Instituțiile și nomenclatura sovietică și de partid din RASSM și RSSM (1924-1956), 2017, 400 p., /coord. dr. Marius Tărîță
O LUCRARE DE PIONIERAT ÎN ISTORIOGRAFIA DIN REPUBLICA MOLDOVA
Volumul de studii „Instituțiile și nomenclatura sovietică și de partid din RASSM și RSSM (1924-1956), 2017, 400 p., coord. dr. Marius Tărîță a fost elaborat în cadrul proiectului tinerilor cercetători 15.819.06.13F „Specificul și rolul instituțiilor și nomenclaturii sovietice și de partid din RASS Moldovenească și RSS Moldovenească (1924-1956)”.
Volumul este o lucrare de pionierat în istoriografia din Republica Moldova prin faptul că autorii pentru prima dată întocmesc un tablou al nomenclaturiștilor, al colaboraționiștilor născuți în diferite regiuni ale URSS, dar care au activat pe teritoriul actualei Republici Moldova, evidențiind meritele pentru care Puterea Sovietică i-a selectat, i-a promovat și le-a asigurat multiple favoruri în comparație cu restul populației băștinașe. Lucrarea se înscrie în ciclul de studii care sunt publicate în ultimele decenii în fostele republici unionale și încearcă să explice perpetuarea fenomenului colaboraționismului în spațiul actualei Republici Moldova, inclusiv prin promovarea urmașilor nomenclaturiștilor timpului la diferite funcții politice și administrative.
În capitolul I „Noțiuni instituționale și biografii ale funcționarilor sovietici și de partid din RASSM și RSSM (1924-1956)” (pag. 7-206) autorii reușesc să întocmească și să prezinte în ordine alfabetică biografiile celor mai influenți funcționari de partid și administrativi atât la nivel local, cât și regional care au activat în RASSM și/sau în RSSM. Toate biografiile sunt uniformizate și oferă cititorului informații bine documentate referitoare la: anul și localitatea nașterii și decesului persoanei vizate, naționalitatea, studiile, funcțiile deținute, evoluția profesională și apartenența la PC(b) din URSS sau RSSM, decorațiile, dar și alte merite pentru care au fost apreciați și, respectiv, promovați de către sistemul sovietic. În ceea ce privește istituțiile evidențiate în perioada vizată, apoi autorii se referă la: mass-media timpului, diferite structuri existente în cadrul partidului politic care a monopolizat întreaga actvitate – PC(b) din URSS, organizația de comsomoliști, sistemul de învățământ etc.
Materialele sunt prezentate într-o formă bine sistematizată, de sintetiză, fapt ce denotă o maturitate profesională a autorilor. La scrierea acestui capitol în premieră autorii au scos din anonimat nume mai puțin cunoscute cititorului – de nomenclaturiști, funcționari. De regulă, publicul larg cunoaște rezultatele activității lor de partid sau subversive, însă cine sunt autorii – mai puțin sau deloc. Ori, tocmai acesta este meritul principal și utilitatea incontestabilă a acestui capitol, cel mai voluminos al lucrării.
Pentru realizarea materialului autorii au consultat un număr mare de documente preluate de la arhivele din Republica Moldova: Arhiva Națională a Republicii Moldova, Arhiva Organizațiilor Social-Politice din Republica Moldova, mass-media timpului, dar și unele lucrări de sinteză.
În capitolul II „RASSM. Instituții și evoluții 1924-1940” (pag. 208-244) autorii evidențiază trei compartimente: Structurile de partid, Ramura legislativă – Comitetul Executiv Central Moldovenesc și Sovietul Suprem al RASSM și ramura executivă – guvernul RASSM. Cu referire la Structurile de partid în lucrare este prezentată componența Comitetului revoluționar al RASSM, inclusiv lista participanților la Prima și cea de a doua Conferințe de partid din RASSM care au avut loc în perioada 18-21 decembrie 1924, și respectiv, în luna noiembrie 1925. În cadrul acestui subcapitol autorii prezintă lista membrilor Comitetului Regional al PC(b)U din RASSM în diferite perioade de timp, evidențiind ca părți componente a acestuia Comitetul Central al țăranilor nevoiași și Organizația Comsomolistă din RASSM. În ceea ce privește Ramura legislativă, autorii expun pe ani lista participanților la ședințele Comitetului Împlinitor Central Moldovenesc, precizând modificările care se fac pe parcursul timpului. Ramura executivă include lista membrilor guvernului aprobat la sesiunea Sovietului Suprem din anii 1927, 1931 și, respectiv, 1938.
Capitolul III al lucrării este intitulat „RSSM. Instituții și evoluții 1940-1941, 1941-1944, 1944-1956” (pag. 245-283) și este delimitat în patru compartimente: Conducerea de partid – Comitetul Central; Deputații RSSM în Sovietul Suprem al URSS; Sovietul Suprem al URSS și Ramura executivă – Guvernul RSSM. În toate cazurile autorii prezintă numele persoanelor din RSSM care au fost promovate la funcții de conducere, dar și urmăresc traseul carieristic al nomenclaturiștilor veniți în RSSM din diferite regiuni ale URSS, inclusiv din RSS Ucraineană.
Un spațiu vast în lucrare este acordat anexelor (pag. 284-396). Pe baza materialelor de arhivă, dar și a mass-mediei timpului autorii prezintă o serie de biografii scrise în spiritul timpului în care se evidențiază meritele care erau apreciate de regimul sovietic și constituiau o bază credibilă pentru a fi promovat în ierarhia de partid și administrativă, un șir de necroloage, articole reprezentative din presa timpului, dar și unele fotografii impresionante care sunt puse la dispoziția publicului în premieră.
Volumul „Instituțiile și nomenclatura sovietică și de partid din RASSM și RSSM (1924-1956)”, coordonat de doctorul în istorie Marius Tărâță constituie un instrument de lucru util pentru istorici, politologi, sociologi, dar și pentru toți cei cointeresați de studierea instituțiilor și nomenclaturii sovietice și de partid din RASSM și RSSM, inclusiv a fenomenului colaboraționismului în RSSM.
Mariana S. ȚĂRANU,
Conferențiar universitar, doctor în istorie
