesor universitar şi lider al mişcării naţionale. In: Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”, 2025, nr. 4(79), pp. 135-144. ISSN 1857-0461.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/135-144_9.pdf

Istoricul Ilia G. Budac s-a născut la 22 iunie 1916 într-o familie de ţărani din s. Inguleţ, rn. Ustinvosc, azi regiunea Kirovograd, Ucraina. Părinţii săi au fost antrenaţi în activităţi agricole, iar în 1929 au fost încadraţi în colhoz. În autobiografia sa, Ilia G. Budac nota că este ucrainean, iar în două caracteristici semnate de conducerea Academiei de Ştiinţe a RSSM din 28 octombrie 1964 şi 8 iunie 1966 era menţionat ca fiind moldovean.
În opinia noastră, Ilia Budac, născut într-un sat de moldoveni, intenţionat menţiona că este ucrainean dorind în acest fel să se protejeze de represiile staliniste, deoarece putea fi declarat „agent străin”, cum s-a întâmplat cu mai mulţi moldoveni din RASS Moldovenească în anii teroarei (1933–1938).
O bună parte din lucrările ştiinţifice ale lui Ilia Budac au fost elaborate în coautorat cu conducătorul său ştiinţific, Iachim S. Grosul. Despre cooperarea ştiinţifică şi prietenia acestui dublou academic ne-a relatat Ludmila Grosul, fiica academicianului Iachim Grosul: „Îmi amintesc că venea de multe ori la noi acasă (Ilia Budac – n.n.). Împreună cu tata stăteau ore întregi în biroul de lucru al tatei, lucrând cu meticulozitate la materialele ştiinţifice. Eu aveam grijă ca să le aduc ceai și biscuiții pregătiţi de mama. Eram încă o școlăriță pe atunci. Uneori stăteau până târziu. Îmi amintesc că ambii erau pasionaţi de istoria economică.
Știu că au publicat lucrări comune, printre care „Schiţe de istorie a economiei naționale a Basarabiei”. Îmi amintesc că tata a fost foarte îngrijorat atunci când Ilia Grigorievici a decedat”. Un prim rezultat al cercetărilor comune, a istoricilor Ilia Budac şi Iachim S. Grosul au fost publicarea lucrării «Крестьянская реформа 60–70-х годов XIX века в Бессарабии» („Reforma țărănească din anii 60 – 70 ai secolului al XIX-lea în Basarabia”) (1956). De menţionat faptul că această lucrare a fost recenzată pozitiv de istoricul român Gheorghe Bezviconi, care a accentuat faptul că lucrarea se bazează pe bogate surse istorice şi literatura de specialitate.

Sesiunea ştiinţifică a istoricilor. Ilia Budac – în rândul doi, al doilea din stânga. Noiembrie 1961.

Sursă: DRAGNEV, Demir, XENOFONTOV, Ion. Academicianul Ilia G. Budac (1916–1974): de la ucrainean la moldovean şi de la agronom la istoric. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice), 2025, nr. 10(220), pp. 6-13. ISSN 1811-2668.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/6-13_34.pdf?fbclid=IwY2xjawPeC6FleHRuA2FlbQIxMABicmlkETF3Zm01OEg3MDg5aFJMUGhZc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHgB9qQSHvJKI4N3f2hRYx5-ydZ1B7Ej9DIl7F0muxf8KoN7691KJq76m6159_aem_lWTn-WpWrBxfronIvi-qkQ

FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL MEMBRULUI CORESPONDENT GHEORGHE CEALÎI (1916–1996)

Fondul de arhivă personal al membrului corespondent Gheorghe Cealîi (1916–1996) a intrat în Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Știinţe a Moldovei în anul 1998 de la Institutul de Energetică al forului ştiinţific suprem din Republica Moldova. Materialul documentar a fost acceptat de către cercetătorul științific I.G. Moroșanu. Studiul reprezintă un material de informare a comunității științifice privind structura și conținutul fondului de arhivă personal al membrului corespondent Gheorghe Cealîi şi poate fi util cercetătorilor științifici interesați de domeniul energetic și de istorie a științei. Fondul include rapoarte, dări de seamă, articole decupate din presa timpului în care este menționat atât necesitatea dezvoltării sectorului energetic, cât și identificarea unor modalități mai eficiente de economisire a surselor energetice, identificarea unor soluții de asigurare a republicii cu combustibil și energie, o analiză a avantajelor și dezavantajelor energiei atomice și hidroenergetice. Pentru cercetătorii interesați de istoria științei pot fi găsite documente și materiale despre activitatea profesională a savantului, date biografice, unele repere privind realizările științifice.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Integrare_prin_cercetare_si_inovare.Stiinte_umanistice_2025_compressed-63-76.pdf

PRISAC, Lidia, XENOFONTOV, Ion, SALAGOR, Iulian. Fondul de arhivă personal al membrului corespondent Gheorghe Cealîi (1916–1996). In: Integrare prin cercetare și inovare.: Ştiinţe umanistice, 6-7 noiembrie 2025, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al Universităţii de Stat din Moldova, 2025, pp. 63-76. ISBN 978-9975-62-687-3. ISBN (pdf) 978-9975-62-963-8. DOI: https://doi.org/https://doi.org/10.59295/spd2025u

Membri ai Colegiului de redacţie, autori şi protagonişti ai Calendarului Naţional 2026. Foto: Iurii Ceabanov, 15 ianuarie 2026.

Deși regimul sovietic a promovat oficial în RSSM egalitatea de gen și accesul universal la educație, femeile s-au confruntat în primul deceniu postbelic cu multiple obstacole în obținerea studiilor superioare și în afirmarea profesională. Potrivit studiilor recente, politica culturală promovată în perioada sovietică a influențat semnificativ participarea femeilor în sfera educațională și profesională din RSS Moldovenească Cu toate acestea, accesul la sistemul de învățământ superior era limitat de condițiile economice precare, iar femeile erau cel mai des încurajate să se dedice responsabilităților familiale și muncii domestice. Chiar dacă în anii 1960 numărul femeilor înscrise la studii în instituțiile de învățământ superior a crescut, acestea totuși erau predominant orientate spre domenii considerate „tradiționale”, precum pedagogia, medicina sau științele sociale. Prezența femeilor în disciplinele tehnice și științifice, precum chimia, fizica sau ingineria, era semnificativ mai redusă.

Maria COCU, Lidia PRISAC, Contribuția femeilor de știință la institutul de chimie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești (1960-1970). În: Acta Terrae Fogarasiensis, XIV (Ediție on-line). Făgăraș, 2025, pp. 425-433. ISSN 2810 – 3246. ISSN-L 2285 – 5130.
Vezi: Maria COCU, Lidia PRISAC

Originea etnogeografică a entomologilor este formulată pe baza a două colective: didactic – Institutul Agricol „M.V. Frunze(1940-1941/1944-1991) și cercetătorilor de la Institutul de Zoologie care se reflectă și în literatura de specialitate recentă.
Concluzii despre originea etnogeografică a entomologilor de la Institutul Agricol „M.V. Frunze”: români – 4; polonezi – 2; ucraineni – 4; ruși – 3; neamț – 1. Originea geografică: Basarabia – 2; Imperiul Rus – 2; Federația Rusă – 2; RSS Ucraineană – 2; RSSM – 6.
Despre originea etnică a entomologilor de la Institutul de Zoologie concluzionez că au fost: români – 8; ruși – 3; nemți – 1; bulgari – 1; găgăuzi – 1. Originea geografică a fost sau este: din Imperiul Rus – 1; Federația Rusă – 1; Basarabia – 5; RSSM – 7.

Sursă: Asea M. TIMUȘ, Componența etnogeografică a entomologilor din Moldova Sovietică. În: Acta Terrae Fogarasiensis, XIV (Ediție on-line). Făgăraș, 2025, pp. 434-439. ISSN 2810 – 3246. ISSN-L 2285 – 5130.
Vezi: Asea M. TIMUȘ vol. XIV 2025

Academicianul Anton Ablov îndrumând tineri cercetători, anii 1960.

Parte a patrimoniului științific al Republicii Moldova, Fondul personal al academicianului Anton V. Ablov (1905–1978), ilustru сhimist și specialist în domeniul chimiei anorganice și al chimiei combinaţiilor complexe, a fost creat la sfârșitul anilor 1980. Este dificil de spus cui i-a aparținut inițiativa transmiterii spre păstrare a materialelor remarcabilului chimist, însă decizia de predare a venit din partea Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a RSSM, fapt consemnat prin procesul-verbal nr. 4 din 23 martie 1989.
Centrat pe figura și activitatea savantului chimist Anton V. Ablov (1905–1978), studiul se înscrie în seria materialelor dedicate prezentării patrimoniului arhivistic din domeniul științei și constituie un suport valoros pentru cercetătorii specializați în chimie, istoria științei, istoria românilor și universală, precum și în arhivistică.
Este de menționat faptul că o parte dintre materialele referitoare la activitatea ştiinţifică, managerială şi personală a academicianului Anton Ablov se regăsesc şi în Fondul personal al unuia dintre discipolii săi de seamă – сhimistul Dumitru G. Batâr (1927–2014), precum şi în colecţiile de patrimoniu ale Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei.

Sursă: Lidia Prisac, Ion Valer Xenofontov, Iulian Salagor, Fondul personal al academicianului Anton Ablov (1905–1978). În: Akademos. Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 3(78), 2025, pp. 138-148. ISSN 1857-0461 /ISSNe 2587-3687.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/138-148_4.pdf