CARTEA LUNII IULIE 2019

Cursul universitar propus reflectă principalele probleme teoretico-explicative și praxiologice ale istoriei politice a statului Republica Moldova în contextul științelor politice contemporane. În acord cu scopul didactic principal, prezenta lucrare, fiind concepută și redactată conform exigențelor unui curs academic, este structurată în patru compartimente: Instituționalizarea statului Republica Moldova – repere politico-juridice fundamentale; Adoptarea Constituției Republicii Moldova din 1994 și modificarea regimului politic din 2000 – etapa stabilizării sistemului politic; Reformarea sistemului politic și instituțional în anii 2001–2009 în contextul formulei politice noi de guvernare a PCRM și Proiectul paradigmei noi de guvernare democratică din a doua jumătate a anului 2009 până la alegerile parlamentare din 2019. Aceste module corespund, în linii mari, celor patru perioade din geneza și evoluția statului Republica Moldova.

Dr. hab., prof. univ. Pantelimon Varzari

P.Varzari.Istoria-politică-a-RM.Chișinău-Pontos,2019

P.Varzari.Istoria politică a R.M.Chișinău-Pontos,2019 

CARTEA LUNII IUNIE 2019

TOMESCU, Constantin N. Jurnal din viața mea / Ediție îngrijită de: Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC, George ENACHE, Chișinău, Cartdidact (Tipogr. „Lexon Prim”), 2019, 1100 p. ISBN 978-9975-139-83-0

 „Plămădit din sânge ardelean și oltean, născut dobrogean, format moldovean, devine mai târziu basarabean [Constantin N. Tomescu]”.

Preotul Vasile ȚAPORDEI

 „Constantin N. Tomescu revine în atenția publică după căderea comunismului în România, mai puțin însă ca istoric al bisericii și editor de documente, ci, mai ales, prin impunătorul său „Jurnal” de amintiri, redactat în perioada 1968–1974. Memoriile, câteva fotografii, precum și o serie de alte documente, au fost depuse de către autor la Arhivele Naționale ale României. „Jurnalul” cuprinde șase caiete studențești și totalizează 1 124 de pagini”.

Editorii [conf. univ. dr. Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC, prof. univ. dr. George ENACHE]

Tomescu_coperta_001

1 IUNIE – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPIILOR

Simi Ion XENOFONTOV, Când bunica era mică, Chișinău : Centrul Editorial Poligrafic al Universității de Stat din Moldova, 2019. – 23 p. ISBN 978-9975-149-09-9

În vara anului 2017 am tot tras-o de limbă pe bunica mea Maria despre amintirile ei din copilărie. Evident, când avea timp liber ea îmi povestea ce făcea când era mică, împreună cu surorile şi fratele ei, prietenii, colegii și părinții. Atunci când bunica termina de spus o „poveste”, noi o rugam să ne mai spună una, dar ea avea de lucru. Bunicul, de obicei, trăgea și el cu urechea la aceste istorioare hazlii, surâdea și zicea sarcastic: Bunicică ai fost, bunicică ai fost!

CâND BUNICA ERA MICă6 - Copie_023

Cand bunica era mică_Xenofontov_

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Academicianul Ion Dicusar în laborator. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00540

DICUSAR, Ion (19 august 1897, s. Văsieni, azi r-nul Ialoveni – 28 martie 1973, Chişinău) – agronom, domeniul ştiinţific: agrochimie, fiziologia plantelor, biochimie. Profesor universitar (1933), doctor habilitat în ştiinţe agricole (1946). Membru corespondent (1961) şi membru titular (1965) al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești.

00540

CARTEA LUNII MAI 2019

Gheorghe Baciu, Victimizarea – un flagel social, Chișinău, S.n. (Combinatul Poligrafic), 2019, 234 p. ISBN 978-9975-129-53-4

Un nou volum semnat de neobositul și eruditul profesor Gheorghe Baciu. De această dată este vorba de „Victimizarea – un flagel social”, în care autorul revine asupra unui subiect mai vechi – otrava, aplicarea ei intenționată, dar, totodată, pune în discuție subiecte inedite, și tot atât de incitante.

Anatol PETRENCU, doctor habilitat, profesor universitar. Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România

Print

 

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Anatoli Kovarski în laborator, 1962. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00531

Notă: Anatoli KOVARSKI (24 ianuarie 1904, s. Popovka, reg. Cernigov, Ucraina – 30 ianuarie 1974, Chişinău) – agronom, domeniul ştiinţific: selecţia şi genetica plantelor. Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1940), profesor universitar (1954). Membru corespondent (1961) şi membru titular (1965) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

00531

CARTEA PRIMĂVERII 2019

Ion Coropcean, Victor Juc, Constantin Manolache, Serviciul militar din Republica Moldova: abordare politico-juridică : Monografie / Inst. de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice, Acad. Militară a Forţelor Armate “Alexandru cel Bun”. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2019 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 212 p.  ISBN 978-9975-3283-8-8.

 

Serviciul militar este elucidat pe coordonata politico-juridică, fiind supuse cercetării fundamentele, instituționalizarea și evoluția, caracterul, structura și funcționalitatea Armatei Naționale, statutul personalului militar și relațiile de serviciu militare. Ideea fundamentală argumentată și dezvoltată rezidă în  indispensabilitatea sistemului național de securitate. Monografia este destinată specialiștilor în domeniu, tuturor celor care manifestă interes pentru subiectele ce țin de sistemul de securitate și apărare națională.

 

Coropcean_Monografia_coperta

Foaia de titlu_Caseta Tehnică_Sumar: 1_3 (1)

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Academicianul Trofim Lîsenko (rândul întâi), directorul Institutului de Genetică al Academiei de Științe a URSS, în discuții cu angajați de la Institutul Agricol „M. Frunze” din Chișinău Foto: 1960.  Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00529

00529

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Ilie Budac, acad. Josef Poulik,  acad. Iachim Grosul, participanți la Simpozionul științific internațional „Europa de Sud-Est în Evul Mediu”. Chișinău, mai 1973. Fotografie prezentată de m. c. Demir Dragnev. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00537

000537

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Boris Vizer, participant la Simpozionul științific internațional „Europa de Sud-Est în Evul Mediu”. Chișinău, 13–15 mai 1973. Fotografie prezentată de m. c. Demir Dragnev. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00534

Notă: Boris Vizer a activat la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a RSSM (1962–1977). A fost director adjunct (1971–1972), director al acestei instituții (1974–1977).

00534

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

 Campioana olimpică Larisa Popov(a), regina sportului moldovenesc. Foto: IVX, 23 septembrie 2016

1

 

Nicolai Ambrosi, Pavel Brădescu, Sport: mică enciclopedie. Ediția a doua, revăzută și adăugită /Redactor științific: Constantin Manolache; responsabil de ediție: Ion V. Xenofontov, Chişinău, Institutul de Studii Enciclopedice, 2015, p. 250

Scan1_001

 

 

 

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Dumitru Matcovschi, cercetătorul care prezenta rapoartele de activitate științifică la Academia de Științe a Moldovei în formă poetică. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00533

 
Notă: MATCOVSCHI, Dumitru (20 octombrie 1939, com. Vadul-Raşcov, azi r-nul Şoldăneşti – 26 iunie 2013, Vadul-Raşcov, r-nul Şoldăneşti) – poet, prozator, dramaturg, publicist, traducător. Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1995).
00533

RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN IMAGINI

Cercetătorul științific Valentin Celac alături de fiul Roman la amplasarea experiențelor în câmpul Secției de Genetică a Academiei de Științe a RSS Moldovenești (actualmente, în apropierea străzii Gh. Asachi, vizavi de Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții), 1967. Colecție foto privată

16

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Bustul lui Jósef Pilsudski (1867–1935), mareșal al Poloniei, prieten al Basarabiei. Sculptori: V. Jiglițchi, V. Zaițev. Arhitect: E. Bâzgu. Chișinău. Monument dezvelit în anul 2014 cu sprijinul financiar al Ambasadei Republicii Polone în Republica Moldova. Foto: IVX, 3 martie 2019

IMG_6499

TRECUTE VIEȚI DE DOAMNE

Cuscrele Nadea Șichircă (stânga) și Catinca Celac, 1978. Colecție foto privată

Notă. Nadea Șichircă din satul Rădenii Vechi, raionul Ungheni, deportată în vara anului 1949, mamă a 7 copii, cu studii. Cel mai mare fiu, Ion, absolvă Seminarul Duhovnicesc din Odesa, iar ulterior, cu excelență, Academia Teologică din Sankt Petersburg.

Lelea Catinca (1915–2007) era grinda colhozului din satul Hâjdieni, raionul Orhei. Era femeia pe care se baza gospodăria colectivă. Descânta toată lumea fără să știe nici un descântec. Utiliza următoare slove: Dumnezeu să te păzească! Dumnezeu să te ajute! Roagă-te și totul va fi bine. Lumea, într-adevăr, se tămăduia.

13

BASARABIA INTERBELICĂ ÎN IMAGINI

Familia Celac din s. Hâjdieni, Orhei: mama Catinca îl ține în brațe pe fiul Valentin (născut la 26 februarie 1939, viitorul doctor habilitat în ştiinţe biologice), tata Radion și bunicul Liodor. Foto: 1939. Colecție foto privată

1