Monthly Archives: July 2019

OAMENII DE ȘTIINȚĂ, ALTFEL (I)

Azi, 31 iulie 2019, este ziua de naștere a academicianului Ion Bostan. La mulți ani!

Academicianul (1995) Ion Bostan (n. 31 iulie 1949, s. Brânza, r-nul Cahul), inginer, savant consacrat în domeniile maşinologiei şi fiabilității maşinilor, s-a născut într-o familie de colhoznici de rând, care au trecut prin calvarul celui de-al Doilea Război Mondial, foametei și deportărilor etc. Mai mult ca atât, în 1957, în urma unei inundații, familia a rămas ruinată, fiind necesară construirea unei noi case. Anton Bostan, tatăl viitorului academician, fără studii speciale, a devenit cel mai bun mecanizator din localitate. Orice tehnică nouă apărută în gospodăria colectivă era pusă în aplicare de badea Anton. Astfel, a pus în circuit primul tractor „Universal”, mașini de procesare a laptelui și de fabricare a smântânii, agregate pentru treieratul grânelor, o făbricuță de tras lîna, unica în lunca Prutului de Jos etc. Dragostea genetică pentru tehnologii și inovații a fost transmisă fiului, viitorului academician.

IVX

 

2

Ion Bostan la pescuit peste frontieră călare pe țap, înapoi  – pe capră. Artist plastic: dr. conf. univ. I. Daghii

 

 

OAMENII MARI SE NASC ÎN CASE MICI

Secvență din casa părintească a academicianului Ion Bostan. S. Brânza, rn. Cahul. Foto: IVX, 1 iunie 2019

Notă: BOSTAN, Ion (n. 31 iulie 1949, s. Brânza, r-nul Cahul) – inginer, domeniul ştiinţific: maşinologie şi fiabilitatea maşinilor. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1989), profesor universitar (1990). Membru corespondent (1993) şi membru titular (1995) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

IMG_7509

 

 

Anton (1921-2007) și Vasilisa Bostan (1922-1994), părinții academicianului Ion Bostan. S. Brânza, rn. Cahul

IMG_7481

MOTTO-UL ZILEI

„Stai departe de oamenii care iți micșorează ambiția. Oamenii mici întotdeauna fac asta. Cei cu adevarat mari te fac să te simți că și tu poți deveni mare”. Mark Twain (1835-1910), scriitor american

 

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN MOLDOVA

Svetlana Cojocaru, primul doctor habilitat în informatică din Republica Moldova (2007). În foto, Svetlana Cojocaru după susținerea tezei de doctor în ştiinţe fizico-matematice, Institutul de Cibernetică, Academia de Ştiinţe a Ucrainei (1982). Fotografie prezentată de membru corespondent Svetlana Cojocaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00546d

Notă: Din 2019 membru corespondent Svetlana Cojocaru este vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei.

00546d

 

 

RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN IMAGINI

Studenta Universității de Stat din Chișinău Svetlana Cojocaru (Mamei), viitorul membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, la o promenadă cu Vitalie Cojocaru, viitorul soț, 1972

Notă: COJOCARU, Svetlana (n. 26 iulie 1952, s. Butuceni, rn. Râbniţa) – matematician, informatician, domeniul ştiinţific: teoria gramaticilor şi limbajelor, procesarea limbajului natural, interfeţe inteligente, algebra computaţională. Doctor habilitat în informatică (2007). Profesor cercetător (2014). Membru corespondent (2017) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Conducător științific la șase teze de doctorat (A. Colesnicov, O. Burlaca, M. Petic, N. Curteanu, V. Albu, V. Popukaylo). Laureat al Premiului Naţional al Republicii Moldova (2011).

05. Studenta USM, cu viitorul sot Vitalie Cojocaru

MOTTO-UL ZILEI

„Deşi intelectul nostru doreşte claritatea şi certitudinea, natura noastră găseşte de multe ori că incertitudinea este fascinantă.”

Karl von Klausewitz

A 31-A LUCRARE ÎN COLECȚIA „BIOBIBLIOGRAFIE”

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Membru corespondent Svetlana Cojocaru: Biobibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan”, Inst. de Matematică şi Informatică „Vladimir Andrunachevici” ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; consultant şt.: Constantin Gaindric ; coord.: Ion Valer Xenofontov ; bibliogr.: Janna Nikolaeva, Lidia Zasaviţchi. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2018 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 280 p. Texte : lb. rom., engl., rusă. ISBN 978-9975-3283-1-9.

Lucrarea este consacrată membrului corespondent al AȘM Svetlana Cojocaru, personalitate cunoscută și apreciată în țară și peste hotare pentru realizările sale în domeniul interfețelor inteligente. Se prezintă portretul protagonistei în diferite ipostaze: activitatea științifică, educațională, managerială etc. Bibliografia însumează peste 300 de lucrări ştiinţifice, inclusiv trei monografii, zece culegeri de articole științifice, note de curs, ediții de popularizare a științei publicate în ţară şi peste hotare. Redactor-șef adjunct al revistei „Computer Science Journal of Moldova”. Volumul este adresat profesorilor, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.

M_Cojocaru

Svetlana Cojocaru_internet

Constantin Manolache, Ion Valer Xenofontov, O doamnă între domni: protagonista unei colecții de 31 de cărți. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 4 (60), 2018, pp. 163-164.

Prezentarea volumului_

APARIȚIE EDITORIALĂ

 Arhivele memoriei : Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească : Memorii. Documente. Studii de caz : [în vol.] / Min. Educaţiei, Culturii şi Cercet. al Rep. Moldova, Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan”, INIS ProMemoria ; ed.: Constantin Manolache ; dir. progr., consultant, red. şt.: Anatol Petrencu ; coord.: Ion Valer Xenofontov ; referenţi şt.: Gh. Rusnac [et al.]. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2019 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”) – . – (Colecţia „Arhivele Memoriei”, ISBN 978-9975-128-54-4). – ISBN 978-9975-128-63-6. Vol. 3, Tom 3 : Cercetări realizate în localităţile din sudul Republicii Moldova. – 2019. – 336 p. : fig., fot. – Indice de nume, toponime : p. 328-336. – Referinţe bibliogr. în subsol. ISBN 978-9975-3283-9-5. 94(478)

***

 Volumul de față înglobează rezultatele cercetărilor științifice realizate în cadrul proiectului „Deportările din RSS Moldovenească între istorie și memorie: biografii individuale și colective, valorificări istoriografice”, director: dr. hab. conf. univ. Constantin Manolache, parte componentă a programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940–1941, 1944–1953, coordonator: dr. hab. prof. univ. Anatol Petrencu. Cercetările s-au realizat sub egida Centrului de Cercetări Enciclopedice al Bibliotecii Științifice (Institut) ,,Andrei Lupan” și al INIS ProMemoria.

***

Amintirile din perioada deportărilor au fost rememorate într-o manieră traumatică, fiind marcate de-anumite câmpuri emotive. Disponibilitatea intervievaţilor de a împărtăşi trăirile legate de represiunile sovietice confirmă faptul că rememorarea evenimentelor, în special a celor dramatice, reprezintă o formă de eliberare de amintirea unei tragedii care le-a marcat întreaga existenţă. Aşa cum arată o parte din mărturii, deportaţii care au trecut prin experienţa represiunilor staliniste s-au simţit de-a lungul întregii lor vieţi discriminaţi din cauza stigmatului de „duşmani ai poporului” aplicat în raport cu aceștia. Din punct de vedere al experienţelor personale, în pofida vitregiei sorţii, atitudinii denigratoare a autorităţilor şi a semenilor în perioada sovietică, naraţiunile atestă că pentru mulţi dintre deportaţi represiunile au însemnat, la propriu şi la figurat, acel exerciţiu de activizare a rezistenţei în scopul de-a supravieţui.

Dr. Lidia PRISACDr. Ion Valer XENOFONTOV

_Ar_Mem_

Arhivele memoriei_

CARTEA LUNII IULIE 2019

Cursul universitar propus reflectă principalele probleme teoretico-explicative și praxiologice ale istoriei politice a statului Republica Moldova în contextul științelor politice contemporane. În acord cu scopul didactic principal, prezenta lucrare, fiind concepută și redactată conform exigențelor unui curs academic, este structurată în patru compartimente: Instituționalizarea statului Republica Moldova – repere politico-juridice fundamentale; Adoptarea Constituției Republicii Moldova din 1994 și modificarea regimului politic din 2000 – etapa stabilizării sistemului politic; Reformarea sistemului politic și instituțional în anii 2001–2009 în contextul formulei politice noi de guvernare a PCRM și Proiectul paradigmei noi de guvernare democratică din a doua jumătate a anului 2009 până la alegerile parlamentare din 2019. Aceste module corespund, în linii mari, celor patru perioade din geneza și evoluția statului Republica Moldova.

Dr. hab., prof. univ. Pantelimon Varzari

P.Varzari.Istoria-politică-a-RM.Chișinău-Pontos,2019

P.Varzari.Istoria politică a R.M.Chișinău-Pontos,2019