La 23 septembrie 2026, Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, în parteneriat cu Secția Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a Academiei de Științe a Moldovei, a organizat masa rotundă „Academicianul Demir Dragnev. Omagiu la 90 de ani”.

Evenimentul, desfășurat în Sala de conferințe a Bibliotecii Științifice „Andrei Lupan” (Institut) a Universității de Stat din Moldova, a reunit istorici, cercetători științifici, cadre didactice, discipoli și colaboratori care, de-a lungul timpului, au fost îndrumați de acad. Demir Dragnev și care își continuă activitatea alături de domnia sa.

Prezent la eveniment, acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, a evidențiat contribuția substanțială a acad. Demir Dragnev la cercetarea și valorificarea istoriei Academiei de Științe. În numele Prezidiului AȘM, i-a conferit medalia academică „Meritul științific”, în semn de înaltă recunoștință pentru îndelungata sa activitate în domeniul cercetării istorice.

Mesaje de felicitare și apreciere au fost adresate de dr., prof. Igor Șarov, prorector pentru dezvoltare strategică și parteneriate al Universității de Stat din Moldova; dr. Igor Bercu, decanul Facultății de Istorie și Filosofie a USM; dr. hab., prof. univ. Gheorghe Postică, membru de onoare al Academiei Române, Institutul de Istorie al USM; dr. Vitalie Ciobanu, directorul Agenției pentru Știință și Memorie Militară; dr., conf. univ. Silvia Chicu, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău; dr. hab., prof. univ. Valentin Tomuleț, Facultatea de Istorie și Filosofie a USM; dr. hab., conf. univ. Igor Cereteu, Institutul de Istorie al USM; dr., conf. cerc. Vlad Mischevca, Institutul de Istorie al USM; dr., prof. univ. Emil Dragnev, directorul Departamentului Istoria Românilor, Universală și Arheologie al USM; și Ghenadie Donos, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei.

Mem. cor. al AȘM Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM, a vorbit despre Albumul enciclopedic al Academiei de Științe, elaborat în anul 2021, precum și despre volumul consacrat membrilor titulari, membrilor corespondenți și membrilor de onoare ai AȘM, prilejuit de cea de-a 65-a aniversare de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei și de împlinirea a 80 de ani de la constituirea primelor institute de cercetare de tip academic. Dr. Ion V. Xenofontov, de la Facultatea de Istorie și Filosofie a USM, a prezentat, de asemenea, cele două volume ale culegerii de documente „Istoria științei”. Ion Vârțanu, reprezentant al Bibliotecii Științifice „Andrei Lupan” (Institut) a Universității de Stat din Moldova, a prezentat bibliografia omagială elaborată de echipa Bibliotecii Științifice.

Cu prilejul celei de-a 90-a aniversări, a fost vernisată expoziția fotografică „Academicianul Demir Dragnev – nonagenar”.

Masa rotundă a fost moderată de mem. cor. al AȘM Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie și membru de onoare al Academiei Române, și de dr. hab., conf. univ. Igor Cereteu, cercetător în cadrul Institutului de Istorie al USM.

Evenimentul se înscrie în șirul manifestărilor și activităților științifice desfășurate de Comisia de specialitate „Istoria științei”, coordonată de acad. Demir Dragnev și instituită în anul 2023 de Academia de Științe a Moldovei, în contextul aniversării instituției și al celebrării personalităților de seamă din Republica Moldova.

Liliana Condraticova

Sursă: https://asm.md/comunitatea-stiintifica-l-omagiat-pe-academicianul-demir-dragnev-la-implinirea-varstei-de-90-de-ani

Foto: Liliana Condraticova, Iurie Cebanov

Academicianul Demir Dragnev, omagiat la 90 de ani. TV. Moldova 1

https://www.youtube.com/watch?v=15n7yz_NCxE&shem=dsdf,sharefoc,agadiscoversdl,,sh/x/discover/m1/4

Academician Demir Dragnev. Biobibliografie

Despre Eugeniu Russev s-a mai scris, ca fiind un om deosebit, un cercetător ştiinţific apreciat pentru contribuţia istoriografică semnificativă între istorici, filologi, folclorişti, dar şi a criticilor aduse în adresa lui privind proveniența socială, cariera sa ştiinţifică, caracterul lucrărilor ştiinţifice, demiterea acestuia din funcţia de director al Institutului
de Istorie al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti, pe care a deţinut-o pe parcursul a zece ani. Din această perspectivă, am considerat necesară de a fi prezentată comunităţii ştiinţifice
specializate în domeniile cronografiei, istoriei științei, istoriei românilor și universale, arhivisticii, Fondul de arhivă personal al membrului corespondent al Academiei de Ştiinţe a RSS
Moldoveneşti, Eugeniu Mihail Russev (1915–1982), registru arhivistic de o importanţă ştiinţifică considerabilă.
Structura și conținutul fondului. Fondul personal al lui E. Russev a fost iniţiat în corespundere cu cererea personală a acestuia, datată cu 2 martie 1970. Ulterior, fondul a fost completat pe parcurs cu diverse surse arhivistice. Ca urmare a prelucrării științifice și tehnice, Fondului personal E. Russev (F. 36) a fost alcătuit din 50 de dosare care cuprind anii 1945–1975.
Documentele includ un singur inventar, divizat în două secțiuni.

I. Lucrări științifice care cuprind manuscrise, conspecte, contribuţii ale unor cercetători privind istoria Ţării Moldovei, studii introductive privind cronica lui Ion Neculce, evoluţia feudalismului în Moldova, legături istorice dintre popoarele din teritoriile URSS și România în perioada secolul al XV-lea – începutul secolului al XVIII-lea. Documente și materiale incluse în
trei volume.

II. Materiale bibliografice, care au inclus materiale privind susținerea tezei de doctorat Letopiseţul lui Grigore Ureche – monument de ideologie feudală în Moldova în sec. al XVIII-lea, bibliografia lucrărilor științifice și alte materiale. Secțiunea conține patru dosare din anii 1945–1975. Colecția de documente nu este una voluminoasă, dar importantă în mod special teza de doctor, care din motive necunoscute nu a fost inclusă în inventar (Vezi nr. 50 în materialele bibliografice ale Fondului de arhivă personal al membrului corespondent Eugeniu Mihail Russev (1915–1982). Însăşi teza este una destul de voluminoasă (578 p.), în care autorul prefaţează analiza cronicii cu o schiţă interesantă a relaţiilor socio-economice şi politice în Ţara
Moldova la sfârşitul sec. al XVI-lea – începutul sec al XVII-lea, viaţa şi activitatea lui G. Ureche şi apoi oferă o analiză cuprinzătoare a surselor operei sale, a ideologiei sale şi a semnificaţiei sale pentru istoria Ţării Moldova.

Sursă: PRISAC Lidia, XENOFONTOV Ion Valer, SALAGOR Iulian. Fondul de arhivă personal al membrului corespondent Eugeniu Russev (1915–1982). In: Dialogica, revista de studii culturale si literatura, 2026, nr. 2, pp. 118-126. ISSN 2587-3695. DOI: https://doi.org/10.59295/DIA.2026.2.12

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/118-126_24.pdf

Tiberiu (Teodor) Porucic s-a născut la 1878 în comuna Baxani, judeţul Soroca. Școala primară a făcut-o în sat, după ce a studiat la Școala Duhovnicească de la Edineţ, de unde a
trecut să înveţe la Seminarul Teologic din Chișinău. În autobiografia sa el scrie că în anul 1900, „pentru a evita deportarea în legătură cu activitatea în cercurile revoluționare din orașul Chișinău”, a plecat la București, unde a urmat studii la Facultatea de Fizică și Matematică a Universității din București, pe care a absolvit-o în anul 1907. După absolvirea Universității a lucrat la Institutul de Geologie din București, participând la efectuarea mai multor studii geologice, hidrografice și a zonelor petrolifere și publicând cca 40 de lucrări științifice. Tot în aceeași perioadă, periodic a participat și la cercetarea geologică, hidrografică și topografică a Basarabiei, alături de: O. Langhe, A. Krasovski, N. Florov, M. Pocora. A participat la Congresul al IX-lea Mondial al Pedologilor din 1923 de la Roma.
Încă din anii tinereții T. Porucic s-a interesat de cercetările arheologice, fiind și colecționar pasionat al antichităților și mineralelor. În 1913, în cadrul Societății Naturaliștilor și a Amatorilor de Științe ale Naturii (fondată încă în 1904) a fost creată Secția de arheologie și chiar în prima ședință a ei este prezentat raportul lui T. Porucic: „Cu privire la unele monumente arheologice din Basarabia”. Având colecţii minerale și arheologice, începând cu anul 1911, face donaţii Muzeului Zemstvei din Chişinău (în acest an donează muzeului o colecţie de minerale, în total 67 de unităţi). Începând cu anul 1915, va dona instituţiei muzeale şi colecţii arheologice, bunuri culturale din perioada Paleoliticului, descoperite pe teritoriul Basarabiei.

Sursă: CAPCELEA, Arcadie. Tiberiu (Teodor) Porucic (1878–1954) și aportul lui la cercetarea naturii Basarabiei. In: Академику Л. С. Бергу – 150 лет: Сборник научных статей, Ed. 1, 10-11 martie 2026, Chișinău – Bender. Chișinău – Bender: Eco-TIRAS, 2026, pp. 39-46. ISBN 978-9975-89-337-4.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/08-2026-ecotiras-capcelea-alb150.07.pdf

Personal archive fund of the researcher Gavriil Gaidarji (1937–1998)

Gavril Gaidarji s-a născut la 14 septembrie 1937 în s. Carbalia, rn. Cahul, într-o familie de țărani. Tatăl acestuia, Arcadie Gaidarji era găgăuz, iar mama − Praskovia Gavrilovna Gaidarji era bulgărioaică. Ambii părinți au lucrat la pământ, în perioada sovietică fiind înscriși la munci în cadrul colhozului. Făcând parte dintr-o familie mixtă, Gavriil Gaidarji era cunoscător a două limbi. După absolvirea școlii de şapte ani, și-a continuat studiile la Școala Pedagogică din Tiraspol (1953), transferată în orașul Cahul (1954), urmând apoi studiile la Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1957). Atât la școală, cât și la facultate, a demonstrat interese și abilități diverse. Profesorii de la facultate i-au prezis o carieră de matematician, poet, geograf, istoric, inclusiv filolog. În perioada studiilor universitare a participat la lucrări de cercetare științifică, în cadrul expedițiilor științifice colectând un vast material lingvistic și etnografic din satele găgăuze.
În 1961 a lucrat în calitate de învățător la Școala Medie nr. 12 din orașul Bălți (1961). Ulterior, a devenit corector, colaborator literar, secretar responsabil la redacția ziarului Scânteia (Iskra) (1962–1963). În anii următori a activat în cadrul Institutului Pedagogic de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți în calitate de lector la Catedra de limba rusă și lingvistică generală (1963–1987), prodecan la Facultatea de Filologie (1971–1972), șef de catedră (1972–1983), conferențiar universitar (1983–1987, prin cumul 1987–1989).
În cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, G.A. Gaidarji a activat în calitate de cercetător științific superior (1987), cercetător științific coordonator la Secția de Etnografie și Folclor (1991), concomitent, director adjunct al Institutului Minorităților Naționale (1991–1996), conferențiar universitar (prin cumul) la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”
din Chişinău (1988–1994), profesor universitar interimar la Catedra de filologie găgăuză a Universității de Stat din Comrat (prin cumul, 1996).
Spre sfârșitul anilor 1960 a urmat doctoratul la Secția Limbile Turanice a Institutului de Lingvistică al Academiei de Știinţe a URSS (Moscova, 1969–1970), doctor în filologie (1971). A susținut teza cu tema Типы придаточных предложений в современном гагаусском языке (Tipuri de propoziții subordonate în limba găgăuză contemporană). A devenit conferențiar universitar în 1975, cercetător științific superior (1992) la specialitatea 10.02.06 – Limbi turcice în cadrul Institutului de Lingvistică al Academiei Ruse de Științe.

Sursă: PRISAC, Lidia, XENOFONTOV, Ion, SALAGOR, Iulian. Fondul de arhivă personal al cercetătorului Gavriil Gaidarji (1937–1998). In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 12, Vol.9, 18-22 septembrie 2025, Chişinău. Iași-Chișinău-Lviv-București: 2025, Ediția 12, Vol.9, pp. 399-411. ISSN 2558-894X.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/399-411_1.pdf

Fondul personal al savantului Anatolie E. Kovarski, cunoscut specialist în domeniul selecţiei şi genetica plantelor, constă, în principal, din documente și materiale privind activitatea sa științifică, inclusiv materiale cu conținut biografic. Crearea fondului s-a datorat inițiativei membrilor familiei sale, care, în 1983, a transmis cele 32 de dosare, datate cu
perioada 1925–1974, spre păstrare Arhivei Științifice Centrale. Ulterior, selectate, ordonate şi sistematizate de către specialistul Secţiei de Filosofie şi Drept al AŞ RSSM, R. Forş, care
a elaborat Fondul (30) personal Anatolie E. Kovarski. De menţionat că activitatea şi realizările acad. Anatolie E. Kovarski sunt reflectate și în dosarul personal al acestuia.
Ca urmare a prelucrării științifice și tehnice Fondul personal (F. 30) al academicianului Anatolie E. Kovarski a fost constituit din 32 de u.p. datate cu anii 1925–1974. Documentele fondului au fost întrunite într-un singur inventar.

Sursă:
PRISAC, Lidia, XENOFONTOV, Ion, SALAGOR, Iulian. Fondul personal al academicianului Anatolie E. Kovarski (1904–1974), din fosta arhivă științifică a AȘM. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 12, Vol.9, 18-22 septembrie 2025, Chişinău. Iași-Chișinău-Lviv-București: 2025, Ediția 12, Vol.9, pp. 388-398. ISSN 2558-894X.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/388-398_1.pdf

În atenția comunității științifice, dar și a publicului interesat, studiul de față prezintă fondul de arhivă personal al scriitorului găgăuz Gavriil Gaidarji1 , doctor în
filologie, care a lăsat drept moștenire propriul patrimoniul științific acumulat pe parcursul anilor, mai cu seamă din perioada în care a activat în cadrul Institutul Pedagogic „Alecu
Russo” din Bălți, a Institutului Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și a Institutului Minorităților Naționale din cadrul Academiei de Știinţe a Moldovei. În componența
fondului pot fi găsite: materiale lingvistice și etnografice colectate din satele găgăuze; manuscrise, lucrări științifice-didactice despre limbile găgăuză, bulgară, turcă și rusă; articole
științifice cu privire la problemele alfabetului și ortografiei limbii găgăuze; rapoarte, recenzii, corespondență cu autorii lucrărilor recenzate; teza de doctor habilitat a protagonistului,
varianta redactată; documente cu privire la trecerea scrisului limbii găgăuze la grafia latină; documente și materiale biografice.
Fondul personal al cercetătorului şi scriitorului găgăuz Gavriil Gaidarji este constituit dintr-un singur inventar care include 17 unități de păstrare (u.p.). Intervalul de timp al documetelor incluse în fond este perioada 1963–1998. Inventarul, nemijlocit, include o singură secțiune.

Sursă: PRISAC, Lidia, XENOFONTOV, Ion, SALAGOR, Iulian. Fondul de arhivă personal al cercetătorului Gavriil Gaidarji (1937–1998). In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 12, Vol.9, 18-22 septembrie 2025, Chişinău. Iași-Chișinău-Lviv-București: 2025, Ediția 12, Vol.9, pp. 399-411. ISSN 2558-894X.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/399-411_1.pdf

Acad. Mihail Iaroșenko a adus o contribuție deosebită la dezvoltarea științei hidrobiologice și zoologice, la dezvoltarea productivității piscicole, punând bazele cercetărilor hidrochimice, hidrobiologice și ihtiologice în Moldova. A fundamentat teoretic clasificarea tipologică a rezervoarelor din URSS și a dezvoltat baza științifică pentru creșterea productivității biologice a acestora. A fost unul dintre organizatorii și unul dintre liderii cercetărilor în domeniul conservării naturii, acordând o mare atenție problemelor regionale de mediu și protejării resurselor acvatice.
Din inițiativa și sub conducerea sa au fost realizate cu succes cercetări asupra calității de irigare a apelor de suprafață din Moldova, devenind inițiatorul și conducătorul cercetării în RSSM în cadrul Programului Biologic Internațional. În calitate de organizator și conducător al cercetării în domeniul hidrobiologiei, ihtiologiei și piscicultură, au fost implementate o serie de recomandări practice în vederea valorificării durabile a resurselor biologice în interesul economiei naționale. Timp de 20 de ani a fost consultant permanent al organizațiilor de pescuit din republică.
Constituit în anul 2011, fondul personal al academicianului Mihail Iaroșenko include patru unități de păstrare, materiale datate cu perioada 1952–1957.

Sursă: Prisac Lidia, Xenofontov Ion Valer, Salagor Iulian, Fondul de arhivă personal al academicianului Mihail Iaroșenko (1900–1985). În: Acta Universitatis Cahulensis. Volumul XII, partea II. Cahul, 6 iunie 2025. Materialele celei de-a XII-a ediții a Conferinței Științifice Internaționale „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației”, Cahul, 2025, pp. 416-426. ISSN 2587-3563. E-ISSN 2587-3571.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/p-416-426.pdf

Primele lucrări științifice ale lui Mihail Moldovan erau dedicate studiului factorilor imunității tutunului la virusul mozaicului tutunului, remarcându-se prin noutate, originalitate și mare semnificație practică. Alte lucrări detaliate au avut în vedere mucegaiul florii-soarelui, mucegaiul tutunului și fundamentarea teoretică a metodelor de combatere a acestora. De o mare importanță sunt lucrările științifice cu referire la virusurile culturilor leguminoase.
În plan didactico-științific, Mihail Moldovan a acordat o atenție deosebită pregătirii cadrelor științifice, sub conducerea lui, fiind susţinute zece teze de doctor în ştiinţe.
La 11 august 1979, M. Moldovan a decedat împreună cu toți membrii familiei, în urma unui accident aviatic.
Fondul personal al membrului corespondent Mihail Moldovan constă, în principal, din diverse documente și materiale care se referă la activitatea sa profesională, inclusiv materiale ce relevă creația și biografia protagonistului. În total fondul este format din şapte unități de păstrare.

Foto: Mihail Moldovan utilizază microscopia electronică în studierea morfologiei virusurilor, anii 1960.

Sursă: Prisac Lidia, Xenofontov Ion Valer, Salagor Iulian, Fondul de arhivă personal al membrului corespondent Mihail Moldovan (1935–1979). În: Acta Universitatis Cahulensis. Volumul XII, partea II. Cahul, 6 iunie 2025. Materialele celei de-a XII-a ediții a Conferinței Științifice Internaționale „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației”. Cahul, 2025, pp. 405-415. ISSN 2587-3563. E-ISSN 2587-3571.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/p-405-415_0.pdf