APARIȚIE EDITORIALĂ

 Arhivele memoriei : Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească : Memorii. Documente. Studii de caz : [în vol.] / Min. Educaţiei, Culturii şi Cercet. al Rep. Moldova, Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan”, INIS ProMemoria ; ed.: Constantin Manolache ; dir. progr., consultant, red. şt.: Anatol Petrencu ; coord.: Ion Valer Xenofontov ; referenţi şt.: Gh. Rusnac [et al.]. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2019 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”) – . – (Colecţia „Arhivele Memoriei”, ISBN 978-9975-128-54-4). – ISBN 978-9975-128-63-6. Vol. 3, Tom 3 : Cercetări realizate în localităţile din sudul Republicii Moldova. – 2019. – 336 p. : fig., fot. – Indice de nume, toponime : p. 328-336. – Referinţe bibliogr. în subsol. ISBN 978-9975-3283-9-5. 94(478)

***

 Volumul de față înglobează rezultatele cercetărilor științifice realizate în cadrul proiectului „Deportările din RSS Moldovenească între istorie și memorie: biografii individuale și colective, valorificări istoriografice”, director: dr. hab. conf. univ. Constantin Manolache, parte componentă a programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940–1941, 1944–1953, coordonator: dr. hab. prof. univ. Anatol Petrencu. Cercetările s-au realizat sub egida Centrului de Cercetări Enciclopedice al Bibliotecii Științifice (Institut) ,,Andrei Lupan” și al INIS ProMemoria.

***

Amintirile din perioada deportărilor au fost rememorate într-o manieră traumatică, fiind marcate de-anumite câmpuri emotive. Disponibilitatea intervievaţilor de a împărtăşi trăirile legate de represiunile sovietice confirmă faptul că rememorarea evenimentelor, în special a celor dramatice, reprezintă o formă de eliberare de amintirea unei tragedii care le-a marcat întreaga existenţă. Aşa cum arată o parte din mărturii, deportaţii care au trecut prin experienţa represiunilor staliniste s-au simţit de-a lungul întregii lor vieţi discriminaţi din cauza stigmatului de „duşmani ai poporului” aplicat în raport cu aceștia. Din punct de vedere al experienţelor personale, în pofida vitregiei sorţii, atitudinii denigratoare a autorităţilor şi a semenilor în perioada sovietică, naraţiunile atestă că pentru mulţi dintre deportaţi represiunile au însemnat, la propriu şi la figurat, acel exerciţiu de activizare a rezistenţei în scopul de-a supravieţui.

Dr. Lidia PRISACDr. Ion Valer XENOFONTOV

_Ar_Mem_

Arhivele memoriei_