Considerată „mama grijulie a poporului român”, Regina Maria avea să sesizeze particularitățile Basarabiei după unire, în cadrul unor vizite efectuate de membrii Casei Regale la Chișinău. Vizitele au fost întreprinse în anii 1920, 1925 și 1927, cu prilejul desfășurării unor anumite evenimente, Regina însoțindu-l pe Regele Ferdinand I, dar și ea fiind însoțită (în ultima sa călătorie), de Principesa Ileana, fiica mai mică a suveranilor.
Cu referire la popasul regal din capitala Basarabiei, Regina Maria avea să facă următorul rezumat: „Este foarte greu pentru un suveran, într-o vizită oficială, să înțelegi toate dedesubturile. Dar cred că asperitățile au început să dispară și că administrația noastră, cu toate că este puțin în dezordine și prost concepută, reprezintă totuși un contrast fericit cu ceea ce înseamnă acum Rusia și că locuitorii simt asta”.

Sursă: PRISAC, Lidia, XENOFONTOV, Ion. Vizitele Reginei Maria (1875–1938) la Chișinău. In: Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”, 2026, nr. 1(80 _S), pp. 135-143.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/19-akademos-2026-1-s1-prisac-18570461.26.1-s1.19.pdf

Biserica „Sfânta Cruce”. Foto: IVX, 27 aprilie 2026

Notă istorică

În1849, la vârsta de 39 de ani, aflat pe patul de moarte, compozitorul şi pianistul polonez Fryderyk Chopin și-a rugat o soră să fie „tăiat” pentru a se asigura
că nu va fi îngropat de viu. Drept urmare, inima i-a fost extrasă și conservată într-un borcan cu coniac. Ulterior, cercetătorii, examinând inima, au depistat cauza morții
vestitului creator de valori cantabile. Cele mai recente cercetări arată că pericardita, o complicaţie rară a tuberculozei cronice, a fost cea care i-a răpus viața lui Chopin.
Trupul lui Fryderyk Chopin a fost înmormântat la cimitirul Père Lachaise din Paris (alături de Marcel Proust, Oscar Wild, Jim Morrison), iar inima i-a fost adusă în
Polonia de sora sa și se află în cripta Bisericii „Sfânta Cruce” din Varşovia. În anul 1944, datorită unui admirator al compozitorului, ofițer SS, inima s-a păstrat la sediul
central de comandă german, fiind apoi înapoiată bisericii.
Potrivit profesorului M. Witt și echipei sale, la examinare s-a găsit inima „perfect conservată în borcan. Unii încă mai vor să deschidă borcanul ca să preleveze mostre de ţesut pentru efectuarea de teste ADN și să-şi testeze ideile că Chopin ar fi suferit de o boală genetică. Ar fi o greşeală fatală. Ei ar putea distruge inima şi, în
orice caz, sunt destul de sigur că acum ştim ce l-a omorât pe Chopin”.

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Despre inimă (o abordare inter/trasn/multidisciplinară). În: Acta Tirrae Fogarasiensis, VII, Făgăraș, Editura Negru Vodă, 2018, pp. 425-447. ISSN-L-2285- 5130.
Vezi: https://biblioteca-digitala.ro/reviste/ACTA_TERRAE_FOGARASIENSIS/07_ACTA_TERRAE_FOGARASIENSIS_VII_2018_425.pdf

Vezi:
Programme conference PL-MD