MOTTO-UL ZILEI:

„Știinţa constituie cea mai puternică agonisire a omului”.

Michel de Montaigne (1533–1592), scriitor și filosof francez din Epoca Renașterii

OAMENII DE ȘTIINȚĂ, ALTFEL (III)

Între 1965 și 1967 Valeriu Rudic a fost multiplu campion al Moldovei la lupte libere. Este maestru al sportului al URSS (1967) la această probă sportivă, unul dintre cei mai tineri din spațiul sovietic.  Ar fi continuat cu succes cariera sportivă dacă mama nu l-ar fi dojenit părintește că dorește să fie instruit, în primul rând, în domeniul medicinei.

IVX

IMG_2048 - Copie

Notă: RUDIC, Valeriu (n. 18 februarie 1947, s. Talmaza, r-nul Ştefan-Vodă) – biolog, domeniul ştiinţific: microbiologie şi ficobiotehnologie. Doctor în medicină (1974), doctor habilitat în biologie (1990), profesor universitar (1991). Membru corespondent (1995) şi membru titular (2000) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

OAMENII DE ȘTIINȚĂ, ALTFEL (I)

Azi, 31 iulie 2019, este ziua de naștere a academicianului Ion Bostan. La mulți ani!

Academicianul (1995) Ion Bostan (n. 31 iulie 1949, s. Brânza, r-nul Cahul), inginer, savant consacrat în domeniile maşinologiei şi fiabilității maşinilor, s-a născut într-o familie de colhoznici de rând, care au trecut prin calvarul celui de-al Doilea Război Mondial, foametei și deportărilor etc. Mai mult ca atât, în 1957, în urma unei inundații, familia a rămas ruinată, fiind necesară construirea unei noi case. Anton Bostan, tatăl viitorului academician, fără studii speciale, a devenit cel mai bun mecanizator din localitate. Orice tehnică nouă apărută în gospodăria colectivă era pusă în aplicare de badea Anton. Astfel, a pus în circuit primul tractor „Universal”, mașini de procesare a laptelui și de fabricare a smântânii, agregate pentru treieratul grânelor, o făbricuță de tras lîna, unica în lunca Prutului de Jos etc. Dragostea genetică pentru tehnologii și inovații a fost transmisă fiului, viitorului academician.

IVX

 

2

Ion Bostan la pescuit peste frontieră călare pe țap, înapoi  – pe capră. Artist plastic: dr. conf. univ. I. Daghii

 

 

OAMENII MARI SE NASC ÎN CASE MICI

Secvență din casa părintească a academicianului Ion Bostan. S. Brânza, rn. Cahul. Foto: IVX, 1 iunie 2019

Notă: BOSTAN, Ion (n. 31 iulie 1949, s. Brânza, r-nul Cahul) – inginer, domeniul ştiinţific: maşinologie şi fiabilitatea maşinilor. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1989), profesor universitar (1990). Membru corespondent (1993) şi membru titular (1995) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

IMG_7509

 

 

Anton (1921-2007) și Vasilisa Bostan (1922-1994), părinții academicianului Ion Bostan. S. Brânza, rn. Cahul

IMG_7481

MOTTO-UL ZILEI

„Stai departe de oamenii care iți micșorează ambiția. Oamenii mici întotdeauna fac asta. Cei cu adevarat mari te fac să te simți că și tu poți deveni mare”. Mark Twain (1835-1910), scriitor american

 

RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN IMAGINI

Studenta Universității de Stat din Chișinău Svetlana Cojocaru (Mamei), viitorul membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, la o promenadă cu Vitalie Cojocaru, viitorul soț, 1972

Notă: COJOCARU, Svetlana (n. 26 iulie 1952, s. Butuceni, rn. Râbniţa) – matematician, informatician, domeniul ştiinţific: teoria gramaticilor şi limbajelor, procesarea limbajului natural, interfeţe inteligente, algebra computaţională. Doctor habilitat în informatică (2007). Profesor cercetător (2014). Membru corespondent (2017) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Conducător științific la șase teze de doctorat (A. Colesnicov, O. Burlaca, M. Petic, N. Curteanu, V. Albu, V. Popukaylo). Laureat al Premiului Naţional al Republicii Moldova (2011).

05. Studenta USM, cu viitorul sot Vitalie Cojocaru

MOTTO-UL ZILEI

„Deşi intelectul nostru doreşte claritatea şi certitudinea, natura noastră găseşte de multe ori că incertitudinea este fascinantă.”

Karl von Klausewitz

A 31-A LUCRARE ÎN COLECȚIA „BIOBIBLIOGRAFIE”

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Membru corespondent Svetlana Cojocaru: Biobibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan”, Inst. de Matematică şi Informatică „Vladimir Andrunachevici” ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; consultant şt.: Constantin Gaindric ; coord.: Ion Valer Xenofontov ; bibliogr.: Janna Nikolaeva, Lidia Zasaviţchi. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2018 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 280 p. Texte : lb. rom., engl., rusă. ISBN 978-9975-3283-1-9.

Lucrarea este consacrată membrului corespondent al AȘM Svetlana Cojocaru, personalitate cunoscută și apreciată în țară și peste hotare pentru realizările sale în domeniul interfețelor inteligente. Se prezintă portretul protagonistei în diferite ipostaze: activitatea științifică, educațională, managerială etc. Bibliografia însumează peste 300 de lucrări ştiinţifice, inclusiv trei monografii, zece culegeri de articole științifice, note de curs, ediții de popularizare a științei publicate în ţară şi peste hotare. Redactor-șef adjunct al revistei „Computer Science Journal of Moldova”. Volumul este adresat profesorilor, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.

M_Cojocaru

Svetlana Cojocaru_internet

Constantin Manolache, Ion Valer Xenofontov, O doamnă între domni: protagonista unei colecții de 31 de cărți. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 4 (60), 2018, pp. 163-164.

Prezentarea volumului_

CARTEA LUNII IULIE 2019

Cursul universitar propus reflectă principalele probleme teoretico-explicative și praxiologice ale istoriei politice a statului Republica Moldova în contextul științelor politice contemporane. În acord cu scopul didactic principal, prezenta lucrare, fiind concepută și redactată conform exigențelor unui curs academic, este structurată în patru compartimente: Instituționalizarea statului Republica Moldova – repere politico-juridice fundamentale; Adoptarea Constituției Republicii Moldova din 1994 și modificarea regimului politic din 2000 – etapa stabilizării sistemului politic; Reformarea sistemului politic și instituțional în anii 2001–2009 în contextul formulei politice noi de guvernare a PCRM și Proiectul paradigmei noi de guvernare democratică din a doua jumătate a anului 2009 până la alegerile parlamentare din 2019. Aceste module corespund, în linii mari, celor patru perioade din geneza și evoluția statului Republica Moldova.

Dr. hab., prof. univ. Pantelimon Varzari

P.Varzari.Istoria-politică-a-RM.Chișinău-Pontos,2019

P.Varzari.Istoria politică a R.M.Chișinău-Pontos,2019 

CARTEA LUNII IUNIE 2019

TOMESCU, Constantin N. Jurnal din viața mea / Ediție îngrijită de: Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC, George ENACHE, Chișinău, Cartdidact (Tipogr. „Lexon Prim”), 2019, 1100 p. ISBN 978-9975-139-83-0

 „Plămădit din sânge ardelean și oltean, născut dobrogean, format moldovean, devine mai târziu basarabean [Constantin N. Tomescu]”.

Preotul Vasile ȚAPORDEI

 „Constantin N. Tomescu revine în atenția publică după căderea comunismului în România, mai puțin însă ca istoric al bisericii și editor de documente, ci, mai ales, prin impunătorul său „Jurnal” de amintiri, redactat în perioada 1968–1974. Memoriile, câteva fotografii, precum și o serie de alte documente, au fost depuse de către autor la Arhivele Naționale ale României. „Jurnalul” cuprinde șase caiete studențești și totalizează 1 124 de pagini”.

Editorii [conf. univ. dr. Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC, prof. univ. dr. George ENACHE]

Tomescu_coperta_001

1 IUNIE – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPIILOR

Simi Ion XENOFONTOV, Când bunica era mică, Chișinău : Centrul Editorial Poligrafic al Universității de Stat din Moldova, 2019. – 23 p. ISBN 978-9975-149-09-9

În vara anului 2017 am tot tras-o de limbă pe bunica mea Maria despre amintirile ei din copilărie. Evident, când avea timp liber ea îmi povestea ce făcea când era mică, împreună cu surorile şi fratele ei, prietenii, colegii și părinții. Atunci când bunica termina de spus o „poveste”, noi o rugam să ne mai spună una, dar ea avea de lucru. Bunicul, de obicei, trăgea și el cu urechea la aceste istorioare hazlii, surâdea și zicea sarcastic: Bunicică ai fost, bunicică ai fost!

CâND BUNICA ERA MICă6 - Copie_023

Cand bunica era mică_Xenofontov_

CARTEA LUNII MAI 2019

Gheorghe Baciu, Victimizarea – un flagel social, Chișinău, S.n. (Combinatul Poligrafic), 2019, 234 p. ISBN 978-9975-129-53-4

Un nou volum semnat de neobositul și eruditul profesor Gheorghe Baciu. De această dată este vorba de „Victimizarea – un flagel social”, în care autorul revine asupra unui subiect mai vechi – otrava, aplicarea ei intenționată, dar, totodată, pune în discuție subiecte inedite, și tot atât de incitante.

Anatol PETRENCU, doctor habilitat, profesor universitar. Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România

Print

 

CARTEA PRIMĂVERII 2019

Ion Coropcean, Victor Juc, Constantin Manolache, Serviciul militar din Republica Moldova: abordare politico-juridică : Monografie / Inst. de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice, Acad. Militară a Forţelor Armate “Alexandru cel Bun”. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2019 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 212 p.  ISBN 978-9975-3283-8-8.

 

Serviciul militar este elucidat pe coordonata politico-juridică, fiind supuse cercetării fundamentele, instituționalizarea și evoluția, caracterul, structura și funcționalitatea Armatei Naționale, statutul personalului militar și relațiile de serviciu militare. Ideea fundamentală argumentată și dezvoltată rezidă în  indispensabilitatea sistemului național de securitate. Monografia este destinată specialiștilor în domeniu, tuturor celor care manifestă interes pentru subiectele ce țin de sistemul de securitate și apărare națională.

 

Coropcean_Monografia_coperta

Foaia de titlu_Caseta Tehnică_Sumar: 1_3 (1)

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

 Campioana olimpică Larisa Popov(a), regina sportului moldovenesc. Foto: IVX, 23 septembrie 2016

1

 

Nicolai Ambrosi, Pavel Brădescu, Sport: mică enciclopedie. Ediția a doua, revăzută și adăugită /Redactor științific: Constantin Manolache; responsabil de ediție: Ion V. Xenofontov, Chişinău, Institutul de Studii Enciclopedice, 2015, p. 250

Scan1_001

 

 

 

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Dumitru Matcovschi, cercetătorul care prezenta rapoartele de activitate științifică la Academia de Științe a Moldovei în formă poetică. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00533

 
Notă: MATCOVSCHI, Dumitru (20 octombrie 1939, com. Vadul-Raşcov, azi r-nul Şoldăneşti – 26 iunie 2013, Vadul-Raşcov, r-nul Şoldăneşti) – poet, prozator, dramaturg, publicist, traducător. Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1995).
00533

RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN IMAGINI

Cercetătorul științific Valentin Celac alături de fiul Roman la amplasarea experiențelor în câmpul Secției de Genetică a Academiei de Științe a RSS Moldovenești (actualmente, în apropierea străzii Gh. Asachi, vizavi de Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții), 1967. Colecție foto privată

16

TRECUTE VIEȚI DE DOAMNE

Cuscrele Nadea Șichircă (stânga) și Catinca Celac, 1978. Colecție foto privată

Notă. Nadea Șichircă din satul Rădenii Vechi, raionul Ungheni, deportată în vara anului 1949, mamă a 7 copii, cu studii. Cel mai mare fiu, Ion, absolvă Seminarul Duhovnicesc din Odesa, iar ulterior, cu excelență, Academia Teologică din Sankt Petersburg.

Lelea Catinca (1915–2007) era grinda colhozului din satul Hâjdieni, raionul Orhei. Era femeia pe care se baza gospodăria colectivă. Descânta toată lumea fără să știe nici un descântec. Utiliza următoare slove: Dumnezeu să te păzească! Dumnezeu să te ajute! Roagă-te și totul va fi bine. Lumea, într-adevăr, se tămăduia.

13

BASARABIA INTERBELICĂ ÎN IMAGINI

Familia Celac din s. Hâjdieni, Orhei: mama Catinca îl ține în brațe pe fiul Valentin (născut la 26 februarie 1939, viitorul doctor habilitat în ştiinţe biologice), tata Radion și bunicul Liodor. Foto: 1939. Colecție foto privată

1

RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN IMAGINI

Prima mașină „Volga” din Olănești, actualmente rn. Ștefan-Vodă, a fost adusă de Pantelimon Cătărău (primul din stânga). Colecție foto privată.

Notă: Am adus prima „Volgă” din sat, de la Chișinău. E prima mașină care a ajuns în Chișinău de la Moscova… Președintele din sat era un om foc de harnic și i-a zis zavgarului (administratorul parcului de automobile, rus.) să-i caute un șofer foarte curat, harnic, să nu bea și să fie frumușel… eu atunci lucram cu o mașină de tonaj mare pe care îl făcusem lună… Acesta i-a zis: Sava Constantinovici, este unul, dar e tânăr! Când acolo mă cheamă, mă gândeam oare ce am făcut de m-o fi chemând..? M-o fi pârât că am dus vreo mașină de piatră cuiva! M-am dus, m-am prezentat și președintele îmi zice: Măi băiețel, tu de azi înainte ești șoferul meu, mâine te trimit la Chișinău să primești o Volgă nouă-noușoară, da dinainte îți spun, să nu fumezi, să nu fii bețiv, da să fii harnic foc și curat! Când ne-am dus, la garajul acela din Chișinău erau vreo 30 de „Volgi” și i-a rugat să fie totul în ordine pentru că noi primim mașina și să nu avem pe urmă probleme! Și ne-au dat-o cea mai bună… Așa am lucrat pe mașina președintelui până în 1963, când a venit prikaz (ordin, rus.) de la Chișinău să-l ia la minister, nu știu ce șef, pe Sava Constantinovici Arnăut.

Din interviul realizat de Ion Valer Xenofontov și Lidia Prisac la 9 august 2017, în s. Olănești, rn. Ștefan-Vodă, cu Pantelimon Cătărău.

 

9

CARTEA PRIMĂVERII 2019

Gabriela Pohoață, Filosofie și conștiință la români /Philosophy and Consciousness with the Romanians. Ediție bilingvă, București, Pro Universitaria, 2018, 328 p. ISBN 978-606-26-0990-0

 

Nevoia de filosofie la români, astăzi, este similară cu nevoia de fericire, de conștiință și de moralitate.

Prof. univ. dr. hab. Gabriela POHOAȚĂ

mRCXO5-Macoviciuc

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Membru corespondent Tatiana Gheideman (a doua din dreapta) în discuții socratice cu colegii din domeniul cercetărilor științifice, 1969. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00526

GHEIDEMAN, Tatiana (11 noiembrie 1903, or. Tbilisi, Georgia – 5 iulie 1995, Chişinău) – biolog, domeniul ştiinţific: geobotanică, floristică şi silvicultură. Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1966), profesor universitar (1968). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești (1970).

00527

RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN IMAGINI

A.I. Floca, președintele Comitetului Executiv Raional Lazo o felicită pe M. Stratan, mulgătoare din Colhozul  „Congresul al XXIII-lea al PC al URSS” cu ocazia Zilei de 8 martie 1975. Colecție foto privată

Scan10041 - Copie

CARTEA LUNII MARTIE 2019

 Declaraţia de autodeterminare de la Oradea din 12 octombrie 1918 / coord.: Gabriel Moisa, Sorin Şipoş, Ion Eremia. – Bucureşti : Editura Academiei Române, 2018, 324 p. ISBN 978-973-27-3017-1 I. Moisa. Gabriel (coord.) II. Şipoş, Sorin (coord.) III. Eremia, Ion (coord.)

 

Anul 1918 a cunoscut etapa decisivă a procesului de făurire a statului naţional unitar român. Factorul hotărâtor care a impulsionat lupta pentru întregire, canalizând eforturile întregului neam românesc în direcţia realizării Marii Uniri, a fost reprezentat de declanșarea unor ample mișcări populare pentru autodeterminare politică, naţional-statală, în toate provinciile românești aflate sub dominaţie străină.

Sfârșitul Marelui Război și începutul dezagregării monarhiei austro-ungare sub efectul propriilor sale contradicţii, au condus la recunoașterea principiului autodeterminării popoarelor. Ca urmare, și naţiunea română din Ungaria și Ardeal, dorind să facă uz de acest drept, a făcut apel la dreptul ca, liberă de orice înrâurire străină, să hotărască așezarea ei printre naţiunile libere. Astfel, redactarea Declaraţiei de la Oradea, din 12 octombrie 1918, în casa avocatului orădean dr. Aurel Lazăr, ca document fundamental al anului 1918, prin intermediul căruia a fost proclamată independenţa românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, a constituit o pagină antologică a gândirii și acţiunii politice românești, așezându-se alături de alte texte, de anvergură naţională, menite a demonstra voinţa de libertate și unire a peste trei milioane și jumătate de români.

Așadar, în anul Centenar, nu putem să nu observăm faptul că Oradea a jucat un rol crucial în realizarea acestui deziderat marcând debutul structurat al procesului de unire a Transilvaniei cu România înfăptuit prin deciziile Marii Adunări Naţionale din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Tocmai de aceea, marcarea acestui eveniment de importanţă crucială pentru destinul naţiunii române a devenit pentru noi, cei de astăzi, o obligaţie fundamentală urmând să urmărim cum s-au întâmplat lucrurile și să stabilim locul momentului 12 octombrie 1918 în istoria naţională. În acest sens, în perioada 9-11 octombrie 2018, la Oradea, a fost organizată o conferinţă știinţifică internaţională intitulată Europa Centrală la „…spargerea lumii”. Declaraţia de autodeterminare de la Oradea din 12 octombrie 1918. Organizatorii au fost Centrul de Studii Interdisciplinare din Oradea, filială a Centrului de Studii Transilvane din Cluj-Napoca al Academiei Române, Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice și Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Oradea alături de Facultatea de Istorie și Filosofie a Universităţii de Stat din Chișinău, Republica Moldova și Departimento di Studi Linguistici e Letterari, Università Degli Studi di Padova, Italia. Au participat specialiști din România, dar și din Ungaria, Moldova și Serbia.

 Coordonatorii

Oradea, 1 Decembrie 2018

Coperta Gabi Moisa volum Academie (1)_001

Gabi Moisa Volum conferinta Editura Academiei (1)_005

 

Gabi Moisa Volum conferinta Editura Academiei (1)_006