Daily Archives: 09/10/2017

100 de ani de la naștere

 

ZECE CURIOZITĂȚI DIN BIOGRAFIA ACADEMICIANULUI

ALEXEI SPASSKY (1917–2006)

                           (UN PARAZITOLOG PRODUCĂTOR DE VALORI ȘTIINȚIFICE)

 

 

Motto: „Natura v-a înzestrat cu o sănătate de fier

și o capacitate de muncă enormă”.

Fragment dintr-o felicitare colectivă

 adresată acad. A. Spassky cu ocazia semicentenarului, 1967

 

Academicianul Alexei Spassky, fondator al Academiei de Științe a RSS Moldovenești (1961), specialist consacrat în domeniile parazitologie, helmintologie şi fitonematologie, este un nume de rezonanță al științei. A descris circa 300 de genuri, subfamilii şi familii noi pentru ştiință incluse în determinatoarele mondiale de specialitate. A inventariat sute de genuri şi familii de cestode cunoscute şi, ca rezultat, peste 1000 de specii au primit noi diagnostice taxonomice. A publicat peste 1000 de lucrări ştiinţifice. Rezultatele cercetărilor efectuate au contribuit substanțial la concretizarea diagnozelor parazitozelor la diverse specii de animale domestice și sălbatice, inclusiv la om.  Este fondator de școală științifică, a fost conducător/consultant științific la 50 de doctori și doctori habilitați în domeniul biologiei, fitopatologiei, medicinei umane şi veterinare. A fost laureat al Premiului de Stat în domeniul ştiinţei şi tehnicii al RSS Moldovenești (1989), distins cu Diploma Prezidiului Academiei de Științe a URSS în numele academicianului Konstantin Skriabin (1990), Medalia „Dimitrie Cantemir” a Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei (1992), Ordinul „Gloria Muncii” (1996). Cetățean de onoare al orașului Lukoianovo (2000).Alexei Spassky s-a născut la 3 iulie 1917 în orașul Lukoianovo, regiunea Nijni Novgorod, Rusia, într-o familie de intelectuali. Tatăl acestuia, Andrei Spassky (1873–1971), profesor de științe juridice, a predat în același gimnaziu unde profesor de fizică era Konstantin Țiolkovski (1857–1935), pionier al astronauticii. 

Scrumiera „Cestodă – Taeniarhynchus saginatus” dăruită de microbiologi în anul 1967 cu ocazia semicentenarului acad. Alexei Spassky (I). Foto: Ion Valer Xenofontov. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000259

000259

 

  1. Originea socială i-a jucat festa în procesul de admitere la Facultatea de Fizică și Matematică a Universității din or. Gorki (Nijni Novgorod). Totodată, acest fapt a constituit o turnură în viața viitorului academician, care a depus documentele la Facultatea de Biologie a Institutului Pedagogic din or. Gorki, susținând în aceeași zi toate examenele pe nota maximă. În anul cinci de studii, împreună cu colegul său Piotr Oșmarin (1918–1996), au elaborat o lucrare consacrată helmintofaunei la păsări, direcție științifică pe care a parcurs-o întreaga viață. Facultatea a absolvit-o cu mențiune în 1938.

    Andrei Spassky – tatăl  Alexei Spassky. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002501

  2. A susținut teza de doctorat (candidat în științe) la vârsta de 24 de ani (10 iunie 1941). În contextul dificil a celui de-al Doilea Război Mondial a obținut diploma abia la 13 octombrie 1947. A realizat cercetări științifice în timpul conflagrației mondiale, însă rezultatele acestor investigații științifice le-a publicat după flagelul militar.

    Soții Lidia şi Alexei Spassky, 1954. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002512

    3. La 33 de ani (22 aprilie 1950) a susținut cu brio teza de doctor habilitat (doctor) în științe biologice, intitulată „Helminții plați – Anoplocephalata la animalele domestice și sălbatice” (consultant științific: acad. Konstantin Skriabin), valorificată ulterior editorial în monografia „Bazele cestodologiei – Anoplocephalata” (1951, 736 pag.; reeditată în 1961 în limba engleză), care a inițiat colecția de monografii „Bazele cestodologiei” publicată de Academia de Științe a Uniunii Sovietice.

    A. Spassky alături de acad. C.I. Skreabin, în  Laboratorul de parazitologie  al  Academiei  de  Ştiinţe a  RSSM, 1961. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002533

    4. Savantul Alexei Spassky a coordonat mai multe expediții helmintologice. A fost conducătorul primei expediții sovieto-vietnameze (1960). A cercetat materiale helmintologice de la diverse specii de animale din junglele tropicale ale Indochinei, pustiurile și teritoriile muntoase ale Asiei Mijlocii, tundra din regiunea Ciukotka, regiunile vestice ale cursului fluviului Volga etc.

    Colecția de monografii „Bazele cestodologiei” (redactor științific: acad. C. I. Skreabin), editată de Academia de Științe a Uniunii Sovietice, a fost inițiată în 1951 de către acad. Spassky. Foto: I.V. Xenofontov, 4 septembrie 20174

    5. La 1 august 1961, acad. K. Skriabin, împreună cu un grup de savanți, inclusiv profesorul A. Spassky, au participat la deschiderea festivă a Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Lui A. Spassky i s-a propus să rămână în Moldova sovietică în funcția de vicepreședinte al noii academii. A acceptat oferta, devenind și unul dintre fondatorii noii instituții academice, fiind și creatorul școlii de parazitologie, helmintologie şi fitonematologie din RSS Moldovenească.

    A. Spassky în Republica Vietnam, 1960. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002525

    6. În 1961 a fondat Laboratorul de parazitologie şi helmintologie al Institutului de Zoologie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Inițial, în laborator activau nouă specialişti parazitologi, iar în anii 1970 – 15–20 de angajați. Ulterior, în cadrul acestei structuri de cercetare au fost pregătite și susținute șase teze de doctor habilitat (Olga Andreico, Petru Nesterov, Nicolai Ocopnâi, Ion Bumbu, Ion Castraveț, Dumitru Erhan) și 27 de teze de doctor în științe.

    Cercetări științifice sub conducerea acad. A. Spassky, 1965. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002546

    7. În 1962, sub îndrumarea acad. Alexei Spassky şi a prof. univ. moscovit Aleksandr Paramonov, pentru prima dată în Moldova sovietică au fost inițiate cercetări în domeniul fitonematologiei. Primul specialist în această direcție este considerat Petru Nesterov.

    A. Spassky la 60 de  ani, 1977. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002557

    8. Alexei Spassky a dus un mod de viață activ. A jucat volei, tenis de masă, a fost un vânător și pescar iscusit, interpreta bine la chitară romanțe și cântece țigănești (rome). Totodată, era un fumător înrăit…

    A. Spassky în activități sportive (I). Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002568

    A. Spassky în activități sportive (II). Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 0002579

    9. A. Spassky a avut o mustrare din partea Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei. Fiind membru de partid, putea să obțină, după o perioadă anumită de timp, „amnistiere”, însă a trecut-o ușor cu vederea.

    Din exponatele Muzeului „Acad. Alexei Spassky” din cadrul Laboratorului de parazitologie și helmintologie al Institutului de Zoologie al AŞM: ceas, scrumieră, chei de la birou, insigna „Acad. C. Skreabin, 1878–1972”. Foto: I.V. Xenofontov, 5 septembrie 201710

    10. Pe parcursul vieții a avut dificultăți de comunicare în limba română, vorbea doar în limba sa nativă – rusa. Înainte de deces (26 iunie 2006), se zice că vorbea fluent limba română. Biblioteca personală era dotată și cu dicționare bilingve: rus-român, român-rus.

    Dumitru Erhan, doctor habilitat în biologie, profesor cercetător, cercetător științific principal, discipolul acad. A. Spassky și doctor în biologie, conf. cerc. Ștefan Rusu (discipolul prof. D. Erhan), șeful Laboratorului de parazitologie și helmintologie la Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiințe a Moldovei, în fostul birou al acad. A. Spassky. Foto: I.V. Xenofontov, 5 septembrie 201711

Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie

 P.S. Mulțumiri speciale domnului Dumitru Erhan, doctor habilitat în biologie, profesor cercetător, cercetător științific principal la Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiințe a Moldovei, pentru ajutorul substanțial acordat la elaborarea materialului.

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Savanți de la Academia de Științe a URSS în frunte cu A. Prohorov, laureatul Premiului Nobel, creatorul laserului (primul rând, al șaselea din stânga), întruniți la Chișinău pentru a participa la manifestări științifice organizate de Academia de Științe a RSS Moldovenești. Printre invitați: viitorul laureat al Premiului Nobel J. Alfiorev (primul rând, primul din stânga) și V. Ghinzburg (al treilea din stânga). Viitorul acad. Valeriu Canțer a susținut teza de doctorat la V. Ghinzburg. Delegația a fost întâmpinată de Iachim Grosul, președintele Academiei de Științe a RSS Moldovenești, acad. B. Lazurenco, acad. V. Andrunachevici, T. Malinovschi, S. Rădăuțan ș.a. Anul 1973. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00273

00273

CARTEA SĂPTĂMÂNII

Mugur Andronic, Sistemul austriac de forturi din Bucovina de la Gura Humorului / The Austrian Forts in Bukovina (Romania): an insight into the fortification system at Gura Humorului, Suceava, 2017, 70 p. ISBN 978-973-0-25079-4. [Cu dedicația autorului pentru Biblioteca Științifică (Institut) a Academiei de Științe a Moldovei].

Scan10001_001

Scan10002_001