REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Denis Roșca susține o prelegere în fața studenților de la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova. Foto: IVX, 15 februarie 2018

 Notă: Lucrarea semnată de Denis Roșca „Cartea de aur a Basarabiei și a Republicii Moldova” (în opinia noastră, era mai bine: „Cartea de aur a personalităților. De la Basarabia la Republica Moldova”), apărută la Editura „Pontos” (2016, 653 p.; dimensiuni: 24,5 cm x 32,5 cm; greutate: 2,645 kg; hârtie cretată; ediție de lux; imagini alb-negru și color) a revoluționat perimetrul biografiilor personalităților din spațiul actual al Republicii Moldova. Unele biografii scoase din anonimat, altele evocate, altele arhicunoscute vin să completeze un vid informațional, dar și să înlăture o suprasaturație de efemerul cotidian, marcat de penurie și criza de valori din societate. După o muncă titanică desfășurată pe parcursul a patru ani, autorul a identificat peste 1800 de biografii de marcă din spațiul de la est de Prut. Este curios faptul că cinci Premii Nobel și patru Premii Oscar aparțin personalităților originare din spațiul actual al Republicii Moldova.

Publicul prezent a consumat multă informație interesantă.

Totodată, în cadrul prelegerii din 15 februarie 2018 de la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova și Denis Roșca a aflat multe lucruri interesante. De exemplu, numele „călugărului excentric” de 115 ani din Basarabia, cine a fost cel mai mare mistic din spațiul românesc, numele basarabeanului care a fost gardă de corp al liderului bolșevic V.I. Lenin (1870-1924), iar mai târziu unul dintre primii președinți de colhoz din Uniunea Sovietică ș.a. IVX

IMG_6164

 

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Campionul Olimpic Tudor Casapu într-o sesiune inedită de autografe. Foto: Ion Valer Xenofontov, 10 februarie 2018

Notă: După prelegerea „Biografii olimpice (I) în Republica Moldova”, desfășurată la 10 februarie 2018 în cadrul Universității Elevilor a Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, Campionul Olimpic Tudor Casapu a oferit participanților (profesorilor, elevilor din liceele municipiului Chișinău) un cadou de o valoare inestimabilă, monografia Tudor Casapu, eternul campion, Chișinău, Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut), 2015, 288 p. O parte din participanții la eveniment l-au însoțit pe protagonist până la mașină unde eternul campion a continuat ședința de autografe.

Tudor Casapu este făuritor de istorie recentă, eroul grație căruia, pentru prima oară, Drapelul de Stat și Imnul de Stat al Republicii Moldova au fost, respectiv, arborat și intonat pe cea mai înaltă culme sportivă (Barcelona, 30 iulie 1992).

IMG_6105

IMG_6134

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGIN

Sculptorul Veaceslav Jigliţchi cu Trofeul CIO „Sport et Art/Sport and Art”. Foto: IVX, 22 noiembrie 2016

Notă: Artistul Veaceslav Jigliţchi este un nume consacrat în domeniul artei. Este autorul unor sculpturi din bronz aflate în colecțiile particulare ale liderilor mondiali Sarkozy, Putin, Medvedev, Lujkov, ale unor interpreți de talie mondială (Toto Cutugno) ș.a. Multe dintre lucrările sale servesc drept trofee la festivaluri şi expoziții de artă modernă, evenimente culturale și din domeniul sportului. Doar în municipiul Chișinău sunt expuse peste 50 de lucrări elaborate de cunoscutul sculptor. Printre lucrările de referință ale lui V. Jigliţchi consemnăm compoziția sculpturală în bronz „Nota Bene!” (Ia aminte!), instalată în havuzul din fața blocului В de studii al Academiei de Studii Economice a Moldovei (2010), „Dubloul Olimpic Nicolae Juravschi și Victor Reneiski” (2014), Trofeelor CNOS al Republicii Moldova „Excelență Olimpică” și „Sportul și Femeia” (2015), Monumentul lui Papa Ioan Paul al II-lea (2016) din fața Catedralei Romano-Catolice „Providența Divină” (2016), sculptura „La plimbare” (2016) de pe str. 31 August 1989, basorelieful „Valentin Goga” de pe fațada clădirii Palatului Național „Nicolae Sulac” (2016), Premiile TVR Moldova (2017) ș.a. La dezvelirea lucrărilor executate de sculptorul V. Jigliţchi participă șefi de state, ambasadori, oameni de cultură ș. a. IVX

3

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Triplu obelisc încununat de semnul crucii, edificat de Victor Boian în s. Carahasani, rn. Ștefan-Vodă, 2005. Obeliscul central are 12 m și este ridicat în cinstea „Eroilor morți pe câmpul de luptă pe Frontul de Răsărit”. Obeliscul din dreapta „e ridicat în memoria eroilor moldoveni în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, care și-au dat viața pentru neam, credință și țară”. Obeliscul din stânga e ridicat în onoarea „Eroilor morți pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial din comuna Carahasani care au fost dați uitării”. Foto: IVX, 8 august 2017 Foto: IVX, 8 august 2017

10

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Muzeul Raional de Istorie și Etnografie din or. Telenești. Foto: IVX, 31 octombrie 2017

Notă istorică: Clădirea a fost edificată în 1860. Pe parcursul istoriei a găzduit un post al jandarmeriei române, apoi un spital privat de 20 de paturi, ulterior Spitalul Raional Telenești. Scriitorul Mihail Sadoveanu (1880–1961) afirma că „era o casă oarbă, bântuită de duhuri necurate…”

IMG_3896

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

După Ion Caramitru, ministrul Culturii al României (1996–2000), Sandu Grecu, președintele Uniunii Teatrale din Republica Moldova, fondatorul și directorul Teatrului „Satiricus Ion Luca Caragiale” din mun. Chișinău, are trăsături fizice comune cu Laureatul Premiului Nobel Albert Einstein (1879–1955). Foto: IVX, 20 noiembrie 2017

IMG_5375

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Deschiderea oficială a Festivalului Olympic EcoFest 2016 cu genericul „Practicăm sportul într-un mediu curat”. De la stânga: dublii campioni olimpici N. Juravschi și V. Reneiski, medaliatul olimpic Gh. Andriev, campioanele olimpice Larisa Popova și Elena Hlopțeva, medaliatul olimpic Serghei Mureico. Foto: IVX, 24 septembrie 2016

84

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

„În Vale la Lac” (toponimie locală). Locul unde în sec. X–XI a fost o cetățuie slavă. Satul Echimăuți, raionul Rezina. Foto: IVX, 1 septembrie 2017

IMG_5705

 

Cetățuie slavă (reconstituire) (sec. X–XI). Satul Echimăuți, raionul Rezina. Fondul materiale ilustrative al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei

1. Echimauti sec IX-X neg Muz Etno nr 30892 Apud Hincu Drevneiie pam 1987 p51469