Author Archives: admin

PROFESORUL PROFESORILOR

Vocea Profesorul Vladimir Potlog e ca și Madlena lui Proust, ne readuce pe băncile Universității în postura de studenți.

312243989_840067837007805_8358655605714304403_n

Vezi:

https://www.youtube.com/watch?v=w2SeHr_nvrM

Vladimir Potlog (1927-2022)

Născut într-o zi frumoasă de vară, la 1 august 1927 (după informații neoficiale în 1926), într-o familie de țărani basarabeni din comuna Sinești, plasa Cornești, județul Bălți. A fost admis la Școala de Agricultură „I.G. Ciorescu” din Cricova în 1943. La 1 septembrie 1949 devine student al Facultății de Istorie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău pe care o absolvește cu succes, și în 1953 este încadrat ca asistent la Catedra de Istorie Universală. După fuziunea în 1960 a Institutului Pedagogic cu Universitatea din Chișinău, Vladimir POTLOG își va lega soarta cu echipa universitară din care va face parte activ până în 2011. Cei 50 de ani la Universitate au fost o perioadă de manifestare a competențelor didactice prin miile de ore realizate în auditorii și științifice care s-au concentrat la studierea concepțiilor istorice ale domnitorului-savant Dimitrie Cantemir, materializate în 1973 prin susținerea publică a tezei de doctor.

În anul 1974 Vladimir POTLOG este numit prorector al Universității de Stat din Chișinău, menținând și funcția de conferențiar la Catedra de Istorie Antică și Ev mediu. Titular de decenii al cursurilor Istoria Orientului Antic, Istoria Greciei și Romei Antice, Cronologie istorică, Istoriografia lumii antice, Creștinismul timpuriu ș.a., prof. POTLOG a pregătit generații de învățători și cercetători care și-au legat viața de „lumea muzei Clio”. Între anii 1983 și 1989 revine pe post administrativ la Facultatea de Istorie, îndeplinind funcția de decan. Munca asiduă a fost apreciată de conducere prin diplome de onoare, titlul de „Eminent al învățământului public”, „Lucrător eminent al școlii superioare al RSSM” și medalia „Meritul Civic”, dar cea mai valoroasă a fost atitudinea de respect din partea studenților Universității.

Printre primele examene la Facultate era cel la Orientul Antic. Definiția studentului-boboc suna astfel, dacă treci de POTLOG și apoi de „Arheologia” prof. NICULIȚĂ, atunci te poți considera student la Facultatea de Istorie.

PARTENERIAT

La 1 decembrie 2023, masteranzii programului „Istoria și cultura religiilor” au efectuat o vizită de documentare la cea mai mare arhivă specializată în domeniul științei și istoriei științei din Republica Moldova. Este vorba de Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei, care include 38 607 dosare structurate în 33 de fonduri personale și 46 fonduri instituționale.

Conf. univ., dr. Ion Valer Xenofontov a relatat despre istoria orășelului academic și cea mai înaltă colină a mun. Chișinău, personalități care au marcat istoria științei din Republica Moldova.
Doamna dr., Lidia Prisac, absolventă a Facultății de Istorie (2001), șefa Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei, a prezentat istoricul patrimoniului arhivistic, conținutul de bază a fondurilor arhivistice.
Arhivistul Iulian Salagor, absolventul programului de masterat „Patrimoniul cultural” al Facultății de Istorie și Filosofie (2023) a prezentat două din cele mai vechi documente ce se află în cadrul instituției arhivistice.
Arhivistul Grigore Andrei, le-a arătat masteranzilor file ale fondului fotografic și documente restaurate din cadrul Arhivei Științifice.​
Astfel, este consolidat și valorificat fondul arhivistic al Republicii Moldova, care merită cercetare și aprofundare.

1.
2
3.

Sursă: https://www.facebook.com/istorie.usm (accesat: 6 decembrie 2023).

CHIȘINĂUL INTERBELIC

CHIȘINĂU: ORAȘUL CELOR TREI CONSERVATOARE

Având la bază miza de integrare a spațiului românesc, componenta educațională și cea culturală a fost considerată una strategică în situația Basarabiei, inclusiv Chișinău. Aici autoritățile române au depistat o populație rusificată și cu indicatori reduși de alfabetizare comparativ cu alte provincii românești. Treptat, instituțiile de învățământ s-au racordat la noile realități generate de Unirea din 1918. S-a investit în infrastructura de activitate a instituțiilor de învățământ. Au fost pregătite cadre didactice locale, mizându-se însă și pe mobilități ale profesorilor din Vechiul Regat. În exclusivitate, au fost organizate trei conservatoare la Chișinău, ceea ce a constituit o premisă substanțială de a crea un mediu cultural prielnic în capitala Basarabiei. Ideea deschiderii unui conservator i-a aparținut compozitorului George Enescu, după prima sa vizită la Chișinău.

85. Clasa de canto
Foto: Clasa de canto a profesoarei Maria Zlatov de la Conservatorul Municipal din Chișinău, 1930

Sursă: Xenofontov Ion Valer, Chișinău: orașul celor trei conservatoare. În: Dialogica. Revistă de studii culturale și literare, an V, nr. 3, septembrie-decembrie, 2023, pp. 75-81. E-ISSN 1857-2537.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/75-81_33.pdf

ANTInostalgia

Cea mai boicotată Olimpiadă

Potrivit istoricului Ion Xenofontov, Olimpiada de la Moscova a fost „cea mai boicotată din istoria Jocurilor Olimpice”, după ce Uniunea Sovietică a invadat, în decembrie 1979, Afganistanul, dar și un prilej de conflict internațional dosit de presa și ideologia sovietică.
Potrivit aceleiași surse, pentru ca traseul făcliei de pe teritoriul RSSM să nu fie periclitat de incidente, au fost luate „măsuri draconice” de securitate: „De la Moscova au venit 154 de specialiști KGB și ai Ministerului de Interne care să supravegheze situația din RSSM. A fost o mobilizare totală a trupelor interne ale Comitetului de stat de securitate și ale Ministerului de Interne”.
xenofontov

Tabloul acelei perioade a fost redat la 3 decembrie 2023 la postul public de televiziune, în cadrul unui nou episod din seria „ANTInostalgia”, realizată de Studioul „TeleFilm Chișinău” al Companiei „Teleradio Moldova”, atât prin discuțiile moderate de Mircea Surdu, cât și prin mărturiile celor care au participat la Olimpiadă sau imaginile video de arhivă.

Sursă:

https://www.ziarulnational.md/video-antinostalgia-olimpiada-80-de-la-moscova-boicotata-de-occident-si-lozinci-antisovietice-in-tribune-operatiunea-kilometrul-101-explozie-de-copii-cu-nume-olimpia-si-singura-sportiva-din-rssm-cu-medalie-la-moscova/?utm_source=dlvr.it&utm_medium=facebook&fbclid=IwAR0iCe76TrGsR5PVYYva4zZ2jk5o2VfXDvOxMRfVs4dQAMXD1sok0OwBkrs#google_vignette

https://www.youtube.com/watch?v=pQPI5doYafU

TEATRU

1946: O PIESĂ GREA, DESPRE TIMPURI SUMBRE…

Ajunsă la a patra ediție, distinsă cu Premiul Național al Republicii Moldova și cu Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” al Academiei Române, cunoscută cercetătorilor ca sursă istorică primară, „Cartea foametei” elaborată de Larisa Turea face și carieră teatrală.
Actorii de la Teatrul Republican „Luceafărul”, regizați de Slava Sambriș, au dat viață unor voci trecute prin malaxorul stalinist, al dezumanizării, depersonalizării, al unor destine umane aruncate în grota primară a subexistenței.
Foametea organizată de sovietici în anii 1946–1947 a constituit un scenariu apocaliptic aplicat și anterior de Kremlin pentru a distruge orice formă de împotrivire, de rezistență a popoarelor anexate de „Imperiul răului”.
Din această ecuație nu a dispărut nici scena adulării torționarului…
Fotografiile lui Zaharia Cușnir au întregit tabloul sinistru al lumii rurale postbelice.
Din scenariu nu au lipsit nici vocile înregistrate pe banda audio, încărcând și mai mult atmosfera scenică.

viber_image_2023-12-02_21-28-58-255

Foto: scriitoarea Larisa Turea și regizorul Slava Sambriș (în prim plan), împreună cu actorii din piesa „1946”.

Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV
2 decembrie 2023

ISTORIA ȘTIINȚEI

ACADEMICIANUL ANDREI LUPAN (1912-1992) ÎN CONTEXTUL EPOCII SALE

403691744_10161451295434697_5383821124151837097_n
Una dintre personalitățile care s-au impus în viața culturală a Moldovei sovietice a fost Andrei Lupan. Scriitorul a fost și unul din membrii fondatori ai Academiei de Științe a RSS Moldovenești.
Elogiat de unii și criticat de alții A. Lupan a lăsat o operă literară ce încă urmează a fi studiată. Pe alocuri optimistă, pe alocuri plină de umor se memorizează lejer. A făcut multe, dar și multe nu a făcut …, nu a avut curajul să meargă în … Siberia, dar poate fără el aici, pe acest meleag însorit, soarta ar fi fost și mai crudă, fără Aleea Clasicilor, fără Teatrul „Luceafărul” …, dar poate nu eram nici noi, atât spiritual, cât și fizic. Poate a fost un scut în fața a multor, multor nelegiuiri. Au fost și de cei care l-au urât, dar au fost și de cei care l-au iubit. A fost desenat, pictat și i-au fost destinate sculpturi din partea mai multor autori.

Sursă: Malcoci Iulia, Xenofontov Ion Valer, Academicianul Boris Lazarenko (1910–1979), unul din fondatorii Academiei de Științe a RSS Moldovenești. În: Cygnus. Revista de fizică și matematică aplicată, nr. 1(35), 2022, pp. 27-34. ISSN1584-403x.

Vezi:
Iulia Malcoci, Ion Xenofontov

PATRIMONIU

Alexei Șciusev. Portretul fiicei Lidia, 1926, acuarelă, hârtie. Casa Memorială „Alexei Șciusev” din Chișinău.
viber_image_2023-11-14_17-50-25-091

ISTORIE

EPOPEEA UNEI CLĂDIRI: CĂMINUL DE UCENICI DIN CHIȘINĂU

La 13 martie 1929, inspectorului A. Antohiade i-au fost remise adresele antrenorilor de construcție din Chișinău, recomandate de Primăria municipiului pentru a concura la licitația construcției Căminului de Ucenici. Se solicita antreprenorilor respectivi să transmită liste de lucrări similare executate până la data respectivă, precum și certificatele de la instituții pentru care au executat construcții. Prin hotărârea Delegației Permanente a Mun. Chișinău din 24 iulie 1929 au fost aprobate planurile emise de Ministerul Muncii pentru construcția Căminului de Ucenici amplasat pe str. Ștefan cel Mare, colț cu str. Alexandra Sturdza, fără însă a scuti construcția de taxele comunale de 2 929 lei. Ministerul insista însă pe scutirea de taxe argumentând că „acest Cămin va adăposti în primul rând pe ucenicii din localitate și având în vedere interesul social și național”.

Foto: Căminul de Ucenici din Chișinău.

98. CAminul de Ucenici

Pagina de garda (1)
Cuprins

Sursă: Ion Valer Xenofontov, Epopeea unei clădiri: Căminul de Ucernici din Chișinău. În: Constanța – istorie, vecinătate, multiculturalitate. Comunicării științifice în cadrul simpozioanelor. / Coord.: Sorin Marcel Colesniuc, Gabriel Mircea Talmuțchi, Lavinia Dacia Dumitrescu, Mariana Cojoc, Cristina Talmațchi, Costin Scurtu, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2023, pp. 539-550. ISBN 978-606-020-695-8.

DONAȚIE

Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan” a Universității de Stat din Moldova
s-a mai îmbogățit cu o lucrare:

Nuredin Ibram, Spiritualitate tătară. Bucătăria tradițională tătară, Vol. 5, Constanța, Ex Ponto, 2023, 213 p.

viber_image_2023-11-13_14-40-29-861
viber_image_2023-11-13_14-50-52-590

Profesorul Nuredin Ibram, supranumit Înțeleptul din Dobrogea, este o personalitate notorie a comunității tătare din România.
Îi mulțumum autorului pentru donație și-i urăm sănătate și succese în elaborarea altor lucrări de înaltă valoare științifică, didactică și patriotică.

Vezi:

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/156-157_2.pdf

DONAȚIE

Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” a Universității de Stat din Moldova
s-a mai îmbogățit cu o lucrare enciclopedică.

Adrian Nicolae Petcu, Dicționarul clericilor și mirenilor ortodocși români mărturisitori în detenția comunistă (1945-1964), București, Basilica, 2017, 390 p. ISBN 978-606-29-0195-0.

Felicitări autorului pentru excepționala lucrare și mulțumiri pentru donație.
viber_image_2023-11-06_18-34-36-626

LUMEA DIGITALIZĂRII

ROLUL ȘI IMPORTANȚA PROMOVĂRII ACTIVITĂȚILOR PE PIAȚA MEDIATICĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA

Într-o eră în care omul este obișnuit să i se ofere spații de afirmare și, în același timp, captare a informațiilor din mediul public, promovarea devine un imperativ, cu atât mai mult promovarea patrimoniului muzeal, care mult timp a fost conceput ca un element static și inactiv. În ultimii ani, muzeele au lărgit spectrul activităților, organizând nu doar expoziții și conferințe științifice, dar și activități cu publicul de diferite vârste. Urmând exemplul muzeelor din Europa, instituțiile de profil din Moldova s-au asociat la proiectele internaționale precum Ziua Internațională a Muzeelor, Noaptea Europeană a Muzeelor și Zilele Europene ale Patrimoniului, desfășurând programe culturale, concerte, ateliere și festivaluri, astfel devenind mai atractive pentru public.

Elena COJOCARI, drd., directoare adjunctă Proiecte Culturale și Educative, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală
Vitalie GUȚU, drd., lector universitar, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova

A se vedea:

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/9-11_38.pdf?fbclid=IwAR0MrRbLd6BKcKmZKqmltJWPI3NSQhaqSajXG7N8uBMHDbwka0Sk3Dd8fFU

LUMEA DIGITALIZĂRII

TEHNICI ȘI INSTRUMENTE INOVATIVE UTILIZATE ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL.
ASPECTE TEORETICO-PRACTICE

18-22_60_page-0003

Trăim într-o lume a digitalizării, a fenomenului web, care ne permite de la distanță să acționăm/să întreprindem/să interacționăm pe diverse paliere, iar acest lucru ne conferă și o mai mare mobilitate. În context, trebuie să remarcăm că aceste mișcări și flexibilități din punct de vedere al digitalizării au venit pe fundalul pandemiei de COVID – 19, un avantaj în acest sens, susțin cercetătorii. Aceste elemente s-au reflectat pe deplin și în sistemul de educație. Un studiu publicat de UNICEF arată că „la începutul lunii aprilie, 2020, închiderea școlilor în cele 194 de țări a afectat circa 1,6 miliarde de elevi la nivelurile de învățământ preșcolar, primar, gimnazial și liceal, reprezentând 90% din totalul elevilor încadrați în sistemul de învățământ”.
În condițiile actuale, s-a remarcat faptul că, din experiența studiului la distanță, elevii mai mult optează pentru studierea materiei prin intermediul elementelor vizuale (fotografie/ video/ infografice etc.) și cât mai puțină informație textuală. Generația de azi, considerată „generația copiilor cu telefonul în mână”, trebuie urmată pentru a le putea oferi cunoștințele de care au nevoie.

Vitalie GUȚU, drd., lector universitar, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova

A se vedea:

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/18-22_60.pdf?fbclid=IwAR0qyh_FEWT_tkkzWo8Ux6DMUC6JvGQ2zDeCy7eIUzLDFxa2ALl4bZig63k

20 octombrie – Ziua Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

STUDENŢI ŞI PROFESORI DE LA INSTITUTUL DE STAT DE MEDICINĂ DIN CHIŞINĂU (ANII 1980)

În anul 2022, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova a fost inclusă în topul celor mai bune 2 500 de universităţi din lume, potrivit „Global Aggregate Ranking”. Este unica instituţie de învăţământ superior din Republica Moldova prezentă în acest rating, fiind una dintre cele 3 382 de universităţi evaluate conform criteriilor Agregatorului independent de evaluare a învăţământului superior din 124 de state. Universitatea este poziţionată printre cele mai bune 50 de şcoli de medicină din Europa din cele 250 existente. Instituţia a fost
decorată cu Ordinul Gloria Muncii (2005) şi cu Ordinul Republicii (2015).
Acest succes inegalabil între instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova, evident, are la bază o platformă importantă a resursei umane. Este vorba de cadrele profesionale pregătite în cadrul unicei instituţii publice de învăţământ superior în domeniul medical şi farmaceutic din Republica Moldova.
Atmosfera creată în anii 1960 în cadrul Institutului de Stat de Medicină din Chişinău a răbufnit la sfârşitul anilor 1980. În contextul Mişcării de Eliberare Naţională, studenţii şi profesorii din instituţiile de învăţământ superior, inclusiv cei de la ISMC, au fost printre cei mai mari susţinători ai revenirii la valorile naţionale, ai recunoaşterii limbii române în calitate de limbă oficială. Având la bază o experienţă militantă în viaţa social-politică, cadrele didactice de la medicină, în mod special cei de la catedra unde a activat N. Testemiţanu, au participat activ la evenimentele majore de formare a statului independent Republica Moldova. Din componenţa primului Parlament al Republicii Moldova (1990–1994), de exemplu, au făcut parte şase profesori universitari, cadre didactice la singura instituţie de învăţământ superior din domeniul medicinii de la Chişinău.
3-

Sursă:
Ion Valer Xenofontov, Studenţi şi profesori de la Institutul de Stat de Medicină din Chişinău (anii 1980). În: Student, profesor și cercetător în anii 1980-1990: drumul spre regăsire și liberatte. Volumul celei de a treia ediții a conferinței științifice naționale cu participare internațională. Chișinău, 7 octombrie 2022 /Coord.: Lidia Prisac; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov; ed.: Liliana Rotaru, Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2023, pp. 61-78. ISBN 978-9975-3454-5-3.

Vezi: https://ibn.idsi.md/…/default/files/imag_file/61-78_2.pdf

CONSPECT DE LA CAMPIONII OLIMPICI

Campionii olimpici pot fi echivalați cu laureații Premiului Nobel, dacă nu și mai mult! Aceștia nu-s votați, ci trebuie să-și demonstreze talentul în fața unui public numeros. Doar președinților de stat și campionilor olimpici li se intonează imnul de stat!
La 19 octombrie 2023, la Universitatea de Stat din Moldova au fost prezente trei legende ale sportului românesc: Mihai Covaliu, primul român campion olimpic la sabie; Ana-Maria Brânză Popescu, campioană olimpică, multiplă campioană mondială și europeană la spadă și Marian Dragulescu, medaliat olimpic, multiplu campion mondial şi european la gimnastică.
Campionii și medaliații olimpici ne-au oferit veritabile lecții de viață.
Iată niște notițe din conspectul lecției de astăzi:
– Campionul este omul care nu renunță la visul său.
– Să învățăm a pierde cu demnitate și să câștigăm cu modestie.
– Și campionii olimpici (Ana-Maria Brânză Popescu) pot fi autori de cărți pentru copii.
– „Încă nu am scris o carte deoarece încă trăiesc povestea”.
– Magia sportului este că nu-ți poate oferi garanții.
– Cheia succesului este în a fi întotdeauna elev.

Text și foto: IVX.

_1

14 OCTOMBRIE – HRAMUL MUNICIPIULUI CHIȘINĂU

SISTEMUL DE APROVIZIONARE CU APĂ AL CHIȘINĂULUI INTERBELIC

46. Fantana arteziana

Aflat în partea centrală a unei structuri geologice din sud-estul Europei, baza mun. Chișinău a fost formată din plăci de granit și gnaisuri din epoca arhaică, dispuse la o adâncime de cca 1 150 m sub nivelul mării. Partea superioară a acestei structuri geologice este reprezentată de roci sedimentare din erele siluriană, devoniană, paleogenului și neogenului. De la nord la sud mediul urban este înzestrat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe întreg teritoriul urbei, au o adâncime de la 2 până la 30 m.
Din perspectivă geologică, Chișinăul se află deasupra unui lac subteran. O groapă săpată la o adâncime de un metru te putea duce spre surse de ape generând, deseori, igrasie pe pereții caselor și inundând pivnițele. În pofida acestei constatări, nu se putea vorbi de cantitatea și calitatea apei din oraș. Apele de suprafață nu puteau fi utilizate, deoarece în ele se revărsau dejecțiile și diferite resturi menajere. La fel, în izvoarele subterane pătrundeau mizeria din gospodăriile citadinilor. Chișinăul avea 49 de fântâni arteziene și ordinare.

Foto: Fântâna arteziană nr. 3 din mun. Chișinău.

Sursă: Xenofontov Ion Valer, Sistemul de aprovizionare cu apă al Chișinăului interbelic. În: Studia Universitatis Moldaviae. Seria „Științe umanistice”, nr. 4 (174), 2023, pp. 24-31. ISSN 1811-2668. ISSN online 2345-1009.

Vezi:

https://humanities.studiamsu.md/wp-content/uploads/2023/08/04_I_V_Xenofondov.pdf

RĂZBOIUL ÎN LITERATURĂ ȘI ARTĂ

„La război ești pe jumătate om și pe jumătate animal sălbatic…”

Svetlana Aleksievici, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2015),
fragment din cartea „Războiul nu are chip de femeie”
Fotofixare: Graffiti Art, Chișinău. Foto: IVX, 12 octombrie 2023
viber_image_2023-10-13_22-27-16-511

5 OCTOMBRIE – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PROFESORULUI

ANATOL PETRENCU: PROFESORUL ŞI ISTORICUL IEŞIT DIN TIPARE

De-a dreptul cel mai popular istoric, specializat în istoria contemporană, mentorul câtorva generaţii de istorici şi autorul unui şir de lucrări ştiinţifice, profesorul universitar Anatol Petrencu este una dintre figurile-simbol ale istoriei recente a Republicii Moldova. În studiul de faţă, având la bază literatura de specialitate şi mai multe mărturii, inclusiv câteva interviuri semi structurate (caracteristice metodologiei de istorie orală), vom prezenta dimensiuni care reflectă viaţa şi activitatea profesională a acestuia: 1) Date biografice; 2) Profil de personalitate; 3) Câteva principii definitorii caracteristice istoricului şi profesorului universitar Anatol Petrencu; 4) Profesorul total; 5) Istorie! Istorie! Istorie!; 6) Lider al grevelor studenţeşti; 7) Şcoala științifică;8) Preşedinte al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova:
istoricul incomod autorităţilor politice; 9) Biblioteca: averea uriaşă; 10) Istoricul şi blogul; 11) Omul sportului matinal tot istoric rămâne; 12) „Fenomenul Anatol Petrencu”; 13) Bibliografie selectivă; 14) Evocări; 15) Date iconografice.

IMG_6963-1024x768 (1)

Foto: Profesorul universitar Anatol Petrencu în vâltoarea istoriei. Foto, IVX, 11 martie 2018

Sursă:

Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Anatol Petrencu: profesorul şi istoricul ieşit din tipare. În: Student, profesor și cercetător în anii 1980-1990: drumul spre regăsire și libertate. Volumul celei de a treia ediții a conferinței științifice naționale cu participare internațională. Chișinău, 7 octombrie 2022 /Coord.: Lidia Prisac; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov; ed.: Liliana Rotaru, Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2023, pp. 209-250. ISBN 978-9975-3454-5-3.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/209-250_1.pdf

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Luni, 2 octombrie 2023, în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei, Ivan Duminică, cel mai tânăr doctor habilitat în istorie din Republica Moldova (35 de ani), a fost încadrat în cohorta cercetătorilor științifici seniori. Ivan Duminica este autor a șase monografii, sute de articole științifice, participări la zeci de manifestări științifice naționale și internaționale, autor de simboluri heraldice. Doctorul în istorie Andrei Prohin afirmă despre Ivan Duminica că este „cercetătorul fără Duminici”. Pentru elaborarea materialelor științifice, Ivan Duminica studiază ani de zile în arhive, biblioteci, se documentează la fața locului (de visu). Scrie și vorbește fluent în limbile română, bulgară, rusă și engleză. Mai nou, este și autorul unui volum de poezie. Este o personalitate carismatică. Inteligența nativă îi permite să discute, atât cu un copil, persoană în etate, academician, călugăr, sătean, cât și cu un conducător de stat. Are un simț rafinat al umorului. Odată i s-a oferit în dar un set de dame și șah și a spus că iubește damele!

IVX

viber_image_2023-10-04_23-07-05-591

DONAȚIE BIBLIOTECII ȘTIINȚIFICE (INSTITUT) „ANDREI LUPAN” A UNIVERSITĂȚII DE STAT DIN MOLDOVA

Student, profesor și cercetător în anii 1980-1990: drumul spre regăsire și libertate. Volumul celei de a treia ediții a conferinței științifice naționale cu participare internațională. Chișinău, 7 octombrie 2022 /Coord.: Lidia Prisac; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov; ed.: Liliana Rotaru; ref. șt.: Demir Dragnev, Sorin Domițian Șipoș, Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2023, 295 p. ISBN 978-9975-3454-5-3.

viber_image_2023-09-25_11-09-54-214

FOTOISTORIA

Înmormântarea unei bătrâne din Poienița Voinii, jud. Hunedoara. Foto: D. Galloway, 1926. Arhiva foto-document a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca.

380064008_10161317507189697_1160010181907479109_n (1)

PATRIMONIU

Poarta a treia a Cetății Alba Carolina construită între 1715 și 1738 în stil baroc. Foto în amurg. Fotogrtafie: IVX, 22 septembrie 2023

378508220_10161316322039697_2257506290970236734_n

LECTURI

viber_image_2023-09-19_08-52-14-746

Iluzia cristalizării. Comunism, exil, destine. Lilana Corobca în dialog cu Radu Negrescu-Șuțu. București: Corint Books, 2019 480 p. ISBN 978-606-793-642-1.

Asemenea crenguței uscate, lipsite de frumusețe, transformată însă într-o bijuterie botanică, în urma înzestrării cu cristale, se pare că dialogul scriitoarei și cercetătoarei Liliana Corobca cu poetul, genealogistul, pictorul amator Radu Negrescu-Șuțu, plecat în exil din cauza regimului comunist, deși abordează subiecte dificile, incomode, ale unei perioade nebuloase, gradual, prinde conturul unui tablou polimorf.
Cititorul surprinde polemici socratice, poetice, filosofice, discuții despre cenzură și autocenzură. Se prezintă o viziune din interior a exilului românesc. Transcendent unui narativ al cotidianului banal oferă explicații pe dimensiunea unui univers în universuri.
IVX

LECTURI

ETERNUL ÎNDRĂGOSTIT

Poezia lui Vitalie Gaiceanu este alchimia diferitor stări. De data aceasta e starea agitată a unui etern îndrăgostit care se rupe de lumea existențială (materială) și evadează în neant cu iubita sa. Iubita mai este nimită muză, regină, crăiasă, zână, tânără, preafrumoasă, mireasă, soție, lumină, dulce inimioară, primăvara, ea, tu. Dihotomismul este al celor doi artiști, al creatorului mixt – unul îl crează pe celălalt. Este reflecția în oglindă a fiecăruia în parte („Să înflorim ca două flori”). E singuraticul în căutarea ființei dragi configurat spre final „în două stele”. Geografia parcursă de amorizați este una imensă: de la galaxii de aur și până la Ungheni…
Universul poetic este tacticos aranjat pe substratul teluricului, al habitatului aflat în deplină armonie cu sensul evadării din cotidian și transcenderii spre/din dincolo. Dialogul este în monolog, iar monologul este o reflecție a trăirilor sublime cu ființa iubită, redescoperită prin alter ego. Versul poetului transcende spre esența ontogonică, cea a dorului.
Coloritul poetic e unul încărcat și marcat de imagini de: purificare (ghiocel, fulgi de nea, lacrimă), contemplare (monolog, gânduri, romanticul singuratic, melancolicul), contraste (cer-pământ, vară-iarnă, noaptea sumbră-scânteie de lumină, zâmbetul plânge), metafizică (fata-floare), gastronomie (cafeaua), metafore (curg cuvinte, ochi de foc, metafore ce înfloresc), tranzit existențial (nucul), rațional („hipotalamusul s-apinde”), emoțional (afecțiune), carnal („ne măsurăm cu buze corpul”, orgasm), comunicațional (scrisori), războinic (ostașii, haita), suferință (simnt, lăcrimioara, durere).
Lugimea versurilor este una mică (3 strofe), medie (5 strofe) însă poate ajunge și cote uriașe (110 catrene!).
Cel de-al treilea volum de poezie a lui Vitalie Gaiceanu – marcat simbolic de trinitatea de cuvinte „Dor de tine” – marchează un salt uriaș spre lumea îndrăgostăților. Este doar lumea lor! Una plină de sensibilități și de taine. Da, în timp cei doi devin trei:
„Doar tu și eu
Și anii cei
Când ne iubeam ca niște zei”.
Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV

ISTORIE

293-300_3_page-0001
293-300_3_page-0002
293-300_3_page-0003
293-300_3_page-0004
293-300_3_page-0005
293-300_3_page-0006
293-300_3_page-0007
293-300_3_page-0008

Sursă: Ion Valer XENOFONTOV, O instituție de învățământ elitistă: „Liceul Țăranilor”. În: Conferința „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației”, Cahul, Moldova, 7 iunie 2023, Cahul, Tipografia „CentroGrafic” SRL, 2023, Vol.10, Partea II, pp. 293-300. ISSN: 2587-3563. ISSN: 2587-3571.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/293-300_3.pdf