Coordonatori: Ana Boldureanu, Eugen Nicolae
Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei
Lupan” (Institut), Chişinău, 2015, 504 p.
Finele anului 2015 a fost marcat în mediul academic la Republicii Moldova de o nouă apariţie editorială în domeniul numismaticii. Este vorba de cel de-al doilea volum din seria „Enciclopedica” editat de Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) întitulat „Moneda în Republica Moldova”. Coordonatorii volumului sunt dr. Ana Boldureanu şi dr. Eugen Nicolae, iar între autori se regăsesc mai mulţi specialişti din domeniu din Republica Moldova şi România: Silviu Andrieş-Tabac (heraldist de Stat al Republicii Moldova, Chişinău), Ana Boldureanu (Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Chişinău), Lilia Dergaciova (Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM, Chişinău), Mihai Dima (Banca Naţională a României, Bucureşti), Dan Ilie (Banca Naţională a României, Bucureşti), Theodor Isvoranu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Bucureşti), Eugen Nicolae (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Bucureşti), Ana-Maria Velter (Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti), Aurel Vîlcu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Bucureşti).
Pe teritoriul Basarabiei formarea colecţiilor numismatice a avut un istoric nefast. Din secolul al XIX se cunoaşte despre existenţa colecţiei de monede a lui Ion Casian Suruceanu care număra peste 10.000 de piese şi care, după moartea savantului, a fost făcută parţial cadou diferitor societăţi şi muzee din Imperiul Rus sau scoasă la licitaţii particulare. Existau mici colecţii numismatice pe lângă unele instituţii de învăţământ. În acelaşi timp sfârşitul secolului al XIX-lea a însemnat pentru Basarabia şi un “val de interes” pentru antichităţi cu urmări, deseori, negative pentru ştiinţa locală. Au fost descoperite zeci de tezaure monetare, prădate un număr mare de morminte antice, obiectele descoperite (printre care peste 11.700 de monede identificate după procesele verbale ale poliţiei păstrate in Arhiva Naţională a Republicii Moldova[1]) luând calea Ermitajului din Sankt-Petersburg sau altor muzee din Rusia; un număr impresionant de monede din lipsă de interes pentru experţii ruşi au fost topite ori au fost restituite celor care le-au descoperit şi au ajuns în colecţii particulare. Un procent foarte mic dintre ele au fost prezentate pe paginile revistelor din epoca respectiva, spre exemplu excepţionalul tezaur de la Anadol[2]. Astfel, din Basarabia secolului XIX, nu a supravieţuit nici o colecţie numismatică. În perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial instituţiile muzeale au fost nevoite să înceapă lucrul de la zero. În ciuda efortului depus, în cei şapte decenii postbelici de specialişti din Chişinău, Odesa, Kiev, Moscova etc., numărul volumelor cu un conţinut axat exclusiv pe monedă şi circulaţie montară din spaţiul pruto-nistrean rămâne a fi foarte redus[3], iar notele privind descoperiri, articolele şi studiile publicate prezintă o listă foarte dispersată. Astfel, orice volum în domeniul numismaticii basarabene aste primit cu atenţie sporită.
Lucrarea prezentată demarează cu un Cuvânt înainte semnat de acad. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în care se afirmă că volumul pune la dispoziţie o istorie a monedei în spaţiul actual al Republicii Moldova, care vine ca o cunună a colaborării dintre specialiştii muzeelor şi institutelor de cercetare de la Chişinău şi de la Bucureşti. După evocarea rolului arheologiei şi a studiilor interdisciplinare, se revine la o idee amplu discutată în istoriografie privind caracterul de zonă de contact al teritoriului Republicii Moldova, între diferite imperii şi civilizaţii, străbătut şi de drumuri comerciale internaţionale. În acelaşi timp se anunţă convingerea că volumul va corespunde exigenţelor atât a cercetătorilor, cât şi a publicului larg.
Textul volumului continue cu o Introducere semnată de dr. Eugen Nicolae (director adjunct ştiinţific al Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române) din care reiese că volumul este dedicat împlinirii a 20 de ani de la introducerea monedei naţionale în Republica Moldova. Tot aici este prezentată structura lucrării, motivaţia ei, dar şi anumite probleme pe care au avut a le depăşi autorii, fără a uita să se atenţioneze contribuţia diferitor instituţii la Ilustraţia lucrării, dar şi a unor specialişti, colecţionari şi conducerii Instituţiei Publice „Enciclopedia Moldovei”.
Conţinutul de bază este format de patru capitole corespondente celor patru epoci: Epoca antică (p. 15-93), Evul mediu (p. 97-257), Epoca modernă (p. 261-439) şi Moneda naţională a Republicii Moldova (p. 443-479), şi se încheie cu o Bibliografie (p. 480-502) şi Abrevieri (p. 503-504), însumând 504 pagini.
Capitolul privind monedele din epoca antică din Republica Moldova este divizat în două subcapitole separate după principiul cronologic: secolele VI-I a. Chr. şi secolele I-VII p. Chr. Primul subcapitol semnat de Aurel Vîlcu cuprinde două componente: Monedele greceşti şi Monedele macedonene şi imitaţiile de tip macedonean. Cel de-al doilea subcapitol a fost fracţionat în trei componente: Monedele Imperiului Roman timpuriu (27 a. Chr. – 294 p. Chr.) semnat de Mihai Dima, Monedele Imperiului Roman târziu (294-498 p. Chr.) şi Monedele bizantine timpurii (secolele VI-VII), semnate de Theodor Isvoranu.
Cel de-al doilea capitol este dedicat descoperirilor monetare din evul mediu acoperă peste 30% din textul lucrării. El a fost împărţit în 6 subcapitole după criteriul cronologic (Secolul VIII – mijlocul secolului XIII, Dominaţia Hoardei de Aur şi formarea Principatului Moldova: 1242-1400, Perioada 1400-1457, Perioada 1457-1527, Perioada 1527-1600, Perioada 1600-1711), fiecare din ele cuprinzând mai multe componente separate după emitentul monedelor. Primul subcapitol cuprinde monedele bizantine (Aurel Vîlcu şi Theodor Isvoranu) şi islamice (Ana Boldureanu şi Eugen Nicolae), cel de-al doilea este şi cel mai variat cu cinci componente (Monedele Hoardei de aur (Eugen Nicolae), Monedele locale din perioada războiului civil din Hoarda de Aur: 1359-1369 (Eugen Nicolae), Monedele europene (Lilia Dergaciova), Monedele moldoveneşti (Lilia Dergaciova), Specificul circulaţiei monetare în spaţiul Pruto-Nistrean în perioada 1369-1400 (Eugen Nicolae)), al treilea subcapitol include trei componente (Monedele moldoveneşti (Lilia Dergaciova), Monedele islamice (Eugen Nicolae), Monedele europene (Lilia Dergaciova şi Ana-Maria Velter)), ultimele trei subcapitole au structură identică, cuprinzând monedele moldoveneşti (Lilia Dergaciova, Ana-Maria Velter şi Eugen Nicolae), otomane (Ana Boldureanu, Eugen Nicolae şi Aurel Vîlcu) şi europene (Lilia Dergaciova, Ana-Maria Velter şi Ana Boldureanu).
Monedele din epoca modernă formează cel de-al treilea capitol al lucrării, fracţionat în cinci subcapitole (Perioada fanariotă: 1711-1812, Basarabia în componenţa Imperiului Rus: 1812-1918, Basarabia în componenţa României: 1918-1944, Moneda ucraineană în Transnistria şi Moneda sovietică). Primul subcapitol include trei compartimente: Regimul fanariot (Aurel Vîlcu şi Ana Boldureanu), Ocupaţia rusească din timpul războiului din 1768-1774, Ocupaţia rusească din timpul războiului din 1806-1812, semnate de Ana Boldureanu. Al doilea subcapitol, având ca autor tot pe dna Ana Boldureanu este însoţit de o inserţie: Sudul Basarabiei în perioada 1856-1878 (Dan Ilie), cel de-al treilea subcapitol a fost întitulat Basarabia în componenţa României (Dan Ilie), ultimele două în au drept autor pe Silviu Andrieş-Tabac – Moneda ucraineană în Transnistria şi Moneda sovietică, cel din urmă fiind separat în două componente: Funcţionarea monedei sovietice în R.A.S.S. Moldovenească, Basarabia, R.S.S. Moldovenească şi Republica Moldova.
Ultimul capitol întitulat Moneda naţională a Republicii Moldova, a fost semnat de Ana Boldureanu.
Parcurgerea textului denotă faptul că autorii nu sau limitat la teritoriul Republicii Moldova, fiind prezentate, cum era şi firesc, descoperiri şi analogii din întreg spaţiul pruto-nistrean care din punct de vedere istoric prezintă o unitate geo-politică, controlat, deseori fracturat de exponenţi potestari ai diferitor epoci. Corespondenţele dintre lumea greacă, Imperiul roman şi mediul barbar pentru antichitate, teritoriul supus Ţării Moldovei, raiale stăpânite de turci ori cetăţi controlate de unguri sau polonezi în evul mediu şi nu mai puţin pestriţa viaţă politică şi militară însoţită de permutări de frontiere din epoca modernă şi cea contemporană au determinat imaginea circulaţiei monetare în regiunea respectivă. În anumite cazuri şi acest areal geografic este depăşit în lucrare, spaţiul pruto-nistrean fiind o zonă de tranzit între occident şi orient, unele monede originare din regiuni îndepărtate, au rămas mărturie a mobilităţii oamenilor şi mărfurilor în toate epocile istorice.
Textul lucrării se remarcă prin descrieri ale cadrului istoric general în care sunt incluse descoperirile monetare, fiind însoţite de ipoteze, concluzii şi reconstrucţii istorice pertinente, unele dintre care pot fi incluse şi în categoria noutăţilor ştiinţifice. În acelaşi timp se evidenţiază modul de prezentare a textului de către autori, care în mare parte se datorează şi muncii coordonatorilor ştiinţifici, doct, laconic şi pe înţelesul diferitor categorii de cititori. Cel din urmă aspect este vital în cazul unor lucrări enciclopedice, care sunt utilizate nu doar de specialişti în domeniu, studenţi, manageri din domeniul patrimoniului, dar şi de alţi cititori interesaţi de numismatică. Dacă circulaţia monetară până în secolul XIX şi-a mai găsit reflectare în diverse studii, în această lucrare se remarcă în mod deosebit textele privind circulaţia monetară din secolul XX, inclusiv şi emisiunile Republicii Moldova, unele piese fiind deja scoase din circulaţie.
Sigur că lucrarea, prin numărul redus de pagini care le cuprinde, nu a reuşit să includă toate descoperirile monetare din Republica Moldova, sigur că anumite opinii ale autorilor, cum e şi normal, sunt discutabile, iar noile descoperiri vor aduce ipoteze şi concluzii noi, numismatică fiind prin descoperirile permanente de monede o disciplină istorică „vie”. Deja la mai puţin de un an de la apariţia volumului prin periegeze şi cercetări arheologice sau prin descoperiri întâmplătoare au fost recuperate peste 100 de monede care vin să completeze Catalogul descoperirilor monetare din Republica Moldova. Cu toate acestea, studiul enciclopedic prezentat marchează o etapa importantă în cercetările numismatice din spaţiul pruto-nistrean.
„Moneda în Republica Moldova” vine drept un răspuns la necesitatea stringentă de prezentare a descoperirilor recente şi reevaluare a tezaurului monetar al Republicii Moldova, care în ciuda valorii incontestabile pe anumite segmente rămâne a fi o terra incognita. Textul lucrării a scos în evidenţă acele etape în care istoria monedei şi circulaţiei monetare se impun în lista priorităţilor de cercetare. Lucrarea are de câştigat şi prin planşele color calitative, care oferă o imagine reală a pieselor monetare. Felicităm grupul de autori cu această realizare bibliografică, care în mod cert va deveni sursa primară pentru toţi cei care se vor arăta interesaţi de circulaţia monetară în spaţiul dintre Prut şi Nistru.
Bibliografie
Boldureanu 2013: Ana Boldureanu, Moneda otomană în Moldova în perioada 1512-1603, Chişinău, 2013.
CNM-V.1 2014: Viorel M. Butnariu (ed.), Corpus Nummorum Moldaviae – V.1. Monnaies et parures du Musée National d’Ethnographie et d’Histoire Naturelle de Chişinău, Chişinău, 2014.
Matveev, Arcuş 2012: S. Matveev, Elena Arcuş, Legislaţia patrimoniului în Imperiul Rusiei în secolul al XIX-lea şi impactul asupra guberniei Basarabia, în The Historian’s Atelier. Sources, Methods, Interpretations, Cluj-Napoca, 2012, p. 141-148.
Musteaţă 2014: Sergiu Musteaţă, Moneda bizantină în regiunile carpato-nistrene în secolele VI-X, Chişinău, 2014.
Popa, Ciobanu 2003: Alexandru Popa, Larisa Ciobanu, Moneda romană în Basarabia (Ghid metodic), Chişinău, 2003.
Tezaure 1994: Tezaure din muzeele oraşului Chişinău. Secolele XVI-XVIII, Chişinău, 1994.
Нудельман 1976: А.А. Нудельман, Топография кладов и находок единичных монет. Археологическая карта Молдавии. Выпуск 8. Кишинев, Штиинца, 1976.
Нудельман 1985: А.А. Нудельман, Очерки истории монетного обращения в Днестровско-Прутском регионе (с древнейших времен до образования феодального Молдавского государства). Кишинев, Штиинца, 1985.
НИ 1990: Нумизматические исследования по истории юго-восточной Европы, Кишинев, 1990.
Придик 1902: Е.М. Придик, Анадольский клад золотых статеров 1895 г., в Известия Императорской Археологической Комиссии, Выпуск 3-тий, С-Петербург, 1902, с. 58-92.
Matveev Sergiu, doctor în istorie, conferenţiar universitar în cadrul Universităţii de Stat din Moldova (Chişinău), e-mail: [email protected]
[1] Matveev, Arcuş 2012, p. 141-148.
[2] Придик 1902, с. 58-92.
[3] Нудельман 1976; Нудельман 1985; НИ 1990; Tezaure 1994; Popa, Ciobanu 2003; Boldureanu 2013; Musteaţă 2014; CNM-V.1 2014.
Sursă:
Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice, nr. 2 (2016), Bucureşti, 2016, pag. 279-283
