Maria și Chirilă Toderaș (născuți în anul 1933), părinți a șapte copii. S. Logănești, rn. Hâncești. Foto: IVX, 24 iulie 2018
Maria și Chirilă Toderaș (născuți în anul 1933), părinți a șapte copii. S. Logănești, rn. Hâncești. Foto: IVX, 24 iulie 2018
Doamna cu trandafiri. Foto: IVX, 28 iulie 2018
Un bloc al Școlii Profesionale de Croitorie din s. Cocieri, rn. Dubăsari, în ruine (edificiu avariat în timpul războiului de la Nistru, 1992). Foto: IVX, 29 iulie 2018
Basarabeni în armata română. De la stânga la dreapta: Chirică, Mihai Toderaș (frați) și Alexandru (?). Arhivă privată
Râul Cogâlnic. Foto: IVX, 24 iulie 2018
Notă: Râul Cogâlnic este cunoscut și cu formele Kogâlnic, Cohâlnic sau Cunduc. Are o lungime totală de 243 km. Izvorăște din partea de vest a Codrilor, la o altitudine de 230 m. Alimentare mixtă.
Biserica „Sf. Arh. Mihail şi Gavriil” din s. Logănești, rn. Hâncești. Foto: IVX, 24 iulie 2018
Amurg. Foto: IVX, 24 iulie 2018
Doamna Ana Munteanu (născută în 1951, s. Pașcani, rn. Criuleni), profesoară de istorie, limbă și literatură româna (1974-2010). Foto: IVX, 27 iulie 2018
2 + 1. Foto: IVX, 24 iulie 2018
Curcubeu între localitățile Logănești și Stolniceni, raionul Hâncești. Foto: IVX, 24 iulie 2018
Gard întrerupt… Foto: IVX, 15 iulie 2018
Lumânări aprinse. Foto: IVX, 15 iulie 2018
Familia lui Gheorghe și Maria Comanici din comuna Colibaşi, judeţul Cahul,1936. Arhiva Ion Comanici
Crucea Mântuirii Neamului Românesc. Nisporeni, dealul Zghihara. Foto: IVX, 15 iulie 2018
Interpretul Iurie Sadovnic: haiducul din codrii Orheiului. Foto: IVX, 16 iulie 2018
Nicolae Glib: interpretul cu căciulă de cârlan în mijlocul vierii. Foto: IVX, 16 iulie 2018
Troița Centenar 1918-2018, instalată la 17 mai 2018 în or. Nisporeni. Foto: IVX, 15 iulie 2018
Nisporeni. Vedere de ansamblu. Foto: IVX, 15 iulie 2018.
Mesaj. Or. Nisporeni. Foto: IVX, 15 iulie 2018
Poetul, prozatorul, publicistul, membrul corespondent al Academiei de Științe a Moldovei și membrul de onoare al Academiei Române, Nicolae Dabija, aniversat în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei. Foto: IVX, 16 iulie 2018. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00500
Secvență de la hramul Mănăstirii „Sfântul Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare” din Nisporeni. Foto: IVX, 15 iulie 2018.
Cursul III al Școlii Pedagogice din Cahul, 1950–1951. În centru – dirigintele clasei B.A. Șvarț. Arhiva privată Comanici.
Obiective de interes public din s. Echimăuți, rn. Rezina. De la stânga la dreapta: fragment dintr-un bloc al Grădiniței de Copii, Sovietul Sătesc, centrul de colectare/distribuire a/al laptelui/produselor lactate (III), anii 1980. Arhivă privată
Parada de 1 mai 1955 a sportivilor Institutului Pedagogic de Stat din Tiraspol în frunte cu trei sportivi distinși în sport, între care Ion Comanici, portdrapel. Arhiva privată Ion Comanici
Dr. Valentina Cantemir, cercetător științific coordonator la Grădina Botanică Națională (Institut) ,,Alexandru Ciubotaru”. Foto: IVX, 13 iulie 2018. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00499
Profesorul Ion Comanici (al doilea din dreapta), mareșalul nucului comun (Juglans regia L.), felicitat de colegi de la Grădina Botanică Națională (Institut) ,,Alexandru Ciubotaru” (director adjunct: dr. Ion Roșca). Foto: IVX, 13 iulie 2018. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00498
Motto: ,,Pentru Moldova nucul este o mină de aurˮ.
Vasile Cociu (1924–2009), inginer-agronom,
membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice ,,Gheorghe Ionescu-Siseștiˮ (1990),
Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2003)
Doar 7% din suprafața Terrei este prielnică cultivării nucilor. Republica Moldova se încadrează armonios în acest spațiu. Media de viață a unui nuc este de 300 de ani. Toate componentele nucului (fructele, frunzele, scoarța, lemnul) pot fi utilizate în beneficiul oamenilor.
Nucul este originar din Asia Centrală şi din Asia de Sud-Vest. În spațiul carpato-danubiano-pontic se consideră a fi printre cele mai vechi specii pomicole cultivate. Din opera lui Ovidiu reiese că nucul era adaptat la condiţiile pedoclimatice din regiune cu încă două milenii în urmă. În Țara Moldovei, în vetrele și hotarele târgurilor și satelor se sădeau nuci. În Moldova sovietică s-au sădit plantații de nuc de-a lungul drumurilor, s-au cultivat fâșii forestiere de protecție (pentru nămeți și vânturile uscate), însă nucul nu se utiliza la scară economică largă deoarece în cadrul Uniunii Sovietice republica era considerată specializată în producerea de legume, fructe și struguri. Din anii 1990, în Republica Moldova s-a început cultivarea industrială a nucilor.
Profesorul Ion Comanici (născut la 14 iulie 1933, în comuna Colibaşi, judeţul Cahul), mareșalul nucului comun (Juglans regia L.), a aplicat, în premieră în spațiul ex-sovietic, metode și tehnologii rezultative de producere a materialului săditor de nuc altoit, fondând astfel un nou domeniu în agricultură – nucicultura bazată pe soi. Este unul dintre cei mai erudiți cercetători ai nucului din Europa și poate vorbi la nesfârșit despre lumea misterioasă a nucilor.
Profesorul Ion Comanici, mareșalul nucului comun (Juglans regia L). Foto: Ion Valer Xenofontov, 30 iunie 2018
10. Potrivit sintezei bibliografice a lui Alexandru Jolondcovschi, autorul cărții ,,Odă nuculuiˮ (2006), din nuci se pot realiza zeci de rețete culinare. De exemplu, din miez de nucă se pot obține 10 rețete de plăcintă, 13 rețete de torturi, 11 rețete de prăjituri, 11 rețete de biscuiți, 35 rețete de salate. Sunt consemnate 11 rețete de dulcețuri și băuturi din nuci premature. Pentru a ne menține și a fortifica sănătatea este necesar să consumăm zilnic câte cinci nuci.
Ion Valer XENOFONTOV,
doctor în istorie
Lucrarea este consacrată doctorului habilitat în biologie Ion Comanici, specialist consacrat al culturii și selecției Juglandaceelor, în special al nucului comun. Profesorul Ion Comanici este autor a cca 200 de publicații ştiinţifice, inclusiv opt monografii, șase broşuri şi culegeri etc. Se prezintă portretul protagonistului în diferite ipostaze: activitatea științifică, managerială, civică etc. Volumul este adresat profesorilor, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.
Gheorghe Baciu, Mihai Eminescu: realități și erori, Chișinău, Combinatul Poligrafic, 2018, 172 p. ISBN 978-9975-129-41-1.
Este salutabilă intenția profesorului Gheorghe Baciu de a edita o carte revăzută și completată, cu denumirea „Mihai Eminescu: realități și erori”, care demonstrează necesitatea unei cercetări complexe ale rămășiților pământești ale poetului, prin care s-ar obține răspunsuri întemeiate, axate pe cercetări făcute de profesioniști.
Acad. Mihai Cimpoi
Liceul Teoretic „Al. S. Pușkin” din orașul Fălești, într-o zi de cireșar. Foto: IVX, 21 iunie 2018
Sursă: Literatura și Arta, nr. 27 (3800), joi, 5 iulie 2018, p. 2
Mănăstirea Sf. Gheorghe din s. Stîrceni, rn. Florești. Foto: Marina Colun, 07 iulie 2018